Evgheni Brik

Istoricul Evgheni Brik despre Holocaust: „Ne uimește indiferența”

185
(reînnoit 11:44 27.01.2021)
Mai multe țări ale lumii au putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar au stat deoparte indiferente. De această părere este doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik.

Au trecut 76 de ani din ziua în care eliberarea evreilor din lagărele naziste a pus capăt Holocaustului. Chiar și după atâția ani, teroarea a rămas vie în memoria supraviețuitorilor, dar și a evreilor care nu au trecut prin masacru, însă își deplâng semenii și înțeleg pe deplin oroarea acelor evenimente. Știu bine cât de important este ca istoria să nu fie dată uitării. Doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik susține că acest lucru poate fi o garanție a prevenirii unui nou genocid crunt. 

Planul de purificare și naivitatea aliaților

Într-un interviu pentru Spuntik Moldova, istoricul Evgheni Brik a atras atenția asupra faptului că, printr-un efort comun, marile puteri ale lumii ar fi putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. 

„Ce mă surprinde - indiferența manifestată de multe țări care puteau să ajute, dar nu au întins o mână de ajutor. A fost, desigur, așa o țară ca Danemarca, care și-a salvat toată populația evreiască, dar au fost multe altele care priveau ce se întâmplă cu o anumită indiferență. Problema principală a fost indiferența.  (...) Pe insulele Bahamas a fost organizată o conferință pentru 10 zile, unde se decidea întrebarea - ce facem? Cum salvăm acești oameni? Nimic nu s-a hotărât. Nimeni nu a dorit să se implice, să salveze acești oameni. Bahamas, mare, timp frumos - oamenii au petrecut timpul minunat în 10 zile”, menționează Evgheni Brik.

Ce nu înțelegeau unii este că, după evrei și romi, pe lista națiunilor care urmau a fi exterminate total sau parțial urmau și altele. 

„Dacă nu ar fi fost înfrânți aliații Germaniei, Holocaustul era să cuprindă și alte popoare. Da, lovitura cea mare a fost asupra evreilor, dar astăzi victime ale Holocaustului se consideră toți cei care au fost nimiciți în anii de război. Lucrările lui Hitler și Rosenberg au fost publicate și acolo toate popoarele sunt divizate în 10 grupuri. Și în fiecare grup era indicat câți trebuie să supraviețuiască. 40% dintre slavi. 60% urmau să fie nimiciți. Și acolo sunt și alte popoare. (...) În anii de război probabil a apărut o psihologie îngrozitoare - „Muriți voi astăzi, iar eu - mâine!”, afirmă istoricul.

Naivi au fost inclusiv aliații celui mai odios dictator din istoria tuturor timpurilor, care nu știau că ei înșiși urmează să fie nimiciți. 

„În Slovacia, care era aliata Germaniei în anii de război, era elaborat un plan potrivit căruia toți slovacii urmau să fie trimiși în Paraguay. Și aceștia erau aliați. Și toate acestea se întâmplau în centrul Europei, sub privirile tuturor. Holocaustul a fost prima etapă a tragediei și slavă Domnului că al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea Reich-ului și aliaților lui, pentru că datorită acestui fapt nu s-a mai ajuns la a doua etapă”, susține doctorul în științe. 

Holocaustul în Basarabia

Amărăciunea îl cuprinde pe Evgheni Brik de fiecare dată când povesteşte despre ororile comise de naziști în timpul războiului. Atrocitățile nu au ocolit nici Basarabia, unde au fost consemnate numeroase acte de discriminare și cruzime.

„S-a iscat un conflict atunci când s-a încercat ofensarea și abuzarea femeilor și copiilor. Bărbații au opus rezistență și cu toții au fost legați de un tramvai pe care trebuiau să-l tracteze. Au fost bătuți până când și-au dat ultima suflare”, povestește directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova.

Cea mai îngrozitoare perioadă a fost 1941-1942.

„Atunci se ucidea în toate orașele, erau nimiciri în masă, se împușca în Chișinău. Erau cazuri când oamenii erau îngropați de vii. La Rezina câteva sute de femei au fost aruncate într-o groapă și au fost arse de vii. Nu putem compara unde a fost mai groaznică moartea. Moartea este întotdeauna îngrizitoare. (...) Cei care au fost împușcați au fost niște norocoși. Sigur că sună oribil. Adică, nu au fost arși de vii, nu au murit în camere de gaz”, susține istoricul. 

Pe 25 iulie 1941 a fost înființat ghetoul din Chișinău. Izolați de restul lumii, aici au ajuns să-și trăiască zilele cel puțin 12 mii de evrei în condiții greu de imaginat, iar în august a început expulzarea în Transnistria.

„Transnistria care a fost formată în august 1941 nu coincide cu Transnistria pe care o știm noi astăzi, pentru că acolo era inclusă și o parte a Ucrainei. Drumul spre Transnistria era un ”drum al morții”. La fiecare al zecelea kilometru săpau gropi în care ajungeau cei slabi: erau omorâți cei care rămâneau în urmă de coloană, bătrânii și alții. Acei care ajungeau în Transnistria – ajungeau în infern. Era locul în care era exterminare în masă”, a declarat Evgheni Brik în interviul pentru Sputnik Moldova.

Începutul sfârșitului

Evreii care au supraviețuit evenimentelor tragice din 1941-1942 au avut șanse să scape cu viață. După lupta de la Stalingrad a devenit clar că se schimbă cursul războiului mondial, iar astfel actele de cruzime în raport cu evreii au devenit tot mai rare. 

„Pe 19 noiembrie are loc ofensiva trupelor sovietice sub Stalingrad și aproximativ 300 de mii de soldați români sau sunt luați prizonieri sau mor. Mai mult de jumătate din ei au murit.  (...) Apare dispoziția despre încetarea împușcărilor în masă. (...) Când au ingtrat trupele ruse pe teritoriul Transnistriei au fost uimite că au văzut evrei în viață, pentru că nu au văzut evrei în Ucraina, nu au văzut ghetouri care să fi rezistat în Ucraina sau Țările Baltice”, a menționat istoricul. 

Statistici sinistre

Pe teritoriul actualei Moldove au murit nu mai puțin de 200 de mii de evrei, dar dacă luăm în calcul și evreii expulzați de dincolo de Prut, din Bucovina și cei care locuiau între Nistru și Bug, dimensiunea dezastrului devine amețitoare.

„În Chișinău, unde locuiau 50 de mii de evrei, au supraviețuit holocaustului trei familii și încă un om. România a recunoscut că soldații ei au distrus 280 de mii de evrei pe teritoriile Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei și României. Dar aici au acționat și trupele SS, și voluntari. Cifra reală ar putea ajunge la 350 de mii de oameni. (...) Statistica reprezintă cifre. Moartea a milioane de oameni este doar cifre, iar moartea fiecărui copil este o mare tragedie. Și moartea fiecărui om este o mare tragedie”, a remarcat istoricul. 

Au fost și oameni care nu ucideau, ci salvau

Fiecare loc are istoria sa și fiecare depindea de comportamentul localnicilor. Dacă luăm Basarabia - erau aproximativ 500 de localități. Nu cred că noi cunoaștem toate cazurile. Cred că totuși au supraviețuit încă între 500 și 1000 de oameni. De ce? Pentru că în fiecare localitate era câte cineva care salva - un vecin, un copil. Astfel de cazuri au fost. Sunt multe pete albe, dar ceea ce vedem dintr-o parte este cruzimea și răutatea. Pentru că și înainte de venirea trupelor române au început pogromurile, iar localnicii ucideau, furau, dar erau și acei care salvau. 

Au fost descrise și cazuri când în Moldova, Basarabia, soldații refuzau să împuște. Ofițerii au cerut ordin scris. Dar s-au găsit voluntari din localnici. 

Amintirea ororilor - o garanție a prevenirii unui nou Holocaust

Directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova a vorbit și despre importanța păstrării memoriei Holocaustului în întreaga lume.

„Noi trebuie să păstrăm vie memoria acestor evenimente, pentru că nu dorim ca ele să se repete. Genocidele, trageriile diferitor popoare se repetă. A fost o tragedie victimele cărora au fost 6 milioane de evrei și peste 1,5 milioane de copii. (...) Eu consider că păstrarea vie a amintirii despre această tragedie va permite ca ea să nu se repete în raport cu alte naționalități, cu alți oameni”, a spus Evgheni Brik. 

În Republica Moldova mai sunt în viață aproximativ 40 de supraviețuitori ai Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

185
Tagurile:
Basarabia, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Holocaust
Natalia Toma

Psiholog, despre consecințele abuzului asupra copiilor

32
(reînnoit 21:59 26.02.2021)
Cum îi afectează pe copii experiențele de abuz și ce consecințe ar putea urma dacă ezită să cosulte un specialist? Răspuns la aceste întrebări am aflat de la psihologul Natalia Toma.
Psiholog, despre consecințele abuzului asupra copiilor

În cadrul emisiunii "ATITUNI", psihologul Natalia Toma a menționat că adesea părinții care cunosc faptul că copiii lor au fost abuzați, agresați verbal sau amenințați, în special, în mediul online nu întreprind nici o măsură pentru a-i ajuta să treacă peste această experiență.

"Părinții cumva se simt vinovați că nu au putut evita aceste situații și încearcă să ia totul sub controlul său. Unii dintre ei nu întreprind absolut nicio măsură și nici măcar nu comunică cu copiii despre ceea ce simt", a subliniat Natalia Toma.

