Eduard Harunjen

Bomba zilei: Eduard Harunjen și-a dat demisia din funcția de procuror general

430
(reînnoit 12:49 11.07.2019)
Eduard Harunjen a demisionat astăzi din funcția de procuror general. Mandatul acestuia trebuia să expire în anul 2023.

CHIȘINĂU, 11 iul – Sputnik. Procurorul general, Eduard Harunjen, și-a depus astăzi, 11 iulie, demisia în fața președintelui Republicii Moldova. Igor Dodon a semnat decretul de eliberare a acestuia din funcție în baza cererii depuse.

”Considerând imperioasă asigurarea funcționării sistemului Procuraturii în interesul cetățenilor Republicii Moldova, este imperativ ca noua conducere a Procuraturii Generale să fie aleasă în cel mai scurt timp și în strictă conformitate cu legislația”, a declarat Dodon.

Potrivit șefului statului, noul procuror general trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova, cu experiență în organele Procuraturii, să fie integru și capabil să restabilească buna imagine a instituției, asigurând, prin supremația legii, investigarea multiplelor ilegalități, inclusiv a celor comise în trecut.

”Doar un asemenea candidat, înaintat de Consiliul Superior al Procuraturii, va fi acceptat de Președintele Republicii Moldova în funcția de Procuror General”, a declarat Dodon.

Viorel Morari solicită să fie audiat de CSP pentru a oferi informații despre Harunjen>>>

Harunjen a fost numit în funcţia de procuror general prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 decembrie 2016. Mandatul lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general trebuia să expire în anul 2023.

În perioada martie-decembrie 2016, Harunjen a deținut funcția de procuror general interimar. Între 2015-2016, a fost prim-adjunct al procurorului general. În anii 2013-2015 a deținut funcția de procuror anticorupţie. Între 2011-2013 a fost procuror pentru misiuni speciale în Procuratura Generală, între 2005-2011 – şef al Secţiei control al urmăririi penale, iar în anii 2003-2005 – şef adjunct al Secţiei control şi conducere a urmăririi penale în organele teritoriale ale MAI.

În anii 2002-2003, Eduard Harunjen a deținut funcția de adjunct al procurorului mun. Chişinău pe urmărirea penală. În anii 1998-2002, şef-adjunct al Secţiei supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI, iar între 1996-1998 -procuror în Secţia supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI.

În anii 1994-1996, Eduard Harunjen a deținut funcția de procuror de secţie în Procuratura mun. Chişinău. Între 1993-1994, a ocupat postul de anchetator-interimar al SA a CPR Ialoveni.

Primul său loc de muncă după absolvirea Facultății de Drept de la USM a fost de anchetator-interimar al SA a CPS Centru municipiul Chişinău.

Eduard Harunjen are 47 de ani. Deține gradul de Consilier juridic de rangul I și a fost decorat cu insigna de piept „Eminent al Procuraturii” şi medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa I.

430
Tagurile:
decret, demisie, procuror, Eduard Harunjen
Tematic
Ministrul de Interne, un ultim mesaj către Procurorul General
Consiliul Superior al Procurorilor, despre demiterea Procurorului General
Iată când va semna Igor Dodon decretul de demitere a procurorului general – detalii
Andrei Volentir

Va participa sau nu diaspora la prezidențiale Iată ce spune un membru CEC

60
(reînnoit 10:39 15.07.2020)
Membru CEC, Andrei Volentir consideră că în condiții de pandemie, la prezidențiale, ar putea să apară probleme la deschiderea secțiilor de votare în cadrul misiunilor noastre diplomatice, iar autoritățile vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă.
Ce spune un membru CEC despre restricțiile privind votarea diasporei la prezidențiale

Comisia Electorală Centrală a lansat, recent, un apel unde solicită opinia asociațiilor de cetățeni moldoveni aflați peste hotare privind necesitatea constituirii secțiilor de votare în țara lor de reședință pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. CEC a extins până la 1 august curent termenele de prezentare a propunerilor din partea conaționalilor noștri din diasporă.

Membru CEC, Andrei Volentir este de părere că în condiții de amplificare a pandemiei la nivel global, la alegerile prezidențiale, ar putea să apară probleme cu deschiderea secțiilor de votare în cadrul misiunile noastre diplomatice, iar autoritățile vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă.

„Probabil că autoritățile noastre vor trebui să-și ajusteze acțiunile în funcție de situația epidemilogică din țările unde vor fi deschise secții de votare. Pentru a deschide secții de votatre și a organiza procesul electoral este nevoie de permisiunea statului gazdă, dar având în vedere că ne aflăm în pandemie, iar în țările respective există anumite restricții, probabil că misiunile noastre diplomatice vor trebui să coordoneze acțiunile cu guvernele statelor gazdă. Acestea sunt în drept să stabilească niște abateri de la această normă și să solicite autorităților noastre ca ele să-și coordoneze acțiunile privind deschiderea unor secții de votare pe teritoriul misiunilor noastre diplomatice”, a punctat Andrei Volentir.

Recent, președintele Igor Dodon a declarat că autoritățile nu vor să obstrucţioneze votul diasporei la alegeri. El a mai spus că autoritățile competente vor să deschidă mai multe secţii de votare atât în est, cât şi în vest, pentru a avea un echilibru. Șeful statului a mai precizat că, în cazul în care în luna noiembrie situația epidemilogică se va acutiza, unele ţări din UE sau Federaţia Rusă nu vor accepta să deschidă secţii de votare.

La alegerile prezidențiale din anul 2016 au fost deschise 100 de secţii de votare peste hotarele ţării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

60
Tagurile:
Votare, Diaspora, CEC
Tematic
Pandemia obligă Moldova să aplice votul electronic la alegeri: Cât de pregătiți suntem
Expert: Am putea avea alegeri parlamentare anticipate după prezidențiale?
Ce spune un deputat PD despre durata de vot la alegeri și care sunt propunerile


Загрузка...
Monumentul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

Calendar Ortodox: Ștefan cel Mare și Sfânt - modelul conducătorului creștin

(reînnoit 19:51 14.07.2020)
Creștinii din Republica Moldova îl pomenesc astăzi pe Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt care a fost apărătorul creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi expansiunii islamului.

CHIȘINĂU, 15 iul — Sputnik. Creștinii ortodocși din Republica Moldova îl cinstesc astăzi pe binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Potrivit datelor Registrului de Stat al Populaţiei (RSP), în Moldova sunt peste 10 mii de persoane care își sărbătoresc astăzi onomastica.

Viața Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

Ștefan cel Mare a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea și al Mariei Oltea. Ștefan l-a înfrânt în 1457, la Doljești, pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, și a fost uns domn al Moldovei de către mitropolitul Teoctist.

Domnia i-a fost marcată de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniseră o amenințare pentru Europa și pentru întreaga Creștinătate. Cea mai importantă victorie asupra turcilor Ștefan a obținut-o la Podul Înalt, lângă Vaslui, în 10 ianuarie 1475, cu o armată de trei ori mai mică decât a invadatorilor. Semnificativ pentru gândirea voievodului, Cronica Țării Moldovei spune că, după această luptă, Ștefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pâine și cu apă și în toată țara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbândă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă".

Canonizarea lui Ștefan cel Mare a venit după câteva sute de ani, deși a fost cinstit ca sfânt de către popor de la moartea sa. O mărturie în acest sens aparține arhidiaconului catolic polonez Maciej Staryjkowski, care a vizitat în 1575 Țara Moldovei, arăta că „din cauza nespusei sale vitejii îl socotesc ca sfânt".

În spațiul creștin al Evului Mediu, pe de altă parte, era cunoscută categoria sfinților-regi, care cârmuiau cu credință poporul întru frica lui Dumnezeu: Sfinții Boris și Gleb la ruși, Sfântul Ștefan al Ungariei, Sfântul Venceslas al Boemiei și alții. Biserica Ortodoxă Română a împlinit în 1992, după o întârziere datorată regimului comunist, actul oficial al canonizării lui Ștefan cel Mare ca domn binecredincios, stabilind și ziua cinstirii sale — 2 iulie/15 iulie.

Tomosul de canonizare a Sfântului Ștefan cel Mare

Urmând rânduiala canonică și sinodală și chemând în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt, HOTĂRÂM:

Ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și Sfinți ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe și cântări de laudă în ziua de 2 iulie (15 iulie c.b. - n.r.), fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele „DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT".

Spre veșnică cinstire, dovadă și încredințare despre cele ce am hotărât, s-a întocmit acest Tomos Patriarhal și Sinodal de Canonizare spre a fi adus la cunoștința credincioșilor și clerului Bisericii Ortodoxe Române și tuturor evlavioșilor români, oriunde ar trăi aceștia. Dat în București, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.

Tomosul de canonizare al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
© Photo : stefancelmare.ro
Tomosul de canonizare al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
 

Tomosul de canonizare al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
© Photo : stefancelmare.ro
Tomosul de canonizare al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tagurile:
Calendar Ortodox 2019 stil vechi, calendar ortodox 2019 iulie, Stefan cel Mare si Sfant
Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2020
Tematic
Calendar Ortodox: Sfântului Ioan de Kronștadt - profeții cutremurătoare
Calendar Ortodox: Fericita Agafia Maranciuc - viața sfintei de la mănăstirea Cușelăuca


Загрузка...
Strada 31 August. Foto de arhivă

Foto: Cum va arăta după modernizare strada 31 August din Chișinău detalii surprinzătoare

0
(reînnoit 12:03 15.07.2020)
PNUD Moldova a oferit detalii despre felul în care va fi modernizată strada 31 August 1989 din Chișinău. Această organizație a oferit sprijin Primăriei Chișinău la elaborarea proiectului de reamenajare, contractând o companie specializată.

CHIȘINĂU, 15 iul – Sputnik. Reamenajarea străzii 31 August 1989 va începe prin septembrie 2020, după organizarea unei licitații pentru executarea lucrărilor, a anunțat primarul general al Chișinăului, Ion Ceban. Strada va fi renovată conform unui proiect realizat de PNUD Moldova, iar banii au fost oferiți de două organisme financiare europene - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Proiect de modernizare a străzii 31 august 1989
© Photo : PNUD Moldova
Proiect de modernizare a străzii 31 august 1989

PNUD Moldova (Oficiul pentru Moldova al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) a dezvăluit astăzi detalii interesante despre proiect. Strada 31 august 1989, conform viziunii proiectanților, va deveni „un coridor verde care va conecta Parcul Valea Trandafirilor cu Parcul Dendrariu”.

Replanificarea străzii presupune transformarea ei într-un spațiu public ce le-ar oferi locuitorilor posibilitatea să utilizeze toate modurile de deplasare, inclusiv mersul pe jos. Astfel ar fi asigurat confortul pentru toți oamenii – pietoni, cicliști, utilizatori de scaune rulante. Totodată, ar fi obținută fluidizarea și acomodarea traficului generat de transportul public și privat.

Pentru a utiliza eficient spațiul, pe arteră va fi păstrată banda de circulație pentru transportul rutier, iar spațiile de parcare vor fi amenajate paralel carosabilului. Este prevăzută și o pistă pentru bicicliști, cu sens dublu de circulație.

„Pentru a încuraja mobilitatea urbană, este nevoie de a schimba paradigma de utilizare a spațiului urban prin centrarea pe om, și nu pe mașină. Favorizarea folosirii vehiculelor prietenoase mediului, utilizarea eficientă a transportului public și dezvoltarea transportului alternativ, pornesc în primul rând de la planificarea corectă a străzilor”, a explicat Inga Podoroghin, specialistă de programe la PNUD Moldova.

Potrivit explicației specialiștilor de la PNUD Moldova, în prezent strada 31 August 1989 este folosită mai mult în calitate de arteră de circulație a transportului motorizat privat. Lungimea străzii nu depășește 3 km și într-o zi aglomerată găzduiește peste 800 de automobile, parcarea cărora nu este sistematizată și reglementată. Spațiul destinat transportului alternativ (bicicletă, role, transport electric individual) lipsește în totalitate.

„Datorită amplasării sale, această stradă are un potențial considerabil pentru pietoni și cicliști, însă care acum este foarte puțin valorificat. De beneficiile acestei transformări se vor bucura nu doar locuitorii din zonele de proximitate față de aceste parcuri, dar și din întregul oraș, căci va fi asigurată o conexiune alternativă de mobilitate pe direcția Centru și astfel se va micșora presiunea pe sistemul de transport public și privat”, a constatat și Ion Ceban, primarul general al municipiului Chișinău.

PNUD Moldova a anunțat că, în perspectivă, va fi dezvoltat un coridor similar între Parcul Valea Morilor și Sectorul Râșcani, care va intersecta strada 31 August 1989.  Astfel va fi creată o rețea de nivel orășenesc pentru transportul alternativ, care va spori nivelul confortului vieții urbane, va diminua presiunea pe sistemul public de transport și sănătate și va fortifica echilibrul ecologic în oraș.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Chișinău, modernizare, str. 31 August
Tematic
Ce se va întâmpla cu strada 31 August din Chișinău în viitorul apropiat – Foto


Загрузка...