FMI

FMI: în urma migrației spre Occident, Europa de Est a pierdut 7% din PIB

58
(reînnoit 15:21 20.07.2016)
Emigrația din Europa de Est spre țările occidentale a contribuit la încetinirea ritmurilor creșterii economice ale statelor din Răsărit, "furându-le" 7 la sută din PIB, transmite RIA Novosti.

CHIȘINĂU, 20 iulie — Sputnik. Integrarea în Uniunea Europeană a provocat un val de migrație a specialiștilor calificați din Europa de Est, care a diminuat cu 7 la sută din creșterea PIB-ului, se menționează într-un raport al FMI.

"Peste 20 de milioane de tineri specialiști calificați, originari din Europa de Est, un număr care corespunde unei populații a Cehiei și Ungariei luate împreună, și-au părăsit patria în ultimii 25 de ani, în căutarea unor posibilități mai mari peste hotare", se precizează în raport.

FMI, Christina Lagarde
© Sputnik / Наталья Селиверстова

În consecință, situația din Europa de Est s-a înrăutățit. O emigrare semnificativă și continuă, a încetinit ritmurile creșterii volumului producției și veniturilor pe cap de locuitor.

Potrivit analizei FMI, în cazul unei lipse a emigrației între 1995 și 2012, creșterea PIB-ului în regiune ar fi fost cu 7 la sută mai mare. Unele specializări au devenit deficitare, ceea ce a încetinind creșterea productivității în Est.

Fondul specifică, că în ciuda faptului că resursele umane au sporit bogățiile țărilor-gazdă și ale UE, în ansamblu, fluxul acestora a încetinit ritmurile creșterii economice și a convergenței statele lor de origine cu nivelul de trai din țările cu economie dezvoltată.

FMI adaugă că, în același timp, Europa de Est a primit anumite beneficii, sub formă de capital și inovații, perfecționarea sistemului instituțional al gestionării economice și sporirii eficienței. Potrivit prognozelor Fondului, în viitorul apropiat ne-am putea aștepta la o încetinire a fluxului migrației, când nivelul de trai din Europa de Est va atinge nivelul de trai din Occident.

Țările din Europa de Est au început să adere la UE în 2004. În cadrul celui de-al cincilea val de aderare, la Uniunea Europeană au aderat Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania, iar mai târziu (2007) Bulgaria și România. Cel de-al șaselea val de aderare a presupus acceptarea Croației (2013). 

58
Tagurile:
PIB, specialiști, Raport, Volumul producției, Economie, Migranți, Pierderi, regres, Sărăcie, FMI
Tematic
OFICIAL: FMI pleacă din Moldova. Ţara ratează 180 de milioane de dolari

Autobuz cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro

53
(reînnoit 15:50 11.08.2016)
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
  • Două persoane au fost rănite ușor.
  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
Două persoane au avut de suferit în urma incidentului în care a fost implicat autobuzul cu jurnaliști care reflectau evenimentele sportive la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
53
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.

  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Au fost sparte geamurile autobuzului.

  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Pasagerii spun că au auzit două împușcături.

  • Două persoane au fost rănite ușor.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Două persoane au fost rănite ușor.

  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.



Загрузка...
Site de défense antimissile américain à Deveselu, en Roumanie

Expert rus: România în locul Turciei și extinderea SUA în regiune

380
(reînnoit 09:18 10.08.2016)
După schimbarea poziției Turciei în cadrul NATO, Statele Unite ale Americii își vor reorienta atenția asupra prezenței sale în România. Republica Moldova nu are nicio șansă să devină membru NATO și UE.

CHIȘINĂU, 10 aug — Sputnik. Rolul Turciei în cadrul NATO se va schimba radical. Chiar dacă aceasta își va păstra calitatea de membru al organizației, statul turc nu va mai fi un partener de încredere pentru ceilalți membri ai blocului militar, consideră expertul rus Igor Nikolaiciuk, șeful Direcției Securitate Națională a Institutului Rus pentru Studii Strategice.

"Orice s-ar spune, Turcia în cadru NATO nu mai este ceea ce a fost. Acum aceasta nu mai este un membru deplin al NATO, nu mai reprezintă un partener de încredere în cadrul NATO. Despre ea se vorbește deja în calitate de un partener al NATO", afirmă Nikolaiciuk într-o declarație oferită agenției Sputnik Moldova.

Potrivit analistului, diminuarea încrederii în Turcia ar putea spori rolul României în regiunea Mării Negre.

"În aceste condiții, desigur, va avea loc o reorientare bruscă spre o consolidare a rolului României în teatrul geopolitic al Mării Negre", a spus expertul rus.

Totodată, el consideră că americanii se vor orienta tot mai mult spre România, în special în ceea ce privește prezența navelor, dar și altor aspecte legate de construcții militare.

"Vor apărea tot mai multe baze cu muniții conservate, se vor intensifica exercițiile militare NATO în regiune, inclusiv în Moldova", afirmă Nikolaiciuk.

Fiind întrebat despre rolul Republicii Moldova în schimbările contextului regional și internațional, acesta a declarat că Republica Moldova nu are nicio perspectivă de aderare la NATO sau UE, decât în cazul în care se va uni cu România.

"Eu cred că orice perspectivă a Moldovei de aderare la NATO și chiar la UE este exclusă, în cazul în care nu va fi absorbită de România", consideră analistul rus.

380
Tagurile:
Baze militare, Rusia, SUA, Turcia, România
Tematic
Regrupare de forțe: baza NATO din Turcia ar putea fi mutată în România
Propagandiști NATO au alimentat războiul civil din Ucraina
Șocant: propagandiști NATO care au alimentat războiul civil din Ucraina
General francez: NATO trebuie lichidat. Europenii să se alieze cu Rusia


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...