Psihologul susține că fiecare copil este afectat în mod diferit de această experiență. Cineva poate deveni mai timid, să aibă frica de a comunica și să întâmpine dificultăți în stabilirea contactelor cu persoane noi.

"Părintele, dacă știe că copilul a fost abuzat, trebuie să se adreseze unui specialist pentru a evita consecințele psiho-emoționale sau alte probleme mai grave. În general, persoanele cu un temperament mai slab vor fi influențate mult mai tare", a explicat psihologul.

De menționat este că fenomenul de abuz față de copii în mediul online a luat amploare în pandemie, perioadă în care minorii s-au aflat mai mult fără supravegherea părinților. Spre exemplu, în anul 2020, poliția a înregistrat 63 de cazuri de abuz și exploatare sexuală pe internet a copiilor și au fost inițiate 45 de cauze penale.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

32
Tagurile:
părinți, copii, abuz, psiholog
Tematic
Violență la școală! Iată câte cazuri de abuz împotriva copiilor au fost raportate


Загрузка...
Microfon în studioul Sputnik

Numărul șomerilor a crescut simțitor - ce se întâmplă pe piața muncii

36
(reînnoit 21:29 26.02.2021)
Câți oameni fără loc de muncă sunt astăzi în Moldova și cum a influențat pandemia de COVID-19 numărul șomerilor în țara noastră? Detalii am aflat de la șeful Serviciului de monitorizare din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcela Ganea.
Uimitor: Câți șomeri sunt înregistrați în Moldova

În anul 2020, lunar, cifra medie a persoanelor care s-au înregistrat cu statut de șomer la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă varia între 3-4 mii. Excepție a fost luna aprilie, atunci când au fost înregistrate aproximativ 9 mii de cereri.

"Din cauza pandemiei avem mai mulți șomeri aflați la evidență. În aprilie-mai 2020 am avut un flux mai mare de persoane care s-au înregistrat și care s-au adresat la Agențiile Teritoriale pentru Ocuparea Forței de  Muncă. Treptat, din luna iunie cifra a început să scadă – fie că persoanele au plecat peste hotare, fie și-au găsit un loc de muncă", a declarat pentru Sputnik Marcela Ganea.

Potrivit specialistului, în ianuarie 2021 au fost înregistrați circa 3500 de șomeri noi. În total, în prezent, în țara noastră sunt înregistrați oficial 26 de mii de șomeri, 49 la sută fiind femei.

Comparativ cu anul precedent, numărul șomerilor a crescut cu 30 de procente.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

36
Tagurile:
Moldova, șomer
Tematic
Câți bani poți cere de la stat dacă ai rămas șomer


Загрузка...
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei

Ministerul rus de Externe a cerut UE nu intervină în treburile interne ale Moldovei

76
Ministerul rus de Externe a reacționat la declarațiile reprezentanților Uniunii Europene și ale statelor sale membre cu privire la procesele politice interne din Moldova.

CHIȘINĂU, 27 feb - Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat un apel către UE pentru a nude a nu se amesteca în afacerile interne ale statelor suverane.

Comentariul Departamentului de Informații și Presă al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse care conținea îndemnul a fost publicat pe pagina oficială.

Ministerul rus de Externe a reamintit că zilele trecute șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a criticat activitatea Consiliului Audiovizualului din Moldova și a solicitat „crearea unui mecanism legislativ care să protejeze Moldova de dezinformare din afara."

De asemenea, într-un interviu pentru o altă publicație, Mikhalko a descris legile adoptate în țară în decembrie 2020 ca fiind „contradictorii și care, în multe privințe, ar duce la degradarea țării în ceea ce privește reformele și îndeplinirea obligațiilor față de partenerii internaționali”.

"Din păcate, astfel de declarații ale șefului Delegației UE în Moldova, care sunt o interferență deschisă în afacerile interne ale țării, devin o practică obișnuită pentru el", se menționează în comentariul Ministerului Rus de Externe.

"Este și mai regretabil că de data aceasta au fost susținuți de ambasadorii statelor membre UE acreditați la Chișinău. Declarația lor comună din 25 februarie menționează că UE acționează în Moldova" într-un spirit de cooperare și parteneriat" și "cu deplin respect pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova". Este puțin probabil ca indicațiile lui Mihalko adresate autorităților moldovenești să poată fi privite ca o manifestare de „respect și parteneriat” pentru Republica Moldova ”, a adăugat ministerul.

Ministerul rus de Externe a mai menționat că, în declarația lor, ambasadorii statelor membre UE au acordat o atenție specială „compatibilității legislației și practicii interne cu obligațiile internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv față de Uniunea Europeană”.

"Sperăm că colegii noștri europeni își amintesc că Moldova, pe lângă acordul de asociere cu UE, are obligații internaționale în cadrul structurilor de integrare eurasiatică, fiind stat membru al CSI și având statut de observator la EAEU", se spune în comentariu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
Moldova, UE, MAE, Rusia


Загрузка...