Președintele României, Klaus Iohannis

Cum își pregătește Iohannis viitorul Guvern PNL-PSD

604
Cu Ponta, Dragnea și, mai nou, cu aliatul Tăriceanu la mâna procurorilor, practic alianța PSD-ALDE există doar ca să ne creeze iluzia că există și ce e mai grav, toți sunt conștienți de acest lucru.

Editorial de Gabriel Dumitrescu

Speriată de intrările în forță, pe ușa din dos, ale procurorilor anticorupție, stânga românească a rămas în stare de șoc și prinsă cu pantalonii în vine amână anunțarea planurilor de viitor sperând să iasă din această situație cu obrazul curat și fără scandal. "Ponta e trimis în judecată, Tariceanu e trimis în judecată, eu sunt trimis în judecată. O să vedem ce se întâmplă în perioada următoare", spunea Dragnea zilele trecute.

Jenat de propriul dosar, Liviu Dragnea încearcă să ne facă să credem că zarurile sunt aruncate și că nu există în acest moment o altă soluție pentru a salva partidul decât un semi-tehnocrat. Moda tehnocrației, de imitație de această dată, poate fi însă o soluție pentru PSD atâta timp cât în vizorul DNA-ului se află principalii oameni politici ai partidului.

Cu Ponta, Dragnea și, mai nou, cu aliatul Tăriceanu la mâna procurorilor, practic alianța PSD-ALDE există doar ca să ne creeze iluzia că există și ce e mai grav, toți sunt conștienți de acest lucru. Astfel că, unduirile fine din ultimul timp ale social-democraților pe lângă vice-premierul Vasile Dâncu au scopul de a readuce onoarea de fată mare a partidului.

Dâncu este astfel prins într-un joc cu dublu sens în care fie intră și se transformă inevitabil în tehnocratul social-democrat care va salva PSD-ul de la prăbușire, fie nu intră și lasă partidul la mâna DNA-ului și îi va grăbi prăbușirea. Pentru acest dans, Vasile Dâncu este singura variantă posibilă, probabilă și acceptabilă de majoritatea social-democraților. Practic cu Dâncu la cârmă PSD-ul s-ar (re)inventa miraculos, (re)construi durabil, (re)moraliza rapid. Și totuși, pe cât de "soluție" pare alegerea lui Vasile Dâncu pe post de locomotivă a partidului, pe atât de departe este salvarea PSD-ului.

Pentru că, în definitiv, această decizie este la fel de impusă din exterior precum și cea prin care însuși Iohannis l-ar numi în fruntea partidului. Câteva explicații se impun în acest moment. Vasile Dâncu este singurul om din PSD acceptat de președintele Iohannis. Tot el este singurul social-democrat care are o relație foarte bună cu Dacian Cioloș, în calitatea sa de vice-premier. Cu Dâncu la conducerea PSD și Cioloș lider al PNL, indiferent de rezultatul alegerilor, viitorul guvern va fi alcătuit printr-o alianță de guvernare PSD-PNL, o alianță care să aibă susținere și care să fie capabilă să pună în aplicare Proiectul de țară lansat nu cu mult timp în urmă de premier.

Este adevărat un astfel de scenariu a fost vehiculat tot mai mult în ultimele luni în cercurile politice și de fiecare dată a fost negat de către social-democrați, ultima dată cu mai puțin de o lună de zile în urmă. "PSD, cât timp voi eu președinte, nu vom face guvern cu PNL. Este exclus. PSD nu va vota un guvern tehnocrat. Este exclus. Și sunt absolut convins că PNL nu poate forma o majoritate după alegeri. Asta înseamnă că majoritatea se va forma în jurul PSD. Asta cred eu acum", spunea Liviu Dragnea. Și îl credem pe cuvânt că a fost sincer.

Numai că tot scenariul este realizabil sau nu, în funcție de puterea pe care el însuși o are în partid. Când n-o va mai avea, nimic nu mai este exclus. Totul devine foarte posibil. Și logic. Mai ales logic.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik. 

604
Tagurile:
alianță, Partid, Guvernare, PNL, ALDE, DNA, PSD, Vasile Dâncu, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Klaus Iohannis, România
Tematic
Moțiunea de cenzură: acum sau la toamnă. Klaus Iohannis, piedica PSD
Site de défense antimissile américain à Deveselu, en Roumanie

Expert rus: România în locul Turciei și extinderea SUA în regiune

377
(reînnoit 09:18 10.08.2016)
După schimbarea poziției Turciei în cadrul NATO, Statele Unite ale Americii își vor reorienta atenția asupra prezenței sale în România. Republica Moldova nu are nicio șansă să devină membru NATO și UE.

CHIȘINĂU, 10 aug — Sputnik. Rolul Turciei în cadrul NATO se va schimba radical. Chiar dacă aceasta își va păstra calitatea de membru al organizației, statul turc nu va mai fi un partener de încredere pentru ceilalți membri ai blocului militar, consideră expertul rus Igor Nikolaiciuk, șeful Direcției Securitate Națională a Institutului Rus pentru Studii Strategice.

"Orice s-ar spune, Turcia în cadru NATO nu mai este ceea ce a fost. Acum aceasta nu mai este un membru deplin al NATO, nu mai reprezintă un partener de încredere în cadrul NATO. Despre ea se vorbește deja în calitate de un partener al NATO", afirmă Nikolaiciuk într-o declarație oferită agenției Sputnik Moldova.

Potrivit analistului, diminuarea încrederii în Turcia ar putea spori rolul României în regiunea Mării Negre.

"În aceste condiții, desigur, va avea loc o reorientare bruscă spre o consolidare a rolului României în teatrul geopolitic al Mării Negre", a spus expertul rus.

Totodată, el consideră că americanii se vor orienta tot mai mult spre România, în special în ceea ce privește prezența navelor, dar și altor aspecte legate de construcții militare.

"Vor apărea tot mai multe baze cu muniții conservate, se vor intensifica exercițiile militare NATO în regiune, inclusiv în Moldova", afirmă Nikolaiciuk.

Fiind întrebat despre rolul Republicii Moldova în schimbările contextului regional și internațional, acesta a declarat că Republica Moldova nu are nicio perspectivă de aderare la NATO sau UE, decât în cazul în care se va uni cu România.

"Eu cred că orice perspectivă a Moldovei de aderare la NATO și chiar la UE este exclusă, în cazul în care nu va fi absorbită de România", consideră analistul rus.

377
Tagurile:
Baze militare, Rusia, SUA, Turcia, România
Tematic
Regrupare de forțe: baza NATO din Turcia ar putea fi mutată în România
Propagandiști NATO au alimentat războiul civil din Ucraina
Șocant: propagandiști NATO care au alimentat războiul civil din Ucraina
General francez: NATO trebuie lichidat. Europenii să se alieze cu Rusia


Загрузка...
Iurie Roşca

Roșca despre Moldova: nu suntem apendicele altor state și nici o eroare istorică

106
(reînnoit 09:52 30.07.2016)
Președintele Universității Populare din Republica Moldova, jurnalistul și politicianul Iurie Roșca, a dedicat vineri un comentariu amplu, ca răspuns la opinia exprimată cu o zi mai devreme de politologul rus Aleksandr Dughin, despre faptul că Moldova poate să renască prin cultură română și rusă.

CHIȘINĂU, 30 iul – Sputnik. În opinia lui Iurie Roșca, ”Dughin a expus tot ce este cu adevărat important pentru societatea noastră, dar și în egală măsură pentru România”.

”Niciodată până acum nimeni dintre intelectualii ruși n-a exprimat mai exact și mai lapidar esența problemelor poporului nostru și n-a propus cheia pentru rezolvarea lor. În ultimii ani personal am scris o multitudine de articole în limbile română și rusă anume în același spirit. Anume pe o astfel de undă s-au desfășurat toate întâlnirile profesorului Dughin la Chișinău, în cadrul cărora am vorbit de o manieră perfect complementară despre felul în care vedem relațiile dintre Moldova și Rusia. Tocmai de aceea am și tradus patru dintre cărțile lui, subliniind în prefețele la aceste lucrări esența unei noi viziuni asupra relațiilor moldo-ruso-române”, scrie Roșca.

El amintește că ”Dughin propune societății noastre, clasei politice și tuturor celor care iubesc cu adevărat Patria noastră să-și concentreze gândurile și voința asupra necesității de a face un salt paradigmatic, să depășească vechile calapoade și să urce la un cu totul alt nivel de înțelegere a problemelor profunde ale societății noastre în actualul context global”, iar ”cea mai puternică voce a gândirii filosofice și politice din Rusia de azi ne atrage atenția asupra faptului că e nevoie să renunțăm cât mai urgent la nișa primitivă și confortabilă, în care s-a împotmolit societatea noastră în ultimul sfert de veac”.

Roșca subliniază că se impune renunțarea la divizarea în tabere beligerante de adepți ai Rusiei și ai României.

”Potrivit acestei logici, dacă nutrești simpatie pentru Rusia, atunci în mod obligatoriu trebuie să fii românofob, și viceversa, dacă ești românofil, atunci ești în mod automat rusofob. Într-adevăr, perioada postsovietică a trecut sub semnul confruntării pe subiecte identitare, sub semnul bătăliilor pentru denumirea limbii. Aș vrea să subliniez și cu această ocazie: în urma unei experiențe istorice dramatice, în societatea noastră s-au statornicit două denumiri ale aceluiași fenomen lingvistic, moldovenească și română. Această realitate n-ar trebui să mai fie privită în spirit conflictual, ci în unul complementar, fiecare având deplina libertate să utilizeze formula ce îi este mai pe plac. Dughin are perfectă dreptate și atunci când vorbește despre ignoranța multor patrioți de meserie de talie locală sau prieteni de serviciu ai Rusiei, care, prezentând România pe post de ”dușman extern”, doar dăunează procesului de ameliorare a relațiilor noastre cu Rusia”, notează în continuare jurnalistul.

Potrivit lui, avem nevoie de o Idee Națională ca forță unificatoare. Însă aceasta se poate cristaliza cu atât mai curând, ”cu cât mai repede vom reuși să ne tratăm cu toții de virusul liberal, cu cât mai curând vom putea să dezrădăcinăm, să stoarcem din noi înșine sindromul de imitatori ai modului de gândire și ai modelului de organizare occidental, globalist și atlantist, cu atât mai ușor ne va fi să recăpătăm esența noastră civilizațională autentică”.

Iurie Roșca a mai ținut să sublinieze că ”anume Moldova trebuie să devină o punte de aur între culturile rusă și cea română”, iar ”astăzi misiunea adevăraților patrioți ai Moldovei, României și Rusiei constă în demascarea ordinii mondiale și a viziunii asupra lumii impuse din exterior, în apelul la adevăratele noastre valori tradiționale, religioase și culturale, care ne unesc în cel mai firesc mod în rezistența în fața hegemoniei americane și a rețelei sale sub forma unor agenți de influență de la Fundația Soros și altor elemente subversive, care s-au oploșit în diverse ONG-uri, în instituții culturale sau mediatice, impunându-ne o agendă străină intereselor noastre”.

Autorul menționează că ”un dușman comun întotdeauna solidarizează. Iar dușmanul nostru, al moldovenilor, al românilor, al rușilor, este unul: corporatocrația americană, sforarii politicii mondiale, rechinii capitalismului speculativ, cămătăresc, care împing toate popoarele lumii în prăpastie”.

La final Roșca a ținut să sublinieze că ”poporul nostru nu dorește să se alipească sau să se dizolve în interiorul altor state”. El este de părere că noi, moldovenii, ”știm cum să realizăm principiul autoguvernării naționale și statale, unul sacru pentru noi”, iar ”independența noastră, suveranitatea de stat reprezintă niște valori netrecătoare”.

”Nu suntem apendicele altor state și nici o eroare istorică. Suntem capabili să preluăm tot ce e mai bun de la frații noștri. Însă rolul de ”frate mai mic”, de margine, de fundătură este unul inacceptabil. Iar criza de azi reprezintă doar un prilej extraordinar să ne tratăm de maladiile colective, să ne punem pe picioare, să ne descovoiem spatele și să privim cu alți ochi lumea din jur”, a punctat Iurie Roșca.

106
Tagurile:
Suveranitate, independenţă, Capitalism, interese naționale, Ordine mondială, Apendice, Ideea naţională, cultura rusă, cultura română, Aleksandr Dughin, Iurie Roşca, Rusia, România
Tematic
Dughin despre poporul rus: în rădăcinile și identitatea noastră suntem bizantini


Загрузка...
Ceremonia de închidere a jocurilor Olimpice din 1980

La revedere, Mișka: Amintiri unice despre Olimpiada din 1980

93
(reînnoit 21:21 03.08.2020)
Martorii oculari din Moldova au povestit cum putea un student simplu să ajungă la Jocurile de la Moscova, astfel încât să aibă și un salariu, a fost sau nu Fanta și Pepsi în meniu și de ce acea vară olimpică a fost cea mai bună perioadă din viața lor.

CHIȘINĂU, 3 aug – Sputnik. Legendarele Jocuri Olimpice s-au încheiat pe 3 august 1980. Și astăzi, 40 de ani mai târziu, în Moldova încă pot fi găsiți martori ai unui eveniment sportiv important care a lăsat o amprentă adâncă în istorie.

Cum să ajungi la Jocurile Olimpice

Ala Ojoga și soțul ei Vladimir erau studenți obișnuiți ai Universității de Stat din Chișinău. Cuplul a avut norocul să treacă selecția pentru ghizi și interpreți la Moscova și Leningrad - au deservit turiștii din România.

Organizatorii concursului au decis să nu angajeze ghizi profesioniști, ci să-i implice în aceste scopuri pe tineri. Astfel, conducerea a dorit să arate că și băieții și fetele obișnuite pot face bine această muncă.

”Soțul meu și eu am studiat în aceeași grupă, în 1980 era în anul IV. Candidații pentru ghizi au fost selectați în funcție de performanța lor academică. Era important, de asemenea, ca solicitantul să fie dintr-o familie simplă. Nu a existat niciun fel de pile în procesul de selectare: s-au uitat cine și cum face față. Eram șase din Moldova, dintre care soțul meu și eu eram singurul cuplu”, povestește Ala.
Олимпийский огонь
© Photo : Алла Ожога, из личного архива
Vladimir și Ala Ojoga

Cursurile pregătitoare în limba română s-au ținut la universitate timp de șase luni, următoarele șase luni studenții au petrecut la Moscova și Sankt Petersburg, studiind traseele.

Programul a fost foarte intens și a inclus toate atracțiile principale ale ambelor capitale.

"Pentru a nu ne face de rușine, am învățat toate excursiile pe de rost. Printre ele s-au numărat ceremoniile de deschidere și închidere a Olimpiadei, diverse evenimente sportive și culturale. Turul în autobuz a fost realizat de un ghid vorbitor de limbă rusă, iar noi făceam traducere simultană pentru turiștii din România”, a declarat ea.

"Pepesi", "Fanta" și portocale

Studenții au fost cazați în noul hotel „Saliut”, construit special pentru Jocurile Olimpice. Fiecare ghid a fost arondat la câte un autobuz.

”Soțul meu a avut noroc: a lucrat la Leningrad, iar șoferul său era localnic, care știa bine orașul. Iar grupul nostru, la Moscova, a dat peste un șofer din Ciuvașia - ne-a purtat în jurul Capitalei așa cum știa și putea”, spune râzând Ala.

Автобус для городских и междугородных туристическо-экскурсионных перевозок, выпускаемый Львовским автобусным заводом (ЛАЗ).
© Sputnik / С. Соловьев
Autobuz pentru excursii la Olimpiada-80.

Potrivit acesteia, în pofida micilor ciudățenii, totul a fost organizat la cel mai înalt nivel. Concerte, târguri, concursuri arătau incredibil de spectaculoase și colorate. Iar locuitorii și oaspeții Capitalei au dat dovadă de o atitudine specială, respectuoasă față de angajații Olimpiadei.

Băieților care au fost implicați în timpul Jocurilor li s-au plătit salariile, au fost îmbrăcați și încălțați. Hainele erau de două tipuri: casual și festive, de seară.

"Dacă erai în uniformă și aveai ecuson, nu stăteai niciodată la coadă. Oamenii erau foarte prietenoși, spuneau: ”Băieți, vă rog să treceți, sunteți la serviciu”. Am călătorit destul de mult în viața mea, dar Olimpiada din 1980 nu o voi uita niciodată - totul a fost gândit până la cele mai mici detalii. Și când au adus ”Pepsi”, ”Fanta” și portocale - ceea ce nu aveam - a fost o adevărată explozie de emoții” - își amintește participanta la acele evenimente.
 Девушки с футболками с эмблемами Олимпиады-80
© AP Photo / Thomas Meyer
Tricouri cu emblemele Olimpiadei-80.

Ala a adus de la Moscova mai multe suveniruri: o matrioșkă, un urs olimpic, eșarfe cu simbolurile Jocurilor. De asemenea, a păstrat o diplomă de angajat al Olimpiadei, care a ajutat-o ​​ulterior pe femeie în activitățile sale în domeniul managementului turismului.

Biletul norocos

Raisa Levițcaia din Chișinău a fost unul dintre alergătorii ștafetelor olimpice cu torțe, care au avut loc, printre altele, pe teritoriul Moldovei. Participarea la alergarea solemnă a inspirat-o pe sportivă atât de mult, încât a decis cu orice preț să ajungă la competițiile de la Moscova în calitate de spectator. Voucherul a costat 263 de ruble, iar salariul fetei era de doar 100...

"Singura modalitate de a vedea Jocurile Olimpice au fost bonurile, care au fost vândute de Biroul de turism internațional de tineret ”Sputnik”. Prețul nu m-a împiedicat - a fost un eveniment unic, cum să pierd asemena ocazie? Nu am regretat nicio secundă decizia mea - acestea sunt amintiri pentru o viață întreagă", a spus interlocutoarea.
Путевка на Олимпийские игры в Москве.
© Photo : Раисы Левицкая, личный архив
Foaia de călătorie a Raisei Levițcaia

În setul care valora 263 de ruble erau incluse bilete la diverse competiții olimpice. Practic, Raisa a mers să urmărească atletismul și a visat să ajungă la punctul culminant al Jocurilor - ceremonia de închidere de la Lujniki. Permisul de participare la sărbătoarea finală l-a obținut aproape pe gratis.

”Grupul nostru turistic era format din 30 de oameni, iar la ceremonia de închidere erau alocate doar trei invitații. A trebuit să le pun în joc. Am avut noroc: aparent, mi-am dorit prea mult, în afară de asta, fusese ziua mea. Se pare că soarta însăși a decis să-mi ofere un cadou și am reușit să trag un bilet norocos”, spune zâmbind ea.
Олимпиада-80 - Билеты
© Sputnik / Yana Zaharova
Biletul pentru participarea la ceremonia de închidere a Jocurilor din 1980.

La revedere, Mișka

Raisa mărturisește: închiderea Olimpiadei de la Moscova a devenit una dintre cele mai strălucitoare experiențe din viața ei. Mișka de opt metri, mascota celor de-a XXII Jocuri Olimpice de vară, a zburat spre cer fiind atârnat de baloane și acompaniat de melodia ”До свидания, Москва!” (La revedere, Moscova! - tr. red). Acest moment a devenit cel mai memorabil episod din cadrul evenimentului sportiv.

"Tot stadionul plângea, era imposibil să te abții de la lacrimi. Acestea erau lacrimi de fericire, bucurie de sentimentul de apartenență la ceva măreț. În același timp, se simțea un ușor sentiment de tristețe - pentru că Olimpiada s-a încheiat atât de repede", recunoaște martorul ocular.
Торжественное закрытие XXII летних Олимпийских игр. Центральный стадион имени Ленина (Лужники)
© Sputnik / Сергей Гунеев
Ceremonia de închidere a celor de-a XXII Jocuri Olimpice de vară.

Cele mai tari Jocuri Olimpice

Larisa Popova de la Tiraspol, care a câștigat o medalie de aur în cadrul Jocurilor Olimpice din 1980, a împărtășit impresiile despre evenimentu sportiv de la Moscova. În acea vară caldă, sportiva a devenit primul campion olimpic din istoria Moldovei. Își amintește cu drag de strălucitoarea sărbătoare sportivă.

”Am participat la multe competiții, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Montreal, dar ceea ce se întâmpla la Moscova era de nedescris. A fost o sărbătoare incredibilă: foarte solemnă, zgomotoasă, aglomerată. În același timp, jocurile erau foarte bine organizate, organizatorii au făcut totul pentru sportivi și pentru antrenori. Satul olimpic și comoditățile erau la cel mai înalt nivel. În opinia mea, acele Jocuri Olimpice au fost probabil cele mai bune”, își amintește campioana.

Apropo, Larisa nu a fost prezentă la ceremonia de închidere: cu trei ani înainte de Jocurile Olimpice de la Moscova s-a căsătorit și o fetiță o aștepta acasă. Campioana a făcut o alegere în favoarea familiei sale și a revenit înainte de ceremonia finală: își dorea cu adevărat să meargă mai repede acasă la familia ei.

Лариса Попова
© Photo : Личный архив Ларисы Поповой
Larisa Popova împreună cu fiica ei Elena, după sosirea de la Olimpiadă.

"Cândva erau alte valori"

Conform impresiilor Alei Ojoghi, care a lucrat ca ghid-interpret la competiții, principalul laitmotiv al Jocurilor Olimpice de la Moscova au fost oamenii - mai prietenoși, mai deschiși, mai veseli decât acum. Timp de mai mulți ani, ea și soțul ei au păstrat relațiile cu colegii din celelalte republici sovietice: „ne scriam, ne sunam, mergeam în ospeție unii la alții”.

”Toți ghizii tineri se adunau seara, se plimbau, comunicau, organizau serate frumoase. Fiecare dintre ei povestea despre țara sa. Am avut parte de o frumoasă și fericită tinerețe”, își amintește cu nostalgie interlocutoarea.
Гости XXII Олимпийских игр - туристы из ФРГ на Красной площади.
© Sputnik / Борис Приходько
Moscova olimpică.

Potrivit acesteia, unul dintre avantajele acelei perioade au fost oportunitățile disponibile pentru toată lumea, inclusiv pentru oamenii obișnuiți.

"Mulți critică acum perioada sovietică, dar eu prefer să-mi amintesc de cele bune. Atunci un tânăr dintr-o familie simplă, dacă era deștept, toate ușile erau deschise. Eram o fată obișnuită, iar părinții mei erau țărani. Nu au visat niciodată că voi merge la Moscova să lucrez la Jocurile Olimpice. Au urmat apoi alte valori - pacea, patria, prietenia. În prezent ne lipsesc aceste lucruri”, spune cu regret Ala.   

Ecoul Istoriei

Două săptămâni de sărbătoare olimpică au trecut ca o clipă. Jocurile de la Moscova au adus bucurie nu doar prin atmosfera deosebită și prin organizarea ideală, ci și prin rezultate sportive deosebite: 36 de recorduri mondiale și 74 de recorduri olimpice au fost stabilite în cadrul competițiilor.

Este de remarcat faptul că echipa URSS a devenit prima în clasamentul medaliilor - sportivii sovietici au câștigat 80 de medalii de aur, 69 de argint și 46 de bronz. Sportivii din RDG s-au poziționat pe locul doi, iar pe al treilea - reprezentanții echipei naționale bulgare.

Pe podiumul olimpic au urcat reprezentanții celor 14 republici unionale care au delegat sportivi la olimpiadă (nu au existat sportivi din Turkmenistan în echipa națională).

Праздничный фейерверк. Торжественное закрытие XXII летних Олимпийских игр. Центральный стадион имени Ленина (Лужники)
© Sputnik / Сергей Гунеев
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară din 1980.

Sărbătoarea păcii și a sportului a fost reînviată în Rusia după 34 de ani - iar aceasta a devenit o altă etapă strălucitoare în dezvoltarea țării.

Între timp, ecoul Jocurilor de la Moscova încă mai poate fi auzit în memoria și inima oamenilor sovietici. Să rămânem pentru totdeauna o parte din istoria noastră comună.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

93
Tagurile:
amintiri, Olimpiada 1980
Tematic
Vladimir Vîsoțki - 40 de ani de la moartea bardului: Povestea vizitei sale în Moldova
Blugi și adidași: Cum a influențat Olimpiada-80 moda în URSS


Загрузка...