Majestatea Sa Regina Ana

Cine o va succeda la tron pe Regina Ana. Istoria regală și rudele din Rusia

1647
(reînnoit 10:06 03.08.2016)
Regina Ana a României a fost regina unei țări a cărei limbă nu a vorbit-o și pe al cărei pământ nu a călcat până la vârsta de 70 de ani, dar care și-a dorit tot timpul să devină o parte din România.

BUCUREȘTI, 3 aug — Sputnik. Născută la Paris la 18 septembrie 1923, singura fiică a Prințului Rene de Burbon-Parma și a Prințesei Margareta a Danemarcei, Ana îi are printre strămoși pe ultimul Rege al Franței, Carol al X-lea, dar și pe primul Rege al Franței, Louis Philippe I. Copilăria sa și-a petrecut-o la Villa Pianore în Lucca sau la Castelul Bernstorff în Copenhaga. Aici avea să le întâlnească pe strămătușele sale Regina Alexandra a Marii Britanii și Țarina Maria Feodorovna a Rusiei.

Regina Ana spunea odată: „când eram mică, am învățat de la bunicii și părinții mei că aparțin unei largi familii, răspândită în toate colțurile Europei, de la vestul Portugaliei, până la estul Rusiei și de la nordul Norvegiei până la sudul Italiei. Tot de la ei am aflat, la o fragedă vârstă, că mulți dintre unchii și verii noștri au avut pe umeri soarta popoarelor, iar unii dintre ei au devenit sfinți sau martiri"

După invazia Franței de către Germania, familia sa a fugit la New York fiind forțată să muncească pentru a-și câștiga existența. Tatăl său și-a găsit de muncă la o companie de gaz, în timp ce mama sa făcea pălării.

A lucrat ca șofer pe ambulanță în timpul Războiului

Lumânare
© Sputnik / Евгений Панасенко

La început, Ana a lucrat ca asistent de vânzări într-un magazin, pentru ca mai târziu să se înroleze ca șofer de ambulanță pentru Armata Liberă Franceză, a ajuns în Nordul Africii și Italia înainte de debarcarea la Sf. Maxim în sudul Franței și de unde a însoțit armata Aliată care avansa spre Germania. Pentru meritele sale din timpul războiului cu Crucea de Război.
Marea dragoste, Regele Mihai.

Ana și-a întâlnit viitorul soț la Londra în noiembrie 1947, la nunta Prințesei Elisabeta cu Prințul Filip al Greciei. Întâlnirea dintre cei doi a fost aranjată. Unul din frații săi l-a invitat pe Regele Mihai la cinema, după care au revenit împreună la Claridge unde Ana îl aștepta. În ciuda formalităților, Regele Mihai a numit întâlnirea "dragoste la prima vedere". A fost fermecat, spunea Regele, de stilul său direct, de zâmbetul și simplitatea ei.

După mai multe întâlniri, Regele a luat decizia de a se căsători, dar pentru a face acest lucru avea nevoie de acordul Parlamentului. A revenit în țară în decembrie 1947, iar în momentul în care premierul comunist Petru Groza a cerut o audiență cu Mihai și mama sa cu scopul de a discuta "o problemă intimă de familie", a presupus că era vorba despre căsătorie. De fapt, acesta venise pentru a-l forța pe Regele Mihai să abdice, iar pe 30 decembrie 1947, acesta a plecat în exil în Elveția.

Problema religioasă, Catolicism vs. Ortodoxie

Familia prințesei Ana era catolică, în timp ce Regele Mihai era ortodox. Vaticanul insista ca orice copil născut din căsătorie să fie botezat catolic, în timp ce Constituția României decreta ca toți urmașii Regelui să fie botezați de Biserica Ortodoxă. În ciuda faptului că mama prințesei și viitoarea sa soacră, au mers la Roma pentru a cădea la o înțelegere, Papa a rămas inflexibil.

Problemele legate de religie ale cuplului au atras atenția presei, iar Ana a fost asaltată de jurnașiști. Căsătoria a fost fixată în iunie 1948 în Grecia, dar ezitările Vaticanului au făcut ca aceasta să rămână sub semnul întrebării, aducând-o pe Ana în pragul depresiei.

După o serie de întâlniri de familie, Ana s-a căsătorit cu Mihai la 10 iunie, în Palatul Regal din Atena, ca oaspeți ai Prințului Paul al Greciei, fratele Reginei Elena. Familia Anei a fost reprezentată doar de Prințul Erik al Danemarcei, care era protestant. Fiind catolici, părinții săi nu au putut asista la ceremonie. Regele Paul a acordat cuplului toate privilegiile regale, conform statutului lor regal și au fost căsătoriți în prezența guvernului grec și a ierarhilor ortodocși.

După două decenii, o dată cu relaxarea poziției bisericii catolice, Regina Ana și Regele Mihai s-au căsătorit a doua oară, după o ceremonie privată care a urmat toate ritualurile catolice.

În 2008, cuplul regal a celebrat nunta de diamant, care a fost marcată de trei zile de evenimente în România, iar la 10 iunie 2013 nunta de safir, adică 65 de ani de căsătorie. Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia.

Succesiunea

Titlurile Membrilor Casei Regale a României, precum și Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a României. Astfel, potrivit acestora, Șeful actual al Casei Regale a României este Majestatea Sa Mihai I, Rege al României (jure sanguinis). Actualul moștenitor la Șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regala Margareta, Principesa Moștenitoare a României (jure sanguinis), care este și va rămâne după decesul Majestății Sale Regelui Custode al Coroanei României (ad personam). Actualul consort al Moștenitoarei la Șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).

Ordinea de Succesiune la Tron și la Șefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferință masculină, Normele Organice abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor și a descendenților lor. Practic, în prezent, ordinea este următoarea:

1. ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României;

2. ASR Principesa Elena a României;

3. Elisabeta Karina a României;

4. ASR Principesa Sofia a României;

5. Elisabeta Maria Biarneix;

6. ASR Principesa Maria a României.

1647
Tagurile:
Tron, Succesiune, Origini, Istorie, Familia regală, Regele Mihai, Regina Ana, România
Tematic
Regele Mihai I este grav bolnav. Ce mesaj i-a adresat Timofti

7 aprilie 2009 în imagini: 10 ani de la protestele violente

816
(reînnoit 16:37 12.04.2016)
  • Parlamentul a fost incendiat
  • La Preşedinţie ard focuri
  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
  • Revoluția are un început...
Acum zece ani, la Chișinău s-au produs dezordini în urma cărora au fost devastate clădirile Președinției și Parlamentului Republicii Moldova.

Drept pretext pentru aceste tulburări au servit rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, care a obținut 60 de mandate din cele 101. Nemulțumită de rezultatele alegerilor, care au fost recunoscute de către observatori ca fiind deschise și corecte, opoziţia a organizat acțiuni de protest care au degenerat pe 7 aprilie în dezordini în masă. Sub lozinca unirii cu România au fost devastate clădirea Parlamentului și Preşedinţia. Au avut de suferit 270 de persoane, inclusiv 100 de polițiști.

Unii politicieni consideră și acum că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluție, însă o bună parte a societăţii consideră că a fost o încercare de lovitură de stat.

816
  • Parlamentul a fost incendiat
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Parlamentul a fost incendiat

  • La Preşedinţie ard focuri
    © Sputnik / Игорь Взоров

    La Preşedinţie ard focuri

  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă

  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
    © Sputnik / Игорь Взоров

    În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii

  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cei de pe margine arată descumpăniţi

  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.

  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Geamurile au fost făcute ţăndări cu pietre scoase din pavaj.

  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...

  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc.

  • Revoluția are un început...

    Revoluția are un început...

Tagurile:
Chișinău, violente, proteste, Imagini, 7 aprilie
Tematic
O stradă din centrul Chişinăului va fi închisă pe 7 aprilie


Загрузка...
În Biserică, imagine de arhivă

A început Postul Mare: De astăzi, creştinii ortodocşi vor posti timp de 40 de zile

561
(reînnoit 08:55 14.03.2016)
Începând cu ziua de astăzi, 11 martie, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Mare, cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi din crugul anului bisericesc.

CHIŞINĂU, 11 mart — Sputnik. Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului". Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.

Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.

Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.

Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate

”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania", scrie preotul pe ortodox.md.

Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.

De la postul de bucate la cel de ferire de păcate

Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.

Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:

  1. Postul ne pune în cale acele trepte care duc la curățarea de păcate şi la o naştere, înviere întru Hristos. Să postim pe parcursul tuturor zilelor orânduite de Biserică, pentru a călca pe toate treptele, dar nu, după cum cred unii, după prima să păşim imediat pe ultima.
  2. Postul nu ne limitează, nu ne constrânge, nu ne impune, ba din contra, ne deschide noi orizonturi întru pătrunderea realităţilor dumnezeieşti, ne linişteşte şi ne face mai sensibili la rugăciune.
  3. Postul ne insuflă pocăința şi revenirea la acea pace cu Dumnezeu, de care adesea uităm. Ne readuce la un echilibru. Cântările au un alt timbru, cuvintele rugăciunilor te fac să verși o lacrimă, veşmintele sunt negre, se bat metanii, se pune în genunchi. Toate acestea se înfăptuiesc pentru a trezi în noi pocăinţa, pentru a fi mai atenți la rugăciune.
  4. Postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate.
  5. Cum poți să-L cunoşti, să-L simţi pe Dumnezeu dacă nu vorbeşti zilnic cu El, nu-i spui durerile, nu-i împărtăşi bucuriile?! În post ai şansa să stabileşti nişte convorbiri duhovniceşti cu Domnul, să-ţi deschizi sufletul, să te pocăieşti! Rămâne o nimica toată — să te rogi!
  6. Postul nostru trebuie însoţit de îndepărtarea de tot ceea ce este dăunător vieţii noastre, în genere. Să gândim, să simţim şi să voim numai ceea ce este vrednic de numele de creştin! Să nu mai iasă din gura noastră cuvinte de ocară, de clevetire, de jignire şi mai cu seamă înjurături!
  7. Postul nu trebuie să fie prilej de întristare, ci dimpotrivă, de bucurie duhovnicească, știind că prin el biruim patimile şi plăcerile trupului, pentru că prin el facem în trupul nostru un lăcaş al Domnului, pentru că prin el ajungem la Înviere.

Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.

561
Tagurile:
40 de zile, calendar creştin ortodox, Postul Mare
Tematic
Calendar Ortodox: Haralambie, sfântul mai puternic decât ciuma
Despre semnificația sfințirii colivei, pomenirea eroilor și minunea Sfântului Teodor Tiron
Duminica Lăsatului sec de brânză: Iată de ce astăzi trebuie să ne cerem iertare


Загрузка...
Tatiana Vascan

Expert: Anul 2020 cel mai greu pentru piața asigurărilor

0
Pandemia de coronavirus a afectat mai multe domenii din Republica Moldova, inclusiv domeniul asigurărilor. Detalii am aflat de la expertul în asigurări Tatiana Vascan.
Expert: Anul 2020 – cel mai greu pentru piața asigurărilor

În cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", expertul în asigurări Tatiana Vascan a declarat că în anul 2020 companiile din acest domeniu au înregistrat venituri mai mici decât în anii precedenți. La fel ca multe alte domenii, piața asigurărilor a fost afectată dur de pandemie.

"Oamenii nu mai pleacă peste hotare și respectiv nu au nevoie de Cartea Verde. Mulți lucrează de acasă și la fel nu-și asigură automobilele, pentru că nu se folosesc de transport. Nici asigurările medicale pentru cei care pleacă peste hotare nu sunt atât de solicitate", a declarat pentru Sputnik Tatiana Vascan.

În schimb, moldovenii s-au orientat spre alte tipuri de asigurări, susține expertul. Aceștia își asigură bunurile imobile sau optează pentru asigurarea de viață.

"Cultura asigurărilor este foarte joasă în țara noastră din diverse motive. Oamenii nu au încredere că companiile de asigurări ar putea să-și onoreze obligațiunile, persoanele nu dețin prea multă informație, dar nici nu au prea au mare dorință de a afla despre opțiunile pe care le au", a precizat interlocutoarea.

Specialistul a remarcat că în țara noastră există o gamă foarte largă de asigurări, însă nu toate sunt solicitate de către cetățeni. Astfel, în Republica Moldova asigurările facultative constituie doar 15-20% din volumul total de asigurări pe care le procură moldovenii.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
pandemie, asigurări


Загрузка...