tricolor rus roman

Fără ură şi părtinire, despre viitorul relaţiilor economice româno-ruse

320
Ca firmele să poată să se dezvolte, iar economia să "duduie", cel mai logic pas trebuie să fie câștigarea sau recâștigarea unor piețe de desfacere. Dacă privim împrejur, vedem că una dintre cele mai mari piețe este cea a Rusiei.

CHIŞINĂU, 14 oct — Sputnik, Maria Predescu. Discutând cu o cunoştinţă, acum câteva zile, am ajuns la cea mai importantă temă a zilelor noastre: de ce nivelul de trai în România nu crește? Am atins, pe rând, toate motivele pe care le poți auzi dacă tragi cu urechea la ce se vorbește azi prin magazine, la cozi sau în sălile de aşteptare: oamenii delăsători, guvernul care nu-şi face treaba, mentalitatea românească de "merge şi aşa" şi, evident, economia slabă. Nu spun că aceste plângeri nu sunt reale: toate, separat şi luate la un loc, pun umărul la situaţia proastă în care ne aflăm. Dar unul dintre aceste motive este cel mai important, şi anume economia care nu merge cum trebuie.

Este logic: reducerea producţiei interne înseamnă reducerea numărului de locuri de muncă, creșterea numărului șomerilor, scăderea taxelor şi impozitelor adunate la bugetul de stat, scăderea salariilor, şi, într-un cuvânt, scăderea nivelului de trai.

Dacă ne uităm la comunicatele Institutului Național de Statistică, vedem că ţara noastră stă din ce în ce mai prost la capitolul exporturi (a se citi: pieţe de desfacere), adică deficitul balanţei comerciale se tot măreşte, atât în ţările Uniunii Europene, cât şi în afara ei.

Nu trebuie să fii economist ca să înţelegi că această situaţie ascunde o problemă a economiei româneşti: când nu ai unde să exporţi, nu ai unde să valorifici ce ai produs, mai ales că pe piaţa noastră puterea de cumpărare nu este foarte mare.

De aceea, pentru ca firmele să poată să se dezvolte, iar economia să "duduie", cel mai logic pas trebuie să fie câştigarea sau recâştigarea unor pieţe de desfacere.

După Revoluţie, acestea s-au cam restrâns. Mai rău, au fost pierdute pieţe importante din statele foste membre CAER. Am intrat în UE şi avem acces la piaţa Uniunii, însă calitatea şi preţul produselor româneşti nu pot concura, de cele mai multe ori, cu cele din ţările mai dezvoltate. Pe lângă asta, nişe importante au fost ocupate, înaintea noastră, de firme din ţări care sunt membre UE mai demult.

Dacă privim împrejur, vedem că una dintre cele mai mari pieţe este cea a Rusiei. Ca urmare a răcelii progresive în relaţiile politice dintre Bucureşti şi Moscova, după Revoluţie, am cam ieşit de pe această piaţă. Anul trecut, schimburile comerciale româno-ruse s-au redus cu 18%, ceea ce a contribuit la menţinerea soldului negativ al comerţului bilateral.

Anvergura foarte mare a pieţei ruseşti (140 de milioane de consumatori, cam cât jumătate din TOATĂ piaţa UE!) şi tradiţia schimburilor comerciale dintre ţările noastre (cetăţenii ruşi îşi amintesc cu nostalgie de produsele pe care le cumpărau de la români în perioada comunistă) impune necesitatea reluării (reîncălzirii!) contactelor economice, în baza unei viziuni pragmatice, care trebuie să guverneze toate deciziile economice.

Pentru că cea mai importantă lege a economiei se referă la eficienţa acţiunilor pe care le întreprinzi, ca firmă sau ca stat, respectiv la obţinerea profitului. Iar în relaţia cu Rusia am putea obţine profit dacă ne-am baza mai mult pe pragmatism.

Acum Rusia se află sub sancţiunile UE, dar va veni o vreme când acestea vor fi ridicate, iar România va fi liberă să exporte acolo. La momentul respectiv, va trebui să avem un plan în acest sens, firmele noastre să fie pregătite şi să existe instrumentele necesare pentru a fi sprijinite să îşi extindă activitatea în această zonă.

Există domenii de perspectivă pentru cooperarea bilaterală, în sectoare puternic aducătoare de profit: ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, a exemplificat prin energie, carburanţi şi exploatarea platformei continentale din Marea Neagră, exprimându-şi speranţa că nu vor fi create artificial piedici în calea colaborării pe aceste paliere. Totodată, oamenii de afaceri ruşi cred că există oportunităţi pe piaţa noastră, dorind să se extindă aici.

Chiar şi acum, există unele posibilităţi: aşa cum a spus ambasadorul Valeri Kuzmin, acestea nu se aplică în anumite domenii agricole, precum, vin sau alcool în general, iar piaţa din Rusia este foarte interesată de importul de mobilă din ţara noastră.

Interesul real pentru cooperare al oamenilor de afaceri din ambele state este evidenţiat de organizarea primului Forum de Afaceri Româno-Rus, după mult timp, la Moscova şi Sankt Petersburg, pe 28-30 iunie 2017, de către Camera de Cooperare Economică şi Culturală Româno — Rusă şi Camerele de Comerţ şi Industrie din Moscova şi Sankt Petersburg, având sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse în România.

Este însă un semnal că ruşii doresc o deschidere în relaţiile noastre economice. Şi chiar dacă este un eveniment izolat, poate constitui un început şi un bun precedent pentru altele de acest fel. De altfel, state importante din UE, precum Germania, în pofida regimului de sancţiuni, depun eforturi pentru a menţine şi a dezvolta relaţii economice cu Rusia.

Cuvântul cheie trebuie să fie însă pragmatismul. Maximizarea avantajelor din relaţia cu acest mare vecin de la Răsărit este un proces de durată, fiind necesar a se construi punţi de dialog, şi va creşte nivelul de încredere reciprocă.

Până la urmă, economia de piaţă pe care România încearcă să o realizeze după Revoluţie exact asta trebuie să aibă ca principiu central: jocul liber al cererii şi ofertei, pentru obţinerea profitului de către firmele existente, fără interferenţe din partea statului.

Prin urmare, să permitem pieţei să se manifeste. Vom observa că această mişcare poate fi una dintre cele mai avantajoase pentru economia noastră în ansamblu, asistând la un paradox aparent: cooperarea cu o ţară cu care, politic, suntem pe principii de adversitate sau măcar răceală, poate ajuta interesului naţional.

Text preluat de pe Glasul

320
Tagurile:
Camera de Cooperare Economică şi Culturală Româno - Rusă, schimburile comerciale româno-ruse, profit, comerț, Valeri Kuzmin, Romania, Marea Neagră, Sankt Petersburg, Uniunea Europeană, UE, Rusia, România
Tematic
Politolog rus: cultura română și cea rusă, ca factori unificatori ai Moldovei
Laborator

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

50
(reînnoit 19:32 18.09.2020)
Apa este proastă în 90% din fântânile Moldovei. Grav este că și cea din apeducte nu este întotdeauna potabilă. Constatările au fost făcute de ecologistul Anatolie Prohnițchi pentru Sputnik de Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.

CHIȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De calitatea apei potabile pe care o consumăm depinde direct sănătatea noastră.

Corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%.

Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an.

Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.

Fântânile au apă rea, dar oamenii n-au alternativă

Reporterul Sputnik Moldova i-a solicitat ecologistului Anatolie Prohnițchi să vorbească despre calitatea apei pe care o consumă moldovenii.

De altfel, calitatea apei este mereu la ordinea zilei, iar astăzi avem și un prilej special: pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.  

Cea mai importantă constatare este că în majoritatea fântânilor din satele Moldovei apa este proastă, nepotrivită pentru băut.

„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Anatolie Prohnițchi
© Sputnik / Osmatesco
Anatolie Prohnițchi

Fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri în medie. În unele cazuri însă apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri.

Chișinăul are apă bună la robinet, dar Nistrul este foarte poluat

Chișinăul este aprovizionat centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a precizat ecologistul.

Râul Nistru este însă foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei.

Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare.

Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.   

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Chiar zilele trecute, când temperatura aerului era de vreo 30 de grade Celsius, o publicație din Soroca a plasat pe YouTube un video care semnala că „Nistrul este bâhlit” în respectiva localitate.

Nu obții legume eco cu apă murdară

Mai adăugăm că oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele.

Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Starea râului Prut, al doilea râu mare pe care-l are Moldova, este mai bună, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.

Sutele de râuri mici de asemenea sunt poluate și chiar secate de-a binelea în foarte multe cazuri, mai ales în acest an secetos.

Și apele subterane sunt influențate de seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova, potrivit ecologistului.  

Nici apeductele nu asigură mereu calitatea

Auzim că se construiesc și se dau în exploatare noi apeducte prin sate, dar nici apa asigurată prin acestea nu este întotdeauna potabilă - de multe ori este tehnică. Din motivul pe care l-am menționat mai sus: apa potabilă poate fi găsită în unele cazuri la o adâncime de peste 100 de metri, dar proiectele, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.

„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus Anatolie Prohnicți. 

O altă problemă evidențiată de ecologist este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare.

Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  

Apa rea le strică moldovenilor dinții

Fluoroza dentară, o afecțiune caracterizată prin schimbarea culorii dinţilor sau pătarea lor, este foarte frecventă în Republica Moldova, potrivit medicilor stomatologi

Această afecțiune a dinților este provocată de cantitățile prea mari de fluor în apa de băut, urmare a poluării solului cu pesticide în perioada „agriculturii intensive” – un experiment efectuat pe timpul fostei URSS.

În unele localităţi erau afectați de fluoroză și până la 80% dintre adolescenţii de 12-17 ani, potrivit unui studiu realizat de Unicef și Guvernul de la Chișinău în anul 2010.

Calitatea apei, aerului și solului influențează direct starea dinților, iar sănătatea dinților este esențială pentru buna funcționare a organismului uman, au semnalat medicii stomatologi moldovenii. Oamenii au fost îndemnați să aibă grijă ce apă beau, ce mănâncă și ce aer respiră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

50
Tagurile:
moldoveni, boli, Moldova, apa potabilă
Tematic
Pericolul mortal din apa de la robinet: Mii de decese cauzate de cancer în Europa
Iată ce a găsit ANSA în apa potabilă din școli și grădinițe: Nou program de evaluare


Загрузка...
Victor Gaiciuc

Gaiciuc: Rachetele Patriot nu vor aduce mai multă securitate României

39
(reînnoit 18:56 18.09.2020)
Fostul ministru al apărării al Republicii Moldova, Generalul de brigadă în rezervă Victor Gaiciuc consideră că achiziționarea sistemului de rachete Patriot nu este de natură să sporească securitatea statului vecin.

CHUȘINĂU, 18 sept – Sputnik. Solicitat de Sputnik Moldova, Generalul de brigadă în rezervă Victor Gaiciuc, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, a declarat că procurarea de la americani a sistemelor de rachetă Patriot pot transforma România într-o potențială țintă.  

"Din puncte de vedere pur militar, desigur că orice armament este binevenit. Dar, în cazul de față nu sunt ferm convins că acest sistem ar mări securitatea în zonă. Sistemul Patriot este antiaerian care are destinația să asigure securitatea țării. Însă aici trebuie să răspundem la câteva întrebări. Prima: cine este potențialul atacator, inamic? A doua: Care este situația cu fostele echipamente pe apărare antiaeriană, erau ele în stare să asigure securitatea spațiului aerian? A treia: Care sunt costurile?

Nu aș vrea să mă dau cu părerea în toate aceste aspecte, sunt treburile interne ale României, însă mie mi se pare că înarmarea României duce la ideea că ea s-ar pregăti de război și ar face-o să devină țintă în acel ipotetic război. Eu ca cetățean al Republicii Moldova nu cred că, după achiziționarea acest sistem de rachete Patriot, România ar fi în mai multă siguranță. Din contra, consider că într-un eventual conflict România ar deveni o țară țintă și acest lucru ne-ar afecta și pe noi", a declarat Gaiciuc.

El spune că România a făcut acest pas pentru a demonstra Washingtonului că este un partener loial.

"În viziunea mea, România vrea să convingă Washingtonul că este o țară credibilă și că ea va acționa în strictă conformitate cu deciziile luate de Washington, că este un partener absolut loial. Dar eu nu sunt convins că aceasta i-ar aduce avantaje pe termen lung. România va instala aceste rachete, dar eu ca militar cred că negocierile, acordurile de neagresiune sunt mai bune decât înarmarea și tensionarea situației din regiune. Dar noi avem tot mai mult armament și asta duce la ideea că acest armament ar putea fi folosit. Eu nu sunt bucuros că vecinii noștri se înarmează sau se pregătesc de război, sau au relații tensionate între ei. Asta nu este bine", a mai spus generalul de brigadă în rezervă Gaiucuc.   

Amintim că după cinci ani de la semnarea contractului, ieri a avut loc festivitatea de recepție a primului sistem de rachete PATRIOT – din cele 4 cumpărate de România.

În prezența premierului Orban, a ministrului Nicolae Ciucă și a ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman, a avut loc ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot.

Într-o atmosferă festivă, vorbitorii au subliniat importanța acestor sisteme de rachete, insistând că România a achiziționat cele mai moderne sisteme, pe care le utilizează acum și armata SUA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

39
Tagurile:
Victor Gaiciuc, Patriot, rachetele balistice


Загрузка...
Victor Nichituș

Ce surprize îi așteaptă pe candidați în campania prezidențială

0
(reînnoit 19:17 18.09.2020)
Comentatorul politic și jurnalistul Victor Nichituș spune că actuala campanie prezidențială va fi pentru candidați una scumpă și murdară, iar dacă vor fi depășite anumite linii roșii, în prezidențiale, ea ar putea genera o criză politică de lungă durată.
Ce surprize îi așteaptă pe candidați în campania prezidențială

Victor Nichituș a declarat pentru Sputnik Moldova că actuala campanie prezidențială va fi dificilă și scumpă din motiv că se organizează pe timp de pandemie.

„ Candidații vor avea dificultăți să capteze cât mai mulți simpatizanți în cadrul întălniilor din teritoriu, pentru că există restricții la numărul de oameni în cadrul întrunirilor. Din acest considerent mulți concurenți vor încerca să plaseze în media mai multe spoturi electorale, iar asta implică anumite costuri”, a spus Nichituș.

Tot el afirmă că actuala campanie prezidențială va fi una murdară atât pe stînga cât și pe dreapta, iar dacă vor fi depășite liniile roșii aceste confruntări ar putea genera o criză politică după alegeri.

„ Există schelete în dulapul fiecăruia dintre candidați și ele vor fi scoase la suprafață. Dacă va fi o campanie extraordinar de murdară și vor fi depășite liniile roșii, ea va genera o criză politică de lungă durată. Din acest considerent va fi complicat ca în actualul legislativ să existe o altă configurație parlamentară pentru încropirea unui nou Guvern”, a precizat Victor Nichituș.

Republica Moldova a intrat, din 25 august, în perioada electorală înainte de alegerile prezidențiale, care vor avea loc la 1 noiembrie curent. Din momentul înregistrării la Comisia Electorală Centrală, candidații  pot demara campania electorală. Conform Codului Electoral, durata perioadei electorale este de 90 de zile și se finalizează odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte de către Curtea Constituțională.

 

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
candidați electorali, alegri prezidențiale
Tematic
Pentru cine ar vota moldovenii la prezidențiale dacă duminică am avea alegeri
Expert: Am putea avea alegeri parlamentare anticipate după prezidențiale?


Загрузка...