Atac în tren, Germania

Teroarea din Germania și "minciuna corectă politic" ce a contagiat Europa

129
(reînnoit 11:24 26.07.2016)
Deputatul PNL Daniel Gheorghe comentează pe pagina sa de Facebook despre atacurile teroriste care au avut loc recent în Germania, arătând ca decizia Angelei Merkel de a primi milioane de emigranți musulmani în Europa poate avea drept consecință autodistrugerea Europei.

BUCUREȘTI, 26 iulie — Sputnik. Daniel Gheorghe scrie că actele teroriste produse în Germania în ultimele zile sunt consecința unor decizii greșite luate de cancelarul german și de ceilalți lideri europeni îndoctrinați în spiritul corectitudinii politice.

Decizia de a fi invitați milioane de emigranți musulmani în Europa, în timp ce oamenii din Europa de Est sunt "înjurați si umiliți la tot pasul", reflectă lipsa de discernământ și de respect față de popoarele Europei manifestată de liderii UE, este de părere Daniel Gheorghe.

Deputatul PNL afirmă că aceasta este cauza principală a evenimentelor tragice survenite în ultimele zile în Germania. Liderii europeni "vor continua să bată câmpii cu riscul naționalismului care îi stârnește pe "bieții" imigranți, vor scoate crucifixele și icoanele din spațiile publice, să nu se simtă jigniți străinii când blochează intersecția întinzând covorașul și, nu în ultimul rând, vor justifica fiecare atac terorist pe baza unor probleme psihice cauzate tot de răii de autohtoni, care nu se predau în fața culturii străine", comentează Daniel Gheorghe pe pagina personală de Facebook.

Deputatul avertizează că, dacă va continua să ducă o astfel de politică infestată de marxism cultural, Europa se va autodistruge.

129
Tagurile:
Atac terorist Germania, musulmani, Deputat, Europa, PNL, Daniel Gheorghe, România, Germania
Tematic
Statul Islamic implicat în atentatul din Germania. A revendicat atacul

7 aprilie 2009 în imagini: 10 ani de la protestele violente

799
(reînnoit 16:37 12.04.2016)
  • Parlamentul a fost incendiat
  • La Preşedinţie ard focuri
  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
  • Revoluția are un început...
Acum zece ani, la Chișinău s-au produs dezordini în urma cărora au fost devastate clădirile Președinției și Parlamentului Republicii Moldova.

Drept pretext pentru aceste tulburări au servit rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, care a obținut 60 de mandate din cele 101. Nemulțumită de rezultatele alegerilor, care au fost recunoscute de către observatori ca fiind deschise și corecte, opoziţia a organizat acțiuni de protest care au degenerat pe 7 aprilie în dezordini în masă. Sub lozinca unirii cu România au fost devastate clădirea Parlamentului și Preşedinţia. Au avut de suferit 270 de persoane, inclusiv 100 de polițiști.

Unii politicieni consideră și acum că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluție, însă o bună parte a societăţii consideră că a fost o încercare de lovitură de stat.

799
  • Parlamentul a fost incendiat
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Parlamentul a fost incendiat

  • La Preşedinţie ard focuri
    © Sputnik / Игорь Взоров

    La Preşedinţie ard focuri

  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă

  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
    © Sputnik / Игорь Взоров

    În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii

  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cei de pe margine arată descumpăniţi

  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.

  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Geamurile au fost făcute ţăndări cu pietre scoase din pavaj.

  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...

  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc.

  • Revoluția are un început...

    Revoluția are un început...

Tagurile:
Chișinău, violente, proteste, Imagini, 7 aprilie
Tematic
O stradă din centrul Chişinăului va fi închisă pe 7 aprilie


Загрузка...
În Biserică, imagine de arhivă

A început Postul Mare: De astăzi, creştinii ortodocşi vor posti timp de 40 de zile

556
(reînnoit 08:55 14.03.2016)
Începând cu ziua de astăzi, 11 martie, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Mare, cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi din crugul anului bisericesc.

CHIŞINĂU, 11 mart — Sputnik. Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului". Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.

Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.

Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.

Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate

”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania", scrie preotul pe ortodox.md.

Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.

De la postul de bucate la cel de ferire de păcate

Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.

Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:

  1. Postul ne pune în cale acele trepte care duc la curățarea de păcate şi la o naştere, înviere întru Hristos. Să postim pe parcursul tuturor zilelor orânduite de Biserică, pentru a călca pe toate treptele, dar nu, după cum cred unii, după prima să păşim imediat pe ultima.
  2. Postul nu ne limitează, nu ne constrânge, nu ne impune, ba din contra, ne deschide noi orizonturi întru pătrunderea realităţilor dumnezeieşti, ne linişteşte şi ne face mai sensibili la rugăciune.
  3. Postul ne insuflă pocăința şi revenirea la acea pace cu Dumnezeu, de care adesea uităm. Ne readuce la un echilibru. Cântările au un alt timbru, cuvintele rugăciunilor te fac să verși o lacrimă, veşmintele sunt negre, se bat metanii, se pune în genunchi. Toate acestea se înfăptuiesc pentru a trezi în noi pocăinţa, pentru a fi mai atenți la rugăciune.
  4. Postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate.
  5. Cum poți să-L cunoşti, să-L simţi pe Dumnezeu dacă nu vorbeşti zilnic cu El, nu-i spui durerile, nu-i împărtăşi bucuriile?! În post ai şansa să stabileşti nişte convorbiri duhovniceşti cu Domnul, să-ţi deschizi sufletul, să te pocăieşti! Rămâne o nimica toată — să te rogi!
  6. Postul nostru trebuie însoţit de îndepărtarea de tot ceea ce este dăunător vieţii noastre, în genere. Să gândim, să simţim şi să voim numai ceea ce este vrednic de numele de creştin! Să nu mai iasă din gura noastră cuvinte de ocară, de clevetire, de jignire şi mai cu seamă înjurături!
  7. Postul nu trebuie să fie prilej de întristare, ci dimpotrivă, de bucurie duhovnicească, știind că prin el biruim patimile şi plăcerile trupului, pentru că prin el facem în trupul nostru un lăcaş al Domnului, pentru că prin el ajungem la Înviere.

Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.

556
Tagurile:
40 de zile, calendar creştin ortodox, Postul Mare
Tematic
Calendar Ortodox: Haralambie, sfântul mai puternic decât ciuma
Despre semnificația sfințirii colivei, pomenirea eroilor și minunea Sfântului Teodor Tiron
Duminica Lăsatului sec de brânză: Iată de ce astăzi trebuie să ne cerem iertare


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...