Bibliotecă

Politolog rus: în Balcani doar România a creat cultură de talie mondială (Video)

5597
Alexandr Bovdunov, tânăr politolog din Rusia, a declarat recent într-un dialog că România joacă un rol foarte important în lume, fiind singura țară din Balcani care a creat cultură înaltă de importanță mondială.

BUCUREŞTI, 31 Mar — Sputnik. România ca actor politic este foarte slab în prezent. Sărăcia, migrația, integrarea în Uniunea Europeană sunt lucruri care au anulat importanța țării, a afirmat într-un interviu (video) politologul rus Alexandr Bovdunov.

Jurnalistul din Republica Moldova Iurie Roșca a realizat recent un interviu în limba română cu Alexandr Bovdunov despre România, Rusia, situația din Balcani, creștinism, civilizația bizantină și lumea post-creștină a Occidentului.

"România joacă un rol foarte important. Dacă vorbim despre spațiul balcanic, România a creat cea mai diversificată cultură din această zonă. Specificul istoriei române în care s-a creat societatea este că ea nu a fost distrusă total în perioada cuceririi otomane. Pentru că în țările slave, de exemplu în Bulgaria sau Serbia, structura socială pre-otomană a fost distrusă total, și din acest punct de vedere creația culturală a fost stopată pe nivelul masei, pe nivelul țărănimii care nu a fost legată de cultura înaltă care a fost otomană", a declarat Bovdunov.

Politologul a ținut să puncteze că România are o cultură de o importanță mondială, nu doar europeană. Marea Unire de la 1918 și întreaga politică ante și interbelică nu au fost altceva decât manifestarea pragmatică a culturii române și al sensului ierarhic creator de cultură înaltă, sens pe care numai România îl are în Balcani.

"Despre cultura care este creată în acest ansamblu a vorbit filosoful rus Constantin Leontiev care a zis că numai ierarhia și sensul ierarhic creează cultură înaltă. Și noi vedem că numai România în spațiul balcanic a creat cultură înaltă de importanță mondială, nu numai europeană. Vârful acestei creații culturale a fost perioada interbelică. Poate la asta s-a adăugat Marea Unire și toate procesele politice, dar a fost și vârful creației culturale", a susținut Alexandr Bovdunov.

Însă din punct de vedere politic, azi România este un subiect foarte slab. Sărăcia, migrația, integrarea exaltată în civilizația post-creștină a Uniunii Europene sunt singurele subiecte prin care România e cunoscută în lume. Iar acest lucru distruge măreția culturală a României și importanța ei în lume. România nu este tratată cum trebuie la nivel mondial, este de părere Alexandr Bovdunov.

"Acest lucru (cultura înaltă a României, n.r.) nu este văzut dacă vorbim despre România numai ca subiect politic. Pentru că România ca actor politic este un subiect foarte slab. Și oamenii în Rusia sau alte regiuni ale lumii când ascultă despre România, ascultă despre ce? Ascultă despre sărăcie, despre integrarea europeană şi migraţie, şi acest subiect foarte important de cultură înaltă română nu există în spaţiul media. Nu există nu numai pentru oamenii de rând, ea nu există nici pentru elita politică, culturală şi din acest punct de vedere România nu este tratată cum trebuie", a mai declarat politologul.

Alexandr Bovdunov este politolog, publicist şi conducător al centrului analitic Katehon. Think-tank-ul Katehon reuneşte cercetători independenţi din întreaga lume specializaţi în Relaţii Internaţionale, Geopolitică, Strategii de Dezvoltare, Securitate, combaterea terorismului şi dialogul inter-religios.

5597
Tagurile:
Actor politic, spațiul balcanic, civilizație bizantină, cultura română, cultură de importanță mondială, elite politice, Alexandr Bavdunov, România
Tematic
România are două fobii: Ungaria şi Rusia

7 aprilie 2009 în imagini: 10 ani de la protestele violente

838
(reînnoit 16:37 12.04.2016)
  • Parlamentul a fost incendiat
  • La Preşedinţie ard focuri
  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
  • Revoluția are un început...
Acum zece ani, la Chișinău s-au produs dezordini în urma cărora au fost devastate clădirile Președinției și Parlamentului Republicii Moldova.

