CHIȘINĂU, 27 iun – Sputnik. Luni, la ora 12.00, la Judecătoria Buiucani din Chișinău, este stabilită una dintre ultimele ședințe de judecată în dosarul ex-premierului Vladimir Filat.
Fostul lider al PLDM este acuzat de corupere pasivă și trafic de influență. Organul de urmărire penală a solicitat în instanță pentru Vlad Filat o pedeapsă de 19 ani de închisoare, cu confiscarea averii dobândite ilicit și privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe o perioadă de 5 ani.
Filat a fost reținut de procurorii anticorupție la 15 octombrie anul trecut, imediat ce Parlamentul i-a retras imunitatea de deputat. În ultimul său discurs de la tribuna forului legislativ, liberal-democratul a promis dezvăluiri ce vor face ca sistemul politic moldovenesc ”să sară în aer”.
În aproape nouă luni de detenție preventivă, Filat nu a făcut nicio destăinuire din cele promise. În postările sale pe o rețea de socializare, scrise de soția sa, Filat îl acuză pe democratul Vladimir Plahotniuc de cele ce i se întâmplă, fără a prezenta dovezile și argumentele promise.
Filat a recunoscut în ultima sa postare că el este unul din autorii a ceea ce se întâmplă în Moldova și a situației în care a ajuns țara.
”Regret că am fost și eu complice a ceea ce s-a întâmplat”, a scris Filat.
Opinia publică și clasa politică a așteptat însă ca Filat să vorbească. Întrebat de ce tace, în timp ce era escortat pe coridoarele Judecătoriei de la Buiucani, acesta a declarat că concluziile vor fi făcute mai târziu.
Filat a refuzat până acum să vorbească în instanță și să discute cu procurorii. Ziua de luni, când în instanță i se va oferi ultimul cuvânt, ar putea fi la fel de ”tăcută” pentru Filat. Avocatul său a pregătit deja terenul pentru un asemenea scenariu, anunțând că clientul său este slăbit în urma grevei foamei și că nu este clar dacă va putea vorbi.
Potrivit Codului de procedură civilă, după ce inclupatul își ține ultimul cuvânt în fața instanței, magistrații se retrag pentru deliberări și pentru a anunța sentința. În cazul în care judecătorii vor satisface cererea procurorilor, Filat nu va mai avea șanse să apară în fața opiniei publice cu declarațiile promise atât de insistent acum nouă luni de la tribuna Parlamentului.
Drept pretext pentru aceste tulburări au servit rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, care a obținut 60 de mandate din cele 101. Nemulțumită de rezultatele alegerilor, care au fost recunoscute de către observatori ca fiind deschise și corecte, opoziţia a organizat acțiuni de protest care au degenerat pe 7 aprilie în dezordini în masă. Sub lozinca unirii cu România au fost devastate clădirea Parlamentului și Preşedinţia. Au avut de suferit 270 de persoane, inclusiv 100 de polițiști.
Unii politicieni consideră și acum că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluție, însă o bună parte a societăţii consideră că a fost o încercare de lovitură de stat.
Parlamentul a fost incendiat
La Preşedinţie ard focuri
Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
Cei de pe margine arată descumpăniţi
Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
Geamurile au fost făcute ţăndări cu pietre scoase din pavaj.
Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc.
Revoluția are un început...
CHIŞINĂU, 11 mart — Sputnik. Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului". Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.
Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.
Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.
Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate
”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania", scrie preotul pe ortodox.md.
Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.
Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.
Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:
Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.
CHIȘINĂU, 25 feb - Sputnik. Informația despre decesul lui Andrei Gherman a fost confirmată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și de mulți colegi de breaslă ai fostului oficial. Ex-ministrul suferea de o boală incurabilă de mai mulți ani.
„În calitatea Sa de Ministru al Sănătății, Andrei Gherman a contribuit substanțial la promovarea schimbărilor în sistemul de sănătate, având un rol aparte în pregătirea politicilor și coordonarea implementării asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Datorită acestei reforme, a fost posibilă revitalizarea sistemului sănătății, schimbarea cardinală a paradigmei de finanțare, ceea ce a stimulat alte numeroase reforme, a dus la îmbunătățirea accesului și calității serviciilor prestate”, se precizează în comunicatul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Andrei Gherman s-a născut la data de 4 octombrie 1941, în satul Dumeni, raionul Râșcani. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Între 1971-1972 a fost profesor de medicină. În perioada 1972-1975 lucrează în calitate de medic ordinator, medic-șef adjunct la Dispensarul de dermatovenerologie. Între 1975 și 1979 a fost șef-adjunct al Direcției cadre a Ministerului Sănătății.
În perioadele 1979-1986 și 1991-2001 a fost medic-șef al Dispensarului dermatovenerologic. În perioada 1986-1991 a fost șef al Direcției principale cadre, instituții de învățământ, dezvoltare socială și relații externe a Ministerului Sănătății, iar între 19 aprilie 2001 – 19 aprilie 2005 a deținut funcția de Ministru al Sănătății al Republicii Moldova.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova