CHIȘINĂU, 9 iun — Sputnik. Uliana Ochinciuc vrea să renunțe la cetățenia română. Soția lui Condrea încearcă să scape de ancheta penală care o vizează, scrie Libertatea.
Soția lui Dan Condrea, Uliana Ochinciuc, cât și fratele acesteia, Radu Ochinciuc, sunt urmăriți penal pentru spălare de bani. Față de ei a fost luată măsura controlului judiciar pe o perioadă 60 de zile începând cu data de 2 iunie 2016.
Tot Uliana Ochinciuc este unul dintre martorii principali în cazul morții suspecte a patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, fiind chemată la Parchetul General pentru audieri.
Dacă acuzațiile procurorilor DNA vor ajunge în instanța de judecată, cetățenia română a Ulianei Ochinciuc i-ar putea face probleme. Surse ale libertatea.ro spun că în cazul unei condamnări, aceasta ar alege să o ispășească în Republica Moldova, unde soarta ei ar putea influențată pozitiv de familia ei.
"Ulianei îi este frică de consecințe, să nu ajungă la închisoare, și vrea să renunțe la cetățenia română, ca în cazul unei condamnări să ajungă pe teritoriul Republicii Moldova. Familia ei poate trage multe sfori și acolo soarta ei mai poate fi influențată. Mama ei a rămas momentan în România, cu ea, să-i îngrijească băiatul", a declarat o sursă apropiată familiei pentru sursa citată.
Uliana Ochinciuc a dobândit cetățenia română în 2008, an în care l-a cunoscut și pe Dan Condrea.
Drept pretext pentru aceste tulburări au servit rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, care a obținut 60 de mandate din cele 101. Nemulțumită de rezultatele alegerilor, care au fost recunoscute de către observatori ca fiind deschise și corecte, opoziţia a organizat acțiuni de protest care au degenerat pe 7 aprilie în dezordini în masă. Sub lozinca unirii cu România au fost devastate clădirea Parlamentului și Preşedinţia. Au avut de suferit 270 de persoane, inclusiv 100 de polițiști.
Unii politicieni consideră și acum că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluție, însă o bună parte a societăţii consideră că a fost o încercare de lovitură de stat.
Parlamentul a fost incendiat
La Preşedinţie ard focuri
Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
Cei de pe margine arată descumpăniţi
Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
Geamurile au fost făcute ţăndări cu pietre scoase din pavaj.
Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc.
Revoluția are un început...
CHIŞINĂU, 11 mart — Sputnik. Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului". Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.
Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.
Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.
Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate
”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania", scrie preotul pe ortodox.md.
Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.
Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.
Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:
Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.
CHIȘINĂU, 26 feb - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru.
Aceasta va aștepta data de 23 martie, când expiră cele 45 de zile de la demisia Guvernului Chicu, iar în cazul în care nu va fi votat un nou Guvern, Parlamentul poate fi dizolvat. Mai mult, președintele nu va iniția nici consultări cu fracțiunile parlamentare, așa cum a decis marți, 23 februarie, Curtea Constituțională. În cazul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că va organiza întrevederi cu experții și reprezentanți ai societății civile.
„Nu văd rostul acestor acțiuni în situația în care am înțeles că majoritatea deputaților de acolo au alte interese decât interesele cetățenilor. Eu o să discut cu reprezentanții societății civile, cu oameni din domeniu, respectiv, specialiști în drept constituțional. Asta o să fac în următoarele zile. Cel mai probabil, începând cu ziua de luni, să vedem cum văd ei această situație”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii.
Aceasta a mai săus că Înalta Curte va trebui să spună dacă s-au întrunit circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. Amintim, Constituția prevede dizolvarea Parlamentului dacă nu investește un Guvern timp de 3 luni.Vom nota că decizia președintelui de a nu desemna un nou candidat la funcția de premier este în conradicție cu hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie, care, examinând o sesizare a deputaților socialiști, care au cerut abrogarea decretului maiei sandu de desemnare a Nataliei Gavriliță, a stabilit că, "pentru a fi respectat articolul 98 alin. (1) din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări", în vederea desemnării candidatului la funcția de premier.
În aceeași hotărâre, membrii Curții au făcut recurs la jurisprudența Înaltei Instanțe în care a interpretat înțelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare”.
"În jurisprudența sa, Curtea a interpretat înţelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare” de la articolul 98 alin. (1) din Constituţie şi a reţinut că scopul consultărilor este de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană, capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Ceea ce contează în aceste consultări este obţinerea susţinerii politice pentru persoana care ar putea fi desemnată în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Curtea a mai notat că Preşedintele Republicii poate veni la consultări cu o propunere proprie, care ar putea să fie acceptată. Este, însă, la fel posibil ca în cadrul acestor consultări politice candidatul propus de către Preşedinte pentru funcţia de Prim-ministru să nu fie agreat de partenerii de consultare ai acestuia. În acest sens, Curtea a menţionat că Preşedintele ţării nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. În acest rol, Preşedintele Republicii acţionează doar în calitate de reprezentant al statului, căruia îi revine dreptul şi responsabilitatea de a găsi o cale a dialogului şi a evaluării voinţei şi capacităţii deputaţilor consultaţi de a susţine din punct de vedere parlamentar un candidat. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, a echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a înlocui fracțiunile parlamentare (HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, §§ 91-94; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 18)", citat din hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie.Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova