Imagine simbol

Luări de ostatici şi omoruri: Istoria bandei criminale formate din moldoveni şi ucraineni

2178
(reînnoit 23:18 19.04.2021)
Foloseau uniforme de poliţişti, iar pe maşini aveau lipite inscripţii specifice automobilelor ofiţerilor. Scopul – răpirea oamenilor de afaceri.

Sputnik Moldova vă prezintă în detalii istoria unui grup criminal format din moldoveni şi ucraineni, care şi-a început activat pe teritoriul celor două state la mijlocul anilor ’90.

„Cauza penală nr. (...) a fost disjunsă în procedura separată la 12 martie din materialele cauzei penale nr.(...), pe faptele luării şi reţinerii în calitate de ostatici, privaţiunii ilegale de libertate, şantajului din avutul proprietarului şi comiterii unui şir de omoruri şi tentativelor de omor, comise de către membrii unei formaţiuni criminale (bandei armate), organizate şi conduse de către cet. Ucrainei şi a României – P.O. şi cet. Republicii Moldova – S.A.”, astfel începe rechizitoriul acuzatorului de stat din Republica Moldova privid învinuirea membrilor grupului criminal format în perioada 1995 – 1996.

Detalii despre liderii grupării criminale

Potrivit procurorilor moldoveni, cel care a pus „bazele” acestei grupări criminale a fost cetăţeanul ucrainean P.O., dar care avea şi cetăţenie românească, o raritate în acele timpuri.

„Aproximativ în anii 1995-1996, cetăţeaul respectiv, P. O., a organizat un grup criminal înarmat, format din alte câteva bande criminale, care erau dislocate în oraşul Reni din regiunea Odesa, Ucraina, dar şi în alte oraşe. Atât el, cât şi restul membrilor au fost acuzaţi de comiterea unor infracţiuni excepţional de grave, cum ar fi omoruri la comandă, răpire de persoane, atacuri banditeşti”, povesteşte Corneliu Bratunov, unul din procurorii care a anchetat acest caz.

Ucraineanul l-a identificat, la un moment dat, pe cel care care urma să „reprezinte” gruparea criminală pe teritoriul Republicii Moldova, fiind vorba despre moldoveanul cu iniţialele S.A.

Astfel, potrivit aceluiaşi rechizitoriu, cei doi lideri îi alegeau pe restul membrilor grupării după anumite standarde. Aceştia trebuia să posede cunoştinţe în domeniul explozibilului, să mânuiască armele, precum şi luptele corp la corp. 

Grupare criminala formată din moldoveni și ucraineni
© Screenshot / Rechizitoriu de acuzare
Detalii din rechizitoriul acuzatorului de stat

„Moldoveanul S.A.”, susţine Bratunov „s-a alăturat, să spunem aşa, grupării respective la începutul anilor 2000. El planifica şi organiza săvârşirea infracţiunilor, iar uneori participa personal la atacurile banditeşti”, spune procurorul.

În haine de poliţişti, cu arme din regiunea transnistreană

Potrivit rechizitoriului, membrii grupului criminal erau dotaţi cu arme, muniţii şi substanţe explozibile ce ar fi provenit din regiunea transnistreană. De asemenea, cetăţenii din Ucraina îmbrăcau hainele unităţii speciale din cadrul MAI-ul ucrainean „Bercut”, iar moldovenii – uniformele specifice poliţiei din ţara noastră.

Potrivit aceleiaşi surse, rezultă că acest grup acţiona în complicitate cu „persoanele cu funcţii de răspundere din organele statale şi de drept”. Totodată, „pentru atingerea scopului dat se efectuau influenţări asupra persoanelor care contribuie la desfăşurarea urmăririi penale, coruperea persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de drept”, se arată în rechizitoriu.

Grupare criminala formată din moldoveni și ucraineni (2)
© Screenshot / Rechizitoriu de acuzare
Detalii din rechizitoriul acuzatorului de stat

În unul din atacurile săvârşite de către această grupare, la comanda ucraineanului şi în frunte cu liderul moldovean S.A., a fost vizat un om de afaceri din regiunea Odesa.

Potrivit documentului acuzatorului de stat, moldoveanul a fost cel care a orchestrat atacul. Astfel, acesta, alături de cel puţin 12 persoane, a răpit doi ucraineni cu scopul de a cere ulterior o recompensă bănească. Infracțiunea s-a produs pe teritoriul Ucrainei, în Odesa.

