Ilie Catrinoiu

Cea mai dezvoltată țară din lume nu e liberală: Noua Zeelandă

1617
(reînnoit 10:58 10.05.2016)
Suntem departe de lumea reală. Opinia publică din această țară este pe altă planetă, zace bolnavă în ignoranță, departe de marile dezbateri ce antrenează marile creiere; departe de inovație și noile trenduri; departe de gândirea critică și liberă.

Editorial de Ilie Catrinoiu

Anul acesta, între 11 şi 13 octombrie, are loc în Quebec (Canada) Summitul Internaţional al Cooperativelor. Evenimentul este organizat din doi în doi ani în Quebec, iar prima dată s-a derulat în 2012, la 4 ani distanță de la colapsul din 2008. Sunt așteptați peste 3.000 de delegați din toată lumea ca să dezbată trendurile geopolitice și economice ale planetei. Anul acesta invitați speciali vor fi Joseph Stiglitz şi Robert Reich. Stiglitz este unul din cei mai influenți gânditori ai lumii la ora actuală, profesor la Universitatea Columbia, deținător al premiului Nobel în economie și autor a numeroase volume masive despre eșecul capitalismului de tip laissez faire. Ultima carte a profesorului Stiglitz este "Marea divizare", apărută anul trecut şi tradusă în română la editura Publica. Celălalt invitat special, Robert Reich, este profesor la Universitatea California, Berkeley, și susținător al lui Bernie Sanders la președinția Statelor Unite ale Americii.

Ultima dată când s-a desfășurat Summitul Internațional al Cooperativelor, în 2014, Noua Zeelandă a fost menționată drept cea mai cooperatistă economie a lumii pe cap de locuitor. Conform unui studiu al Organizației Națiunilor Unite (ONU) publicat în 2014, Departamentul pentru Economie, Politici Sociale și Dezvoltare, Noua Zeelandă este pe primul loc în lume la numărul de angajați în domeniul cooperatist raportat la totalul populației. Pe locul doi se află Elveția, pe trei Italia și pe patru Franța.

Experții ONU au creat pentru prima dată Indexul Economiei Cooperatiste şi Indexul Progresului Social ca să vadă care sunt cele mai cooperatiste economii ale lumii și dacă există vreo legătură a lor cu progresul social. Indexul Economiei Cooperatiste a fost calculat ținând cont de membrii cooperativelor, ocuparea forței de muncă și veniturile brute ale populației. Astfel, în ceea ce privește Indexul Economiei Cooperatiste, pe primul loc în lume se află Noua Zeelandă, pe locul doi este Franța, pe locul trei Elveția, pe locul patru Finlanda, cinci — Italia, șase — Olanda, șapte — Germania, opt — Austria, nouă — Danemarca și zece — Norvegia. Acesta este practic Topul celor 10 țări distributiste din lume.

Însă lucrurile interesante d-abia acum încep. ONU a mai creat şi Indexul Progresului Social. El este stabilit în funcție de 54 de condiții, printre ele aflându-se nevoile minime ale omului, oportunitățile pe care le oferă societatea și accesul la cunoaștere. Rezultatul studiului este de-a dreptul revoluționar și dă peste cap toată teoria și practica economică de până acum. ONU subliniază în studiul respectiv că nu dorește să arate vreo legătură directă între progres și cooperație.

Însă, din cele mai dezvoltate 10 țări ale lumii, 6 fac parte din Topul celor 10 țări distributiste! Astfel, țara cu cel mai ridicat Indice al Progresului Social din lume este Noua Zeelandă, prima de altfel în topul țărilor cooperatiste. Pe locul doi în clasamentul Progresului Social este Elveția, pe trei Islanda (nu este în Top 10 țări cooperatiste), pe patru Olanda, pe cinci Norvegia, pe șase Suedia (nu este în Top 10 țări distributiste), pe șapte Canada (nu este…), pe opt Finlanda, pe nouă Danemarca și pe 10 Australia (nu este…).

Ne dăm seama cât de mic se gândește în România, dar mai ales cât de şi mai mic se acționează. Cum mai poate fi cineva liberal în această țară distrusă în ultimii 26 de ani de partide liberale, de jurnaliști, formatori de opinie și intelectuali inconștienți? Dar are oare România intelectuali?! Ni se prezintă Rusia ca cea mai ne-liberală țară din lume, când de fapt nu este așa.

Noua Zeelandă are o populație de 4.551.303 locuitori. Natalitatea și mortalitatea în Noua Zeelandă arată așa: la fiecare 5 minute și 7 secunde se naște un copil, iar un om moare la 17 minute și 45 de secunde. Să spunem că în România liberală a lui Gabriel Liiceanu și Vladimir Tismăneanu un om moare la două minute, iar în ce privește natalitatea suntem, după cum spune Banca Mondială, pe antepenultimul loc în lume.

Din 1 aprilie 2015, salariul minim pe oră este de 14,75$ în Noua Zeelandă. În Germania salariul minim e de 8, 5 euro pe oră. În Noua Zeelandă, cine lucrează într-o școală vocațională sau tehnică câștigă în jur de 62.000 de dolari pe an. Un profesor de liceu ia între 40.000 și 70.000 de dolari pe an, iar un profesor universitar ia în jur de 100.000 de dolari pe an. În această țară lipsită de prietenie pentru corporații nu există cotă unică, precum în colonia România, ci taxare progresivă, chiar extrem de progresivă; cine câștigă până în 14.000 de dolari pe an plătește taxe în valoare de 10,5% din venit; cine câștigă între 14.000 și 48.000 de dolari pe an plătește 17,5% taxe, iar cine câștigă peste 70.000 de dolari pe an plătește taxe în valoare de 30%.

Noua Zeelandă a progresat într-un timp extrem de scurt. De exemplu, în 1992 șomajul era de 10,7%. În 1998 șomajul ajunsese la 7,7%, iar în 2007 la 3,7%. Odată cu criza din 2008 șomajul a explodat, și în iunie 2015 era de 5,9%. Falimentele din sectorul capitalist al economiei i-au speriat pe oameni și s-au orientat spre afacerile sustenabile. Dacă în 2009 / 2010 cele mai mari 40 de cooperații aveau venituri de 4,4 miliarde de dolari, în 2010 / 2011 veniturile lor au explodat la 39,6 miliarde de dolari. În 2012, Blue Read, președintele NZ Cooperative Association, declara că 70% din populație și-a pierdut încrederea în afacerile capitaliste, deși 52% din neozeelandezi încă nu au auzit că există o alternativă la actualul model economic.

Rabobank este cea mai mare bancă agrară din lume; are active în valoare de peste 1 miliard de dolari și un rating de încredere situat la AA, adică mai bun decât majoritatea marilor bănci comerciale. Rezultatul acestei bănci este că Noua Zeelandă controlează 15% din comerțul global cu carne de miel, vită și vânat, exportând în 65 de țări, adică este lider mondial în acest sector.

În câte țări exportă carne de miel România plaiului mioritic, ținând cont că avem o populație de patru ori mai mare și o suprafață la fel de mare? Nu e nevoie! Noi suntem liberali, intelectuali fără cultură și formatori de opinie fără cap. Suntem departe de lumea reală. Opinia publică din această țară este pe altă planetă, zace bolnavă în ignoranță, departe de marile dezbateri ce antrenează marile creiere; departe de inovație și noile trenduri; departe de gândirea critică și liberă.

Ilie Catrinoiu este critic social şi membru fondator al Ligii Distributiste Române Ion Mihalache; el scrie despre politică, economie şi cultură dintr-o perspectivă creştină.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik.

1617
Tagurile:
salarii mari, Dezvoltare, Cooperative, corporatism, Liberalism, Noua Zeelandă, Robert Reich, Joseph Stiglitz, Ilie Catrinoiu, România
Tematic
Noul Naționalism glorifică Viața și Persoana

Загрузка...