Полицейская бронемашина

(VIDEO) Tentativă de lovitură de stat în Armenia?

285
(reînnoit 14:54 17.07.2016)
Un grup de radicali au ocupat o secție de poliție. În rețelele de socializare ale Armeniei circulă îndemnuri la o revoltă armate împotriva actualului guvern.

CHIȘINĂU, 17 iulie — Sputnik. Un grup de persoane înarmate, membrii inițiativei civice "Parlamentul Constituant", au ocupat clădirea unei secții de poliție în raionul Erebuni, la periferie orașului Erevan, capitala Armeniei. Aceștia cer eliberarea unui participant la conflictul din Abhazia, liderul formațiunii radicale de opoziție Frontul Salvării "Noua Armenie", Jirair Sefilian, care este învinuit de procurarea și păstrarea ilegală de arme, comunică RIA Novosti.

Potrivit sursei citate, a avut loc un atac asupra patrulei organelor de forță armene. Într-o declarație a Serviciului Național de Securitate a Armeniei se spune că persoanele aflate pe teritoriul regimentului sunt luate ostatici.

Localnicii afirmă că sediul poliției a fost ocupat jurul orei 3, ora locală. Conform unor informații neconfirmate, în preajma clădirii au avut loc schimburi de focuri, iar în incinta sediului poliției se află persoane rănite, atât din rândul radicalilor, cât și din rândul polițiștilor. Presa locală afirmă că în jur de șapte polițiști au fost luați ostatici.

Conform informațiilor Sputnik Armenia, un polițist a fost omorât, iar doi sunt răniți.

În apropierea clădirii au fost aduse trupe militare armene, iar Serviciul Național de Securitate a anunțat că au loc tentative de răspândire a unor informații false în rețele de socializare cu privire la începutul unei revolte armate în masă împotriva guvernului.

Poliția a blocat toate căile de acces spre raionul Erebuni, iar localnicii sunt evacuați din zonă.

285
Tagurile:
revoltă, Armenia, Erevan, Parlamentul Constituant, Noua Armenie, Jirair Sefilian, Erevan, Armenia
Tematic
Armenia trece la forma parlamentară de guvernământ
Revoltă militară în Turcia. Imagini de la fața locului

Autobuz cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro

53
(reînnoit 15:50 11.08.2016)
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
  • Două persoane au fost rănite ușor.
  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
Două persoane au avut de suferit în urma incidentului în care a fost implicat autobuzul cu jurnaliști care reflectau evenimentele sportive la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
53
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.

  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Au fost sparte geamurile autobuzului.

  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Pasagerii spun că au auzit două împușcături.

  • Două persoane au fost rănite ușor.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Două persoane au fost rănite ușor.

  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.



Загрузка...
Site de défense antimissile américain à Deveselu, en Roumanie

Expert rus: România în locul Turciei și extinderea SUA în regiune

380
(reînnoit 09:18 10.08.2016)
După schimbarea poziției Turciei în cadrul NATO, Statele Unite ale Americii își vor reorienta atenția asupra prezenței sale în România. Republica Moldova nu are nicio șansă să devină membru NATO și UE.

CHIȘINĂU, 10 aug — Sputnik. Rolul Turciei în cadrul NATO se va schimba radical. Chiar dacă aceasta își va păstra calitatea de membru al organizației, statul turc nu va mai fi un partener de încredere pentru ceilalți membri ai blocului militar, consideră expertul rus Igor Nikolaiciuk, șeful Direcției Securitate Națională a Institutului Rus pentru Studii Strategice.

"Orice s-ar spune, Turcia în cadru NATO nu mai este ceea ce a fost. Acum aceasta nu mai este un membru deplin al NATO, nu mai reprezintă un partener de încredere în cadrul NATO. Despre ea se vorbește deja în calitate de un partener al NATO", afirmă Nikolaiciuk într-o declarație oferită agenției Sputnik Moldova.

Potrivit analistului, diminuarea încrederii în Turcia ar putea spori rolul României în regiunea Mării Negre.

"În aceste condiții, desigur, va avea loc o reorientare bruscă spre o consolidare a rolului României în teatrul geopolitic al Mării Negre", a spus expertul rus.

Totodată, el consideră că americanii se vor orienta tot mai mult spre România, în special în ceea ce privește prezența navelor, dar și altor aspecte legate de construcții militare.

"Vor apărea tot mai multe baze cu muniții conservate, se vor intensifica exercițiile militare NATO în regiune, inclusiv în Moldova", afirmă Nikolaiciuk.

Fiind întrebat despre rolul Republicii Moldova în schimbările contextului regional și internațional, acesta a declarat că Republica Moldova nu are nicio perspectivă de aderare la NATO sau UE, decât în cazul în care se va uni cu România.

"Eu cred că orice perspectivă a Moldovei de aderare la NATO și chiar la UE este exclusă, în cazul în care nu va fi absorbită de România", consideră analistul rus.

380
Tagurile:
Baze militare, Rusia, SUA, Turcia, România
Tematic
Regrupare de forțe: baza NATO din Turcia ar putea fi mutată în România
Propagandiști NATO au alimentat războiul civil din Ucraina
Șocant: propagandiști NATO care au alimentat războiul civil din Ucraina
General francez: NATO trebuie lichidat. Europenii să se alieze cu Rusia


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

0
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...