„Această infracţiune s-a produs în anul 1999. Peste 11 persoane, printre care S.A. (n.r. cetăţeanul moldovean), dar şi alte persoane neidentificate, au închis ambele drumuri de acces la casa victimei. Unii din acuzaţi erau înbrăcați în uniforma camuflată a colaboratorilor de poliţie cu destinaţie specială „Bercut”, iar alţii– în uniformă de colaborator al poliţiei rutiere a Ucrainei. Tot ei au folosit şi două automobile pe care au instalat embleme cu semnele „Bercut”, precum şi cele ale poliţiei rutiere din statul vecin”, susţine procurorul Corneliu Bratunov.

Victima „comandată”, dar şi şoferul acestuia au fost încătuşaţi, iar pe cap li s-au pus câte o pungă din polietilenă, după care au fost urcaţi în maşinile membrilor grupării criminale.

Unul eliberat, altul - omorât

Potrivit anchetei, scopul răpirii acestui om de afaceri a fost obţinerea unei recompense băneşti. Eliberarea celor doi urma să coste 1,5 milioane de dolari, o sumă colosală pentru sfârşitul anilor ’90.

Mai întâi a fost „contractat” liderul bandei din Ucraina, iar acesta, la rândul său, l-a „solicitat” pe cetăţeanul moldovean.

„Răpirea celor doi s-a produs, după cum spuneam mai sus, în anul 1999, în luna iunie”, afirmă Corneliu Bratunov.

„Cei doi ostatici au fost duşi într-o casă din Odesa. Au fost dezbrăcaţi, încătuşaţi şi ţinuţi sub pat, fără măncare şi apă preţ de câteva zile, în camere separate”, îşi aminteşte Bratunov. 

Grupare criminala formată din moldoveni și ucraineni (3)
© Screenshot / Rechizitoriu de acuzare
Detalii din rechizitoriul acuzatorului de stat

Maltratările însă nu au avut niciun rezultat. Prin urmare, moldoveanul i-a raportat ucraineanului, iar acesta, la rândul său, comanditarului faptul că omul de afaceri nu oferă informaţii. După intervenţia unui fost ofiţer operativ ucrainean, victima a cedat.

Oferirea recompensei a durat câteva luni. Între timp, şoferul businessman-ului a fost eliberat, iar omul de afaceri a fost adus, prin traversarea ilegală a hotarului de stat, în Republica Moldova. Aici a fost ţinut, în continuare, ostatic încă aproape jumătate de an. În această perioadă, comanditarul, dar şi o parte din cei care au făcut parte din grupul criminal, au primit banii, în total fiind vorba despre aproape un milion de dolari.

Într-un final, omul de afaceri din Ucraina a fost dus într-o vie de lângă Chişinău şi împuşcat.

„Organizaţia criminală pe care o conduce P.O. (n.r. cetăţeanul din Ucraina) era împărţită în trei grupe. În prima grupă erau incluse, de obicei, persoane originare din oraşul Reni, Ucraina, iar grupa era condusă direct de P.O. În a două grupă erau originari din oraşul Vulcăneşti, iar S.A. (n.r. cetăţean al Moldovei) conducea a treia grupă cu oameni originari din oraşul Cahul”, susţine procurorul Corneliu Bratunov. 

Grupare criminala formată din moldoveni și ucraineni (4)
© Screenshot / Rechizitoriu de acuzare
Detalii din rechizitoriul acuzatorului de stat

Acest caz a fost, se pare, un catalizator între membrii grupării criminale, unde, ulterior, a început o adevărată răfuială.

Cum au fost identiicaţi cei suspecţii, dar şi care a fost soarta celor care a depus mărturii împotriva lor –  Sputnik Moldova va prezenta toate aceste informații într-un alt material, care va fi publicat în curând.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2178
Tagurile:
moldoveni, ucraineni, crimă, Istoria
Tematic
Omoruri odioase la Ștefan Vodă: Cadavre legate cu sârmă și îngropate în grădină
Elizaveta Breahnă

Vinurile moldovenești: În ce țări sunt solicitate

122
(reînnoit 19:45 13.06.2021)
Care este situația în cel mai important sector al economiei Republicii Moldova, cel vitivinicol, și cine sunt cei mai mari consumatori a vinurilor noastre pe timp de pandemie?
Exportul de vinuri: Unde se vinde cel mai mult vin moldovenesc

În cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei", expertul coordonator în vinificație din cadrul Oficiului Național al Viei și Vinului Elizaveta Breahnă a precizat că, în pofida pandemiei, piața vitivinicolă din țara noastră a înregistrat realizări bune.

Deși rata exporturilor de vinuri moldovenești s-a redus, totuși, comparativ cu anul 2019, acest sector nu a suferit schimbări extrem de mari, iar vinurile producătorilor autohtoni au ajuns pe piața externă.

"Exportăm vinuri în 100 de țări ale lumii, însă vânzările sistematice sunt înregistrate în 56 de țări. Cele mai multe și bune vânzări sunt în țări CSI precum Belarus, Ucraina, Kazahstan, Armenia, Rusia și altele. În cantități mai mici exportăm și în statele Uniunii Europene, America și Coreea de Sud", a declarat Elizaveta Breahnă.

Gheorghe Arpentin
© Sputnik / Mihai Caraus
Gheorghe Arpentin

În același timp, și fostul director al Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin a remarcat că, în perioada pandemiei, Federația Rusă a ajuns cel mai mare consumator de vinuri moldovenești. De asemenea, în anul 2020, printre principalele piețe de desfacere a vinului îmbuteliat din Republica Moldova se numără Belarus, România, Ucraina și Kazahstan.

"La exportul total în volum am pierdut 12 puncte, în schimb în valoare am câștigat 4,4 puncte. Au fost înregistrate creșteri enorme pe piața din Federația Rusă, Belarus, Ucraina și Kazahstan. Astfel, Rusia prezenta în 2020 66 de procente, Belarus - 26 la sută, Ucraina - 7,5 la sută. Pe ultimul loc s-a situat China, deși anterior era pe primele poziții", a declarat Gheorghe Arpentin.

Amintim că la începutul anului 2020, în luna ianuarie, în Moldova s-a constatat o creștere a exportului de vinuri - de 17,5 procente, iar în februarie - de aproximativ 10 la sută. Începând cu luna martie, producătorii au înregistrat o descreștere de 9 procente, iar în luna aprilie cifra a ajuns la 26 de procente.

De menționat că în perioada 2018-2019, Republica Moldova a exportat vin în valoare de peste 3 miliarde de lei.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

122
Tagurile:
export, vin
Tematic
Planul de redresare economică: Când vin milioanele de la UE


Загрузка...
Aneta Zasavițchi

Prognozele specialiștilor pentru sectorul HoReCa

48
Sectorul HoReCa a fost unul dintre cele mai afectate domenii pe timp de pandemie. Care sunt prognozele specialiștilor cu privire la reanimarea acestui sector - aflați din materialul Sputnik.
Câte localuri din Chișinău și-au sistat activitatea pe timp de pandemie?

Într-un interviu acordat pentru Sputnik Moldova, preşedintele Asociaţiei Restaurantelor şi Localurilor de Agrement din Republica Moldova, Aneta Zasaviţchi, a precizat că pandemia a dat o lovitură puternică sectorului HoReCa. Din cauza restricțiilor, multe întreprinderi au înregistrat scăderi și pierderi colosale de vânzări.

Potrivit ei, multe dintre unitățile de alimentație publică sunt în imposibilitatea de a achita salarii angajaților, au datorii la serviciile comunale, furnizori etc.

"40 procente din angajații sectorului au părăsit domeniul. În 2019, 50 mii oameni activau în acest sector. În Chișinău, la începutul anului 2020, erau 1700 de unități de alimentație publică, iar în momentul de față, în jur de 30 procente și-au sistat activitatea din propria inițiativă, pe un termen nedeterminat", a spus Aneta Zasavițchi.
Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă

În același timp, expertul economic Roman Chircă a precizat că reanimarea sectorului HoReCa ar putea dura mai bine de doi ani. Deși unii antreprenori au reușit să supraviețuiască în anul pandemic 2020, situația nu poate fi comparată cu perioada de dinaintea crizei.

"Anumite oaze de antreprenori care au supraviețuit. Fie au o rețea specifică, fie că au o bază de clientelă permanentă. Însă acest lucru nu reprezintă sectorul în ansamblu. Avem nevoie de cel puțin doi-trei ani pentru reformarea sectorului", a precizat expertul.

Mai mult, Roman Chircă este de părere că multe lucruri se vor schimba în acest domeniu, iar antreprenorii vor fi nevoiți să se adapteze noilor cerințe de pe piață și solicitărilor consumatorului.

"Va fi o regândire totală a sectorului, va fi diferit - modul de interacțiune, mentalitatea și cultura consumatorului, soluțiile IT și altele. Vom asista la schimbări majore în acest domeniu", a conchis Chircă.

Amintim că din data de 27 mai curent se permite organizarea evenimentelor în localuri, precum nunți și cumătrii, cu ocuparea a cel mult 50 la sută din locurile din local. Restaurantele și cafenelele pot reveni la regimul normal de lucru, dar cu respectarea tuturor normelor sanitare. Totuși, cluburile de noapte și discotecile rămân deocamdată închise. 

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

48
Tagurile:
HoReCa
Tematic
A fost modificat programul de lucru a HoReCa: Cum vor activa cafenelele și restaurantele


Загрузка...
Coronavirusul SARS-CoV-2 la microscop

Ce spune Ghințburg despre mutațiile rusești ale coronavirusului