Savatie Baștovoi

Savatie Baștovoi: „Unirea aceasta panglico-foră ar trebui apună”

263
(reînnoit 18:42 23.03.2018)
Veșnica uimire în fața faptului că basarabenii știu să vorbească românește ar trebui să apună. Știm nu doar să vorbim, dar știm să și cântăm. Avem și curent electric, și frigider, și televizor color.

CHIȘINĂU, 23 mart — Sputnik. Scriitorul și ieromonah Savatie Baștovoi publică pe antiparenting.ro textul: „Unirea aceasta panglico-foră ar trebui să apună. Veniți în Basarabia, dragi frați români, veniți mai des!". Reproducem mai jos scrierea acestuia.

Savatie Baștovoi: „Unirea aceasta panglico-foră ar trebui să apună. Veniți în Basarabia, dragi frați români, veniți mai des!"

După mai bine de 25 de ani de independență, statul Republica Moldova cu cetățenii săi rămâne să fie cenușăreasa Europei. Referirile la Moldova sunt simple indulgențe și pogorăminte verbale, fie că sunt făcute de oficiali europeni sau oameni de stat ai României (din ce în ce mai europeni), fie că reprezintă felicitări patetice din partea fraților de peste Prut, gen Fuego sau câte un primar al vreunei comune din Ardeal, înfășurat în tricolor și care speră în Unire salutând sincer de pe paginile unei reviste tipărite la printer și paginate în Word.

Faptul că tinerii din Chișinău au fost admiși la concursurile televizate cu mare mediatizare în România este un lucru bun — tot mai des basarabenii devin cei mai buni în astfel de concursuri. Muzica lor pare să fie pe placul caselor de discuri din România, vânzările și zecile de milioane de vizionări pe youtube bat ratingul vedetelor autohtone crescute la București. Datorită acestor show-uri televizate toată România știe cel puțin un lucru: basarabenii știu să cânte, sunt frumoși, atât fetele cât și băieții, puțin rușinoși din cauza accentului, dar, tocmai pentru asta fermecători. Dansează bine, fac demonstrații de forță și acrobație, pentru că reprezintă cea mai bună școală de circ din lume, circul rusesc. Talentele muzicale nu sunt nici ele crescute pe marginea drumului, pentru că toți câștigătorii moldoveni ajunși cunoscuți în România au făcut școală de muzică sau vin din familii de muzicieni, deci avem tineri culți care reprezintă o tradiție a școlii din Chișinău.

Probabil aveți și dumneavoastră pe cineva în neam sau o cunoștință care s-a operat la un chirurg basarabean stabilit în București sau Cluj. Despre felul omenos de a fi al acestor chirurgi extraordinari circulă bancuri — îți vine să te operezi la ei chiar dacă nu ai nimic.

La sfârșitul anilor '90 criticul literar, profesorul Alexandru Mușina din Brașov, lansa ipoteza că viitorul literaturii române va veni din Basarabia, deoarece scriitorii de acolo vin cu un univers halucinant al unui mare imperiu, URSS, ceea ce nu au scriitorii români, născuți într-o țară mică și fără aspirații universaliste. Această teorie a sa se baza și pe aspectul tehnic, acela al limbii: Mușina credea că timiditatea scriitorului basarabean în fața limbii române îl face să o descopere într-un fel tainic, iar topica rusească pe care o are vrând nevrând, poate naște o abordare stilistică neobișnuită, nouă, proaspătă și originală. De fapt, teoria aceasta nu este nouă, doar că se referea la scriitorii străini emigrați în Franța — Cioran însuși spunea că trecerea la scrierea în limba franceză a dat scriiturii lui un stil special, care reieșea tocmai din complexul că scrie într-o limbă pe care nu o cunoaște perfect. Astăzi, după 30 de ani de asimilarea culturală, basarabenii nu mai au timiditatea în fața limbii române pe care o aveau în anii '90, dar teoria lui Mușina rămâne să se verifice în timp.

Am învățat în România chiar din anul 1991, la fel ca zecile de mii de basarabeni care au fost convinși că România este țara lor. Acum sunt sute de mii de basarabeni școliți în România, zeci de mii de experți în diferite domenii. Mulți dintre ei ocupă funcții importante în statul Republica Moldova. Dar și mai mulți au plecat din țară și sunt angajați în companii străine. Însă asta nu îi face mai puțin basarabeni.

Din această perspectivă, mesajele lacrimogene și din cer pogorâtoare a câte unei tanti sau profesoraș român făcute în limba de lemn a felicitărilor uteciste către frații mai mici de peste Prut au devenit obositoare. Unirea aceasta panglico-foră și veșnica uimire în fața faptului că basarabenii știu să vorbească românește ar trebui să apună. Știm nu doar să vorbim, dar știm să și cântăm. Avem și curent electric, și frigider, și televizor color. Vă invit să vedeți. Veniți în Basarabia, dragi frați români. Veniți mai des. O să vă placă. Vă iubim.

263
Tagurile:
apuna, trebui, panglica, bastovoi, Unirea, Savatie Baștovoi, Ardeal, Bucuresti, Basarabia, Chișinău, România, Moldova
Tematic
Stâna Antiparenting – un nou proiect al ieromonahul Savatie Baștovoi


Загрузка...