Drept pretext pentru aceste tulburări au servit rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, care a obținut 60 de mandate din cele 101. Nemulțumită de rezultatele alegerilor, care au fost recunoscute de către observatori ca fiind deschise și corecte, opoziţia a organizat acțiuni de protest care au degenerat pe 7 aprilie în dezordini în masă. Sub lozinca unirii cu România au fost devastate clădirea Parlamentului și Preşedinţia. Au avut de suferit 270 de persoane, inclusiv 100 de polițiști.

Unii politicieni consideră și acum că la 7 aprilie 2009 a avut loc o revoluție, însă o bună parte a societăţii consideră că a fost o încercare de lovitură de stat.

838
  • Parlamentul a fost incendiat
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Parlamentul a fost incendiat

  • La Preşedinţie ard focuri
    © Sputnik / Игорь Взоров

    La Preşedinţie ard focuri

  • Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Indivizi dintre cei mai activi au purtat toată ziua măşti pe faţă

  • În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii
    © Sputnik / Игорь Взоров

    În faţa mulţimii dezlănţuite au fost puşi cursanţii

  • Cei de pe margine arată descumpăniţi
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cei de pe margine arată descumpăniţi

  • Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Cel beat este întotdeauna plin de curaj. Chiar şi în faţa unui zid de scuturi.

  • Geamurile scumpe au fost făcute ţăndări cu pietrele scoase din pavaj.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Geamurile au fost făcute ţăndări cu pietre scoase din pavaj.

  • Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Unii reprezentanţi ai clerului au fost de partea protestatarilor. Fiecare poate greşi...

  • Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc, aşa cum arăta în vremuri trecute drapelul României la demonstraţii.
    © Sputnik / Игорь Взоров

    Drapelul Moldovei şi drapelul UE cu o gaură la mijloc.

  • Revoluția are un început...

    Revoluția are un început...

Tagurile:
Chișinău, violente, proteste, Imagini, 7 aprilie
Tematic
O stradă din centrul Chişinăului va fi închisă pe 7 aprilie


Загрузка...
În Biserică, imagine de arhivă

A început Postul Mare: De astăzi, creştinii ortodocşi vor posti timp de 40 de zile

562
(reînnoit 08:55 14.03.2016)
Începând cu ziua de astăzi, 11 martie, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Mare, cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi din crugul anului bisericesc.

CHIŞINĂU, 11 mart — Sputnik. Postul Paştelui constituie cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea ”Învierii Domnului". Postul mare durează 40 de zile. În acest an el va fi ţinut în perioada 11 martie — 28 aprilie. În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin — cu Miercurea Cenușii.

Timp de 40 de zile, credincioşii vor trebui să se abţină de la mâncarea de dulce, dar şi de la multe alte lucruri. Aceasta este perioadă în care trebuie să facem cât mai multe fapte bune pentru semenii noştri, să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, să mergem des la biserică și să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.

Un post adevărat este cel care presupune lăsarea de bucate și, de rând cu ele, de păcate și de orice răutate, spune preotul Octavian Moşin, care este preot-paroh la biserica „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău.

Postul cel Mare mai este și o călătorie spre Rai, din care Adam a fost scos pentru neascultare. De aceea postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate

”Postul nu trebuie privit ca ceva separat de celelalte lucruri pe care le recomandă Biserica. Mai bine zis, prin post se deschid altele. Privești, simți, trăiești, gândești altfel prin prisma postului. După care urmează Spovedania, Maslu, Împărtășania", scrie preotul pe ortodox.md.

Sunt atâtea alte lucruri care ne îngreunează, pe când postul, din contra, este o modalitate de a scăpa de multele greutăți și neputințe ale noastre. Postul nu trebuie să fie povară, dar șansă de mântuire, supunându-ne nevoințelor duhovnicești.

De la postul de bucate la cel de ferire de păcate

Frumos ar fi ca tot mai mulți creștini să treacă de la postul de bucate la cel de ferire de păcate, de la postul trupesc la cel duhovnicesc, scrie părintele Octavian Moșin, preot-paroh la biserica ”Întâmpinarea Domnului” din Chișinău în Altarul Credinței.

Pentru a ajunge să postim cu adevărat trebuie să fim tot mai conştienţi de faptul ce reprezintă de fapt postul:

  1. Postul ne pune în cale acele trepte care duc la curățarea de păcate şi la o naştere, înviere întru Hristos. Să postim pe parcursul tuturor zilelor orânduite de Biserică, pentru a călca pe toate treptele, dar nu, după cum cred unii, după prima să păşim imediat pe ultima.
  2. Postul nu ne limitează, nu ne constrânge, nu ne impune, ba din contra, ne deschide noi orizonturi întru pătrunderea realităţilor dumnezeieşti, ne linişteşte şi ne face mai sensibili la rugăciune.
  3. Postul ne insuflă pocăința şi revenirea la acea pace cu Dumnezeu, de care adesea uităm. Ne readuce la un echilibru. Cântările au un alt timbru, cuvintele rugăciunilor te fac să verși o lacrimă, veşmintele sunt negre, se bat metanii, se pune în genunchi. Toate acestea se înfăptuiesc pentru a trezi în noi pocăinţa, pentru a fi mai atenți la rugăciune.
  4. Postul presupune nu doar iertarea unuia cu altul și cu Dumnezeu, dar și întoarcerea la lucrarea celor sfinte și dumnezeiești, la împăcarea cu toți și cu toate.
  5. Cum poți să-L cunoşti, să-L simţi pe Dumnezeu dacă nu vorbeşti zilnic cu El, nu-i spui durerile, nu-i împărtăşi bucuriile?! În post ai şansa să stabileşti nişte convorbiri duhovniceşti cu Domnul, să-ţi deschizi sufletul, să te pocăieşti! Rămâne o nimica toată — să te rogi!
  6. Postul nostru trebuie însoţit de îndepărtarea de tot ceea ce este dăunător vieţii noastre, în genere. Să gândim, să simţim şi să voim numai ceea ce este vrednic de numele de creştin! Să nu mai iasă din gura noastră cuvinte de ocară, de clevetire, de jignire şi mai cu seamă înjurături!
  7. Postul nu trebuie să fie prilej de întristare, ci dimpotrivă, de bucurie duhovnicească, știind că prin el biruim patimile şi plăcerile trupului, pentru că prin el facem în trupul nostru un lăcaş al Domnului, pentru că prin el ajungem la Înviere.

Luând aminte la cele recomandate de Biserică, vom ajunge niște mădulare smerite şi iubitoare, în stare să ne înfrânăm, să ne pocăim de relele săvârşite, să omorâm patimile şi să ne unim mai vrednici cu Hristos Cel Înviat.

562
Tagurile:
40 de zile, calendar creştin ortodox, Postul Mare
Tematic
Calendar Ortodox: Haralambie, sfântul mai puternic decât ciuma
Despre semnificația sfințirii colivei, pomenirea eroilor și minunea Sfântului Teodor Tiron
Duminica Lăsatului sec de brânză: Iată de ce astăzi trebuie să ne cerem iertare


Загрузка...
Lei moldovenești

Curs valutar BNM: Cât costă euro și dolarul

0
(reînnoit 19:58 23.01.2021)
După o creștere bruscă la sfârșitul săptămânii a valutelor străine față de leul moldovenesc, cursul BNM pentru astăzi nu a suferit modificări.

CHIȘINĂU, 24 ian - Sputnik. Valoarea valutelor de referință rămâne neschimbată și astăzi. Cursul valutar al Băncii Naționale a Moldovei este același ca și în ziua de vineri când valutele străine s-au apreciat față de leul moldovenesc cu zece bani un euro, respectiv patru bani dolarul american. Astfel, la cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru duminică, 24 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,45 lei, un euro – cu 21,19 lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,67 bani, un leu românesc – cu 4,34 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,64 bani. 

Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 22-24 ianurie
Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 22-24 ianurie

Pe 21 ianuarie, dolarul s-a scumpit cu 7 bani și euro cu 6 bani în cotațiile valutare oficiale. Cu 2 bani a urcat și prețul leului românesc. De asemenea, rubla rusească a urcat de la 23,50 bani până la 23,67 bani. Hrivna ucraineană a coborât nesemnificativ. Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
piata valutara, valute străine, Schimb valutar, Curs


Загрузка...