Donald Trump

Sanders a explicat de ce Trump nu va deveni președinte al SUA

70
(reînnoit 11:03 11.05.2016)
Senatorul, care este deocamdată outsiderul cursei electorale printre democrați, și-a exprimat convingerea că el „are mai multe șanse decât Hillary Clinton pentru a-l învinge pe Trump".

CHIȘINĂU, 11 mai — Sputnik. Republicanul Donal Trump nu va deveni președinte al SUA, deoarece îi jignește pe americani, a declarat senatorul democrat Bernie Sanders, în discursul său către susținătorii săi ținut după victoria la alegerile preliminare din statul Virginia de Vest, scrie RIA Novosti

Sanders a menționat că are disensiuni „pe multe subiecte" cu Hillary Clinton, contracandidatul său în cursa preliminară din rândul democraților. „Dar suntem solidari într-o privință. Noi nu trebuie să îi permitem lui Donald Trump să câștige", a spus el.

Sanders este convins că „Trump nu va deveni președinte al SUA din mai multe motive". „Principalul constă în faptul că poporul american înțelege: SUA nu poate avea un președinte care jignește latino-americanii, musulmanii, afroamericanii, veteranii americani, precum (senatorul republican) John McCain", a spus el.

Senatorul, care este deocamdată outsiderul cursei electorale printre democrați, și-a exprimat convingerea că el „are mai multe șanse decât Hillary Clinton pentru a-l învinge pe Trump".

Trump a repurtat victoria la alegerile preliminare printre republicani în statele Virginia de Vest și Nebraska. În esență, businessmanul și-a asigurat deja victoria în campania preelectorală din sânul partidului, deoarece toți concurenții săi au abandonat cursa. La preliminarele care au mai rămas miliardarul tinde să acumuleze susținerea a cât mai mulți delegați de la Congresul din iulie al Partidului Republican. Pentru o victorie sigură el are nevoie să adune voturile a 1237 de delegați, iar el poate conta deocamdată pentru 1119 voturi.

Democrații au nevoie pentru victoria de la congresul partidului de 2383 de voturi. Potrivit CNN, 2234 de delegați sunt gata să o susțină pe Clinton, iar pe Sanders — 1463.

Numele noului președinte al SUA va fi cunoscut după alegerile din 8 noiembrie.

70
Tagurile:
Preliminare, Partidul Democrat, Partidul Republican, Alegeri prezidențiale SUA, alegerile prezidenţiale, Hillary Clinton, Bernie Sanders, Donald Trump, SUA
Tematic
Cutremur la Washington: Ron Paul va fi Secretar de Stat dacă Trump câștigă

Autobuz cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro

53
(reînnoit 15:50 11.08.2016)
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
  • Două persoane au fost rănite ușor.
  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
Două persoane au avut de suferit în urma incidentului în care a fost implicat autobuzul cu jurnaliști care reflectau evenimentele sportive la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
53
  • Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul a fost atacat în timp ce se deplasa pe șoseaua care face legătura dintre locul desfăşurării competițiilor la baschet și Parcul olimpic.

  • Au fost sparte geamurile autobuzului.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Au fost sparte geamurile autobuzului.

  • Pasagerii spun că au auzit două împușcături.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Pasagerii spun că au auzit două împușcături.

  • Două persoane au fost rănite ușor.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Două persoane au fost rănite ușor.

  • Autobuzul cu jurnalișt,i în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Adrees Latif

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.

  • Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.
    © REUTERS / Shannon Stapleton

    Autobuzul cu jurnaliști, în care s-a tras la Rio de Janeiro.



Загрузка...
Site de défense antimissile américain à Deveselu, en Roumanie

Expert rus: România în locul Turciei și extinderea SUA în regiune

381
(reînnoit 09:18 10.08.2016)
După schimbarea poziției Turciei în cadrul NATO, Statele Unite ale Americii își vor reorienta atenția asupra prezenței sale în România. Republica Moldova nu are nicio șansă să devină membru NATO și UE.

CHIȘINĂU, 10 aug — Sputnik. Rolul Turciei în cadrul NATO se va schimba radical. Chiar dacă aceasta își va păstra calitatea de membru al organizației, statul turc nu va mai fi un partener de încredere pentru ceilalți membri ai blocului militar, consideră expertul rus Igor Nikolaiciuk, șeful Direcției Securitate Națională a Institutului Rus pentru Studii Strategice.

"Orice s-ar spune, Turcia în cadru NATO nu mai este ceea ce a fost. Acum aceasta nu mai este un membru deplin al NATO, nu mai reprezintă un partener de încredere în cadrul NATO. Despre ea se vorbește deja în calitate de un partener al NATO", afirmă Nikolaiciuk într-o declarație oferită agenției Sputnik Moldova.

Potrivit analistului, diminuarea încrederii în Turcia ar putea spori rolul României în regiunea Mării Negre.

"În aceste condiții, desigur, va avea loc o reorientare bruscă spre o consolidare a rolului României în teatrul geopolitic al Mării Negre", a spus expertul rus.

Totodată, el consideră că americanii se vor orienta tot mai mult spre România, în special în ceea ce privește prezența navelor, dar și altor aspecte legate de construcții militare.

"Vor apărea tot mai multe baze cu muniții conservate, se vor intensifica exercițiile militare NATO în regiune, inclusiv în Moldova", afirmă Nikolaiciuk.

Fiind întrebat despre rolul Republicii Moldova în schimbările contextului regional și internațional, acesta a declarat că Republica Moldova nu are nicio perspectivă de aderare la NATO sau UE, decât în cazul în care se va uni cu România.

"Eu cred că orice perspectivă a Moldovei de aderare la NATO și chiar la UE este exclusă, în cazul în care nu va fi absorbită de România", consideră analistul rus.

381
Tagurile:
Baze militare, Rusia, SUA, Turcia, România
Tematic
Regrupare de forțe: baza NATO din Turcia ar putea fi mutată în România
Propagandiști NATO au alimentat războiul civil din Ucraina
Șocant: propagandiști NATO care au alimentat războiul civil din Ucraina
General francez: NATO trebuie lichidat. Europenii să se alieze cu Rusia


Загрузка...
Evgheni Brik

Istoricul Evgheni Brik despre Holocaust: „Ne uimește indiferența”

0
(reînnoit 07:43 27.01.2021)
Mai multe țări ale lumii au putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. De această părere este doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik.

Au trecut 76 de ani din ziua în care eliberarea evreilor din lagărele naziste a pus capăt Holocaustului. Chiar și după atâția ani, teroarea din lagărele naziste a rămas vie în memoria supraviețuitorilor, dar și a evreilor care nu au trecut prin masacru, dar își deplâng semenii și înțeleg pe deplin oroarea acelor evenimente. Știu bine cât de important este ca istoria să nu fie dată uitării. Doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik susține că acest lucru poate fi o garanție a prevenirii unui nou genocid crunt. 

Planul de purificare și naivitatea aliaților

Într-un interviu pentru Spuntik Moldova, istoricul Evgheni Brik a atras atenția asupra faptului că, printr-un efort comun, marile puteri ale lumii ar fi putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. 

„Ce mă surprinde - indiferența manifestată de multe țări care puteau să ajute, dar nu au întins o mână de ajutor. A fost, desigur, așa o țară ca Danemarca, care și-a salvat toată populația evreiască, dar au fost multe altele care priveau ce se întâmplă cu o anumită indiferență. Problema principală a fost indiferența.  (...) Pe insulele Bahamas a fost organizată o conferință pentru 10 zile, unde se decidea întrebarea - ce facem? Cum salvăm acești oameni? Nimic nu s-a hotărât. Nimeni nu a dorit să se implice, să salveze acești oameni. Bahamas, mare, timp frumos - oamenii au petrecut timpul minunat în 10 zile”, menționează Evgheni Brik.

Ce nu înțelegeau unii este că, după evrei și romi, pe lista națiunilor care urmau a fi exterminate total sau parțial urmau și altele. 

„Dacă nu ar fi fost înfrânți aliații Germaniei, Holocaustul era să cuprindă și alte popoare. Da, lovitura cea mare a fost asupra evreilor, dar astăzi victime ale Holocaustului se consideră toți cei care au fost nimiciți în anii de război. Lucrările lui Hitler și Rosenberg au fost publicate și acolo toate popoarele sunt divizate în 10 grupuri. Și în fiecare grup era indicat câți trebuie să supraviețuiască. 40% dintre slavi. 60% urmau să fie nimiciți. Și acolo sunt și alte popoare. (...) În anii de război probabil a apărut o psihologie îngrozitoare - „Muriți voi astăzi, iar eu - mâine!”, afirmă istoricul.

Naivi au fost inclusiv aliații celui mai odios dictator din istoria tuturor timpurilor, care nu știau că ei înșiși urmează să fie nimiciți. 

„În Slovacia, care era aliata Germaniei în anii de război, era elaborat un plan potrivit căruia toți slovacii urmau să fie trimiși în Paraguay. Și aceștia erau aliați. Și toate acestea se întâmplau în centrul Europei, sub privirile tuturor. Holocaustul a fost prima etapă a tragediei și slavă Domnului că al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea Reich-ului și aliaților lui, pentru că datorită acestui fapt nu s-a mai ajuns la a doua etapă”, susține doctorul în științe. 

Holocaustul în Basarabia

Amărăciunea îl cuprinde pe Evgheni Brik de fiecare dată când povesteşte despre ororile comise de naziști în timpul războiului. Atrocitățile nu au ocolit nici Basarabia, unde au fost consemnate numeroase acte de discriminare și cruzime.

„S-a iscat un conflict atunci când s-a încercat ofensarea și abuzarea femeilor și copiilor. Bărbații au opus rezistență și cu toții au fost legați de un tramvai pe care trebuiau să-l tracteze. Au fost bătuți până când și-au dat ultima suflare”, povestește directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova.

Cea mai îngrozitoare perioadă a fost 1941-1942.

„Atunci se ucidea în toate orașele, erau nimiciri în masă, se împușca în Chișinău. Erau cazuri când oamenii erau îngropați de vii. La Rezina câteva sute de femei au fost aruncate într-o groapă și au fost arse de vii. Nu putem compara unde a fost mai groaznică moartea. Moartea este întotdeauna îngrizitoare. (...) Cei care au fost împușcați au fost niște norocoși. Sigur că sună oribil. Adică, nu au fost arși de vii, nu au murit în camere de gaz”, susține istoricul. 

Pe 25 iulie 1941 a fost înființat ghetoul din Chișinău. Izolați de restul lumii, aici au ajuns să-și trăiască zilele cel puțin 12 mii de evrei în condiții greu de imaginat, iar în august a început expulzarea în Transnistria.

„Transnistria care a fost formată în august 1941 nu coincide cu Transnistria pe care o știm noi astăzi, pentru că acolo era inclusă și o parte a Ucrainei. Drumul spre Transnistria era un ”drum al morții”. La fiecare al zecelea kilometru săpau gropi în care ajungeau cei slabi: erau omorâți cei care rămâneau în urmă de coloană, bătrânii și alții. Acei care ajungeau în Transnistria – ajungeau în infern. Era locul în care era exterminare în masă”, a declarat Evgheni Brik în interviul pentru Sputnik Moldova.

Începutul sfârșitului

Evreii care au supraviețuit evenimentelor tragice din 1941-1942 au avut șanse să scape cu viață. După lupta de la Stalingrad a devenit clar că se schimbă cursul războiului mondial, iar astfel actele de cruzime în raport cu evreii au devenit tot mai rare. 

„Pe 19 noiembrie are loc ofensiva trupelor sovietice sub Stalingrad și aproximativ 300 de mii de soldați români sau sunt luați prizonieri sau mor. Mai mult de jumătate din ei au murit.  (...) Apare dispoziția despre încetarea împușcărilor în masă. (...) Când au ingtrat trupele ruse pe teritoriul Transnistriei au fost uimite că au văzut evrei în viață, pentru că nu au văzut evrei în Ucraina, nu au văzut ghetouri care să fi rezistat în Ucraina sau Țările Baltice”, a menționat istoricul. 

Statistici sinistre

Pe teritoriul actualei Moldove au murit nu mai puțin de 200 de mii de evrei, dar dacă luăm în calcul și evreii expulzați de dincolo de Prut, din Bucovina și cei care locuiau între Nistru și Bug, dimensiunea dezastrului devine amețitoare.

„În Chișinău, unde locuiau 50 de mii de evrei, au supraviețuit holocaustului trei familii și încă un om. România a recunoscut că soldații ei au distrus 280 de mii de evrei pe teritoriile Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei și României. Dar aici au acționat și trupele SS, și voluntari. Cifra reală ar putea ajunge la 350 de mii de oameni. (...) Statistica reprezintă cifre. Moartea a milioane de oameni este doar cifre, iar moartea fiecărui copil este o mare tragedie. Și moartea fiecărui om este o mare tragedie”, a remarcat istoricul. 

Au fost și oameni care nu ucideau, ci salvau

Fiecare loc are istoria sa și fiecare depindea de comportamentul localnicilor. Dacă luăm Basarabia - erau aproximativ 500 de localități. Nu cred că noi cunoaștem toate cazurile. Cred că totuși au supraviețuit încă între 500 și 1000 de oameni. De ce? Pentru că în fiecare localitate era câte cineva care salva - un vecin, un copil. Astfel de cazuri au fost. Sunt multe pete albe, dar ceea ce vedem dintr-o parte este cruzimea și răutatea. Pentru că și înainte de venirea trupelor române au început pogromurile, iar localnicii ucideau, furau, dar erau și acei care salvau. 

Au fost descrise și cazuri când în Moldova, Basarabia, soldații refuzau să împuște. Ofițerii au cerut ordin scris. Dar s-au găsit voluntari din localnici. 

Amintirea ororilor - o garanție a prevenirii unui nou Holocaust

Directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova a vorbit și despre importanța păstrării memoriei Holocaustului în întreaga lume.

„Noi trebuie să păstrăm vie memoria acestor evenimente, pentru că nu dorim ca ele să se repete. Genocidele, trageriile diferitor popoare se repetă. A fost o tragedie victimele cărora au fost 6 milioane de evrei și peste 1,5 milioane de copii. (...) Eu consider că păstrarea vie a amintirii despre această tragedie va permite ca ea să nu se repete în raport cu alte naționalități, cu alți oameni”, a spus Evgheni Brik. 

În Republica Moldova mai sunt în viață aproximativ 40 de supraviețuitori ai Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Basarabia, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Holocaust


Загрузка...