Ședința Parlamentului RM

Când vor fi dați afară din Parlament 40 la sută dintre angajați

234
(reînnoit 12:48 17.02.2018)
Încep reducerile de personal la Parlament. Legislativul va rămâne fără 40 la sută dintre angajați.

CHIȘINĂU, 17 feb – Sputnik. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că, până la finele sesiunii de primăvară-vară, aproape jumătate din personalul forului legislativ va fi redus.

Andrian Candu a anunțat, la sfârșitul sesiunii de toamnă-iarnă, despre lansarea unei ample reforme a Legislativului de la Chișinău. În urma restructurării Parlamentului va fi redus numărul personalului angajat cu aproape 40 la sută. De asemenea, cheltuielile vor fi optimizate cu aproape 35 de milioane de lei. 

Speakerul a declarat că reforma Parlamentului este un subiect care va fi analizat la Biroul permanent. Acum are loc procesul de evaluare, care deja se apropie de final. 

”Sunt câteva opțiuni legate de reforma parlamentului, nemijlocit legate de personal. Vom insista pe o reformă semnificativă și nu una cosmetică și care ne va da mai multă performanță, eficiență și care presupune și reducere de personal”, a declarat Candu. 

Președintele Parlamentului susține că procesul de reformare a forului legislativ trebuie să se încheie până în vară.

”Vor fi calculele făcute și puse pe masa Parlamentului spre aprobare și implementate până la sfârșitul sesiunii de primăvară-vară”, a declarat speakerul.  

Președintele Parlamentului a afirmat că reforma Guvernului a fost începutul reducerii birocrației și a cheltuielilor, iar schimbările majore vor continua și pe parcursul acestui an. 

 

234
Tagurile:
reducerea personalului cu 40 la sută, disponibilizarea angajaților din Parlament, Andrian Candu
Tematic
O fracțiune parlamentară are un nou lider
Un deputat a aderat la Fracțiunea parlamentară a Democraților
Sectorul zootehnic din Moldova

Moldova riscă rămână fără lapte de producție autohtonă - vacile sunt duse la abator

34
(reînnoit 19:56 12.04.2021)
Moldova riscă să piardă definitiv o ramură importantă a agriculturii - sectorul zootehnic, care a fost pus la pământ de condițiile meteo nefavorabile din ultimii doi ani. Producătorii de lapte nu mai au cu ce să hrănească bovinele și sunt nevoiți să le sacrifice. 

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Din cele peste o mie de întreprinderi producătoare de lapte care activau în anii '90 în țara noastră, în prezent mai există aproximativ 100. Și aceste riscă să dispară. Fermierii susțin că s-au pomenit într-o situație extrem de dificilă, dacă ținem cont că în ultimii ani vremea nu a prea ținut cu ei. 

Situația s-a înrăutățit dramatic după 2019, an în care ploile și grindina au distrus recolta. A urmat 2020, un an cu pandemie și secetă mare.

Acum, producătorii de lapte nu mai au cu ce hrăni animalele, pentru că recolta a fost compromisă, iar furajele care putut fi salvate sunt de proastă calitate. Așa că sunt nevoiți să reducă numărul animalelor - duc vacile la abator.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Ce consecințe ar putea avea acest lucru pentru întreaga economie și pentru cetățeni în particular? E lesne de înțeles că lapte de producție autohtonă va fi tot mai puțin pe rafturile magazinelor, iar piața va fi invadată de lapte de import, care deseori este de o calitate mai proastă. Cum luptă producătorii din Moldova ca să poată supraviețui - aflați din materialul Sputnik Moldova

Lapte puțin - datorii imense

Valeriu Șivcișin din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești, deține, împreună cu soția sa, o fermă de 100 de bovine. Au pornit această afacere în 2006. 

„Pe timpuri aveam o vacă și un vițel, dar ne-am gândit să mărim familia de bovine. Soția a plecat în Italia și ne-a sponsorizat. Astfel am construit această fermă”, ne-a povestit Valeriu Șivcișin.

Valeriu Șivcișin, producător de lapte din Valea Rădoaiei,  raionul Florești
© Sputnik / Mihai Caraus
Valeriu Șivcișin, fermier din satul Valea Rădoaiei, raionul Florești

Echipa Sputnik Moldova a ajuns la fermă într-o zi ploioasă și a constatat că soții Șivcișin lucrează în condiții greu de imaginat. Glodul imens, pur și simplu, a blocat activitatea tractoarelor, iar fermierii au fost nevoiți să efectueze toate lucrările manual.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Așa muncesc de mai bine de 14 ani - nu mai știu de zile de sărbătoare sau de vacanțe.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Acum însă riscă să piardă tot ce au agonisit, pentru că vremea nu a ținut cu fermierii în ultimii ani - recolta a fost compromisă. 

În toamna lui 2020, Valeriu Șivcișin a fost nevoit să ia un împrumut de la bancă pentru a procura semințe, amestec furajer, hrană bogată în proteine - toate fiind necesare pentru producția de lapte. 

„Nu avem stocuri de boabe, pe care în anii trecuți le procuram cu 2 lei per kilogram, iar în acest an prețul a crescut semnificativ, până la aproape 6 lei pentru un kilogram. Nu am reușit să fac acest stoc din cauza lipsei unui depozit pentru așa ceva. Dacă aș fi avut, nu aș fi cerut nimănui nimic”, ne-a spus Valeriu Șevcișin.

Pentru că lucrurile merg prost, fermierul are datorii imense și a fost deja vizitat de executorii judecătorești. Fermierul este supărat pe autorități. 

„Nimeni nu ne-a sunat măcar să ne întrebe cum ne descurcăm, cu ce hrănim animalele, cu ce achităm creditele, câte kilograme de lapte producem”, ne spune fermierul.

Dacă lucrurile vor continua așa, întreaga ramură zootehnică va fi pusă pe brânci, spune fermierul. 

„Să dezvolți afacerea în aceste momente este imposibil. E nevoie de un singur start pentru ca ulterior să ne putem simți confortabil. Dacă nu vom asigura confort pentru animale, pentru angajați, vom lăsa mâinile în jos și nu vom mai continua să muncim”, afirmă fermierul.

Valeriu Șevcișin susține că mulți dintre fermierii din zonă au fost nevoiți să dea vacile la abator și să plece peste hotare pentru a putea întoarce împrumuturile la bănci.

Producătorii de lapte nu pot ieși din impas

Altă localitate, altă fermă de bovine - aceeași situație. Iurie Ganea din satul Izvoare, raionul Florești, a înființat împreună cu soția sa Tatiana o gospodărie țărănească în martie 2015. Au început cu 2 vaci, iar până în toamna aceluiași an a ajuns să dețină 20 de capete.

Iurie Ganea, producător de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Iurie Ganea, fermier din satul Izvoare, raionul Florești

Pentru a deschide această fermă, a investit aproximativ 2 milioane de lei, iar cheltuielile sunt în continuare enorme. Lunar, fermierul achită aproximativ 40 de mii de lei doar pentru plata salariilor, luminii și altor servicii. Mai trebuie să plătească impozite și are nevoie și de cantități mari de combustibil pentru lucrări. Dar cea mai mare problemă rămâne lipsa hranei pentru animale. Mai are provizii pentru doar o lună.

„În anul 2019 a fost grindină. Au fost distruse pășunile. Am procurat hrană, am ieșit din situație. Am intrat în anul 2020, cu pandemie și cu secetă. Mai rău ca 2019. Au fost comisii, au examinat situația, dar fără vreun rezultat”, ne spune îngrijorat Iurie Ganea.

Iurie Ganea spune că, pe lângă furaje, fiecare vacă are nevoie de câte 4-6 kilograme de concentrate în fiecare zi.

„Pentru un kilogram de concentrate scoatem din buzunare câte 7,30 de lei. Aceste concentrate se dau doar la văcuțele mulgătoare. În ferma noastră avem 40 de vaci mulgătoare, când calculăm, pentru fiecare câte cel puțin patru kilograme, a câte șapte lei fiecare, suma crește. Uneori nu mai ducem contul”, povestește fermierul.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Pentru a putea ieși din impas, Iurie Ganea spune că în acest moment cea mai bună soluție pentru producători de lapte ar fi creditele preferențiale de 2% și cu o durată de rambursare mai mare. Din cauza intemperiilor din ultimii ani, fermierii nu se mai descurcă. Au datorii enorme și s-au pomenit că sunt dați în judecată. În momentul de față, Iurie Ganea are o datorie de aproximativ 700 de mii de lei la bănci.  

„Pe baza laptelui suntem nevoiți să întreținem animalele. Nu ne permitem să mai achităm și datoriile pentru semințe, erbicide și altele. Acum avem conturile blocate, judecăți. Avem granturi, dar nu putem utiliza banii din cauza acestor datorii”, ne-a mai spus producătorul.

Laptele produs de cele 40 de vaci mulgătoare de la ferma lui Iