Imigrația musulmană amenință siguranța și bunăstarea Europei

284
(reînnoit 17:37 17.02.2018)
Respingerea valorilor europene de către musulmani va declanșa conflicte interetnice. Pronosticul a fost făcut de demograful Valeriu Sainsus.

Imigrația musulmană riscă să declanșeze conflicte interentice și sociale de amploare în statele europene. Confruntările vor apărea atuni când musulmanii vor constitui 25 la sută din populația europeană. Pronosticul a fost făcut de demograful Valeriu Sainsus, în interviul realizat de jurnalista Radio Sputnik Moldova, Maria Dimineț.

Pentru a evita conflictele dintre musulmani și europeni, trebuie întreprinse măsuri pentru stoparea imigrației musulmane.  Disensiunile vor apărea din cauza neacceptării de către musulmani a valorilor și legilor europene.

"Pentru musulmani religia este foarte importantă. Ei nu pot accepta multe dintre valorile și tradițiile europene, deoarece contravin islamului. Din această perspectivă, imigranții nu se pot adapta în societățile europene. Guvernele trebuie să monitorizeze procesul de asimilare a musulmanilor. Pentru că dacă numărul musulmanilor va depăși 20% din populația unui stat european, atunci imigranții vor deveni o forță. În aceste condiții, conflictele interetnice și sociale vor fi greu de prevenit", a explicat Valeriu Sainsus.

Studiu: Numărul de musulmani în SUA se va dubla — detalii>>>

Guvernele statelor europene trebuie să implementeze politici de creștere a natalității în rândul populației băștinașe. Măsura este necesară în condițiile în care rata de fertilitate a musulmanilor este mare. În caz contrar, peste decenii, europenii vor deveni o minoritate pe continentul european. În aceste condiții,  se va produce, inevitabil, musulmanizarea Europei.

"Guvernele trebuie să fie îngrijorate de creșterea numerică a musulmanilor, în condițiile în care rata de fertilitate în rândul europenilor este în scădere. O femeie musulmană naște câte 4 sau 5 copii, dublu față de o femeie europeană. Dacă această tendință nu se va schimba, atunci Europa riscă să fie musulmanizată, peste decenii", a precizat Valeriu Sainsus. 

Schimbări demografice: Populația musulmană din Europa se va tripla până în 2050<<<

Imigrația populației din Orientul Mijlociu pe continentul european ar putea afecta și Republica Moldova, pe termen de lungă durată. În condițiile declinului demografic, există riscul ca o parte dintre imigranții musulmani să ajungă în țara noastră.   

" Uniunea Europeană încearcă să diminueze fluxul de imigranți. În consecință, musulmanii ar putea ajunge în Republica Moldova. Deja este evident faptul că numărul musulmanilor în țara noastră este în creștere. Mulți vin să facă studii aici, iar o parte dintre ei întemeiază familii. Cu siguranță, aceasta nu este întâmplător", a menționat Valeriu Sainsus.

Declarația unui preot ortodox despre viitorul Europei<<<

Potrivit prognozelor, numărul musulmanelor va depăși 70 de milioane, în anul 2050.

Mai multe detalii aflați din interviu.

Autor: Maria Dimineț

 

 

284
Tagurile:
migratia musulmanilor, musulmani, Valeriu Sainsus
Tematic
În zece ani, toți vom fi musulmani din cauza stupidității noastre
Studiu: Numărul de musulmani în SUA se va dubla - detalii

Alegeri prezidențiale în Moldova: Ce surprize pregătesc SUA

140
(reînnoit 18:36 23.10.2020)
SUA pregătesc un scenariu revoluționar pentru Molova după alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Declarația îi aparține directorului Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin.

Potrivit șefului SVR, actualul lider al Moldovei, Igor Dodon, nu convine SUA, pentru că se pronunță pentru “relații constructive cu țările CSI, inclusiv cu Rusia”.

El a subliniat că Departamentul de Stat deja a instruit ambasada de la Chișinău “să pregătească opoziția de organizarea unor proteste în masă”, în cazul în care Dodon va fi reales. Narîșkin, a declarat de asemenea că un grup de specialiști americani în „revoluții colorate” este gata  să vină în Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale

Pe lângă actualul președinte, în cursa electorală participă alți șapte candidați. Principalul oponent al lui Dodon este considerat liderul partidului de opoziție Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cunoscută pentru poziția sa pro-occidentală.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

140
Tagurile:
alegeri prezidențiale, Moldova, SUA
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Ce va face Igor Dodon când va afla rezultatul alegerilor
Veterani ai structurilor de forță, despre pericolul ”revoluției color” în Moldova


Загрузка...

Deschiderea oficială a Forumului "Invest Gagauzia 2020"

38
(reînnoit 10:01 23.10.2020)
La Comrat are loc deschiderea oficială a celei de-a șasea ediție a Forumului Internațional de investiții Invest Gagauzia.

CHIȘINĂU, 23 oct – Sputnik. La forum participă delegații din mai multe țări, printre care Rusia, Turcia, România, Belarus și Italia.

În debutul evenimentului, bașcanul autonomiei găgăuze, Irina Vlah, va vorbi în fața audienței.    

Forumul are menirea de a arăta participanților dorința și disponibilitatea autorităților din autonomia găgăuză de a contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și atragerea de noi investiții și de a oferi noi oportunități și perspective pentru mediul de afaceri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

38
Tagurile:
Irina Vlah, investitii, afacere, Afaceri, Forum, găgăuzia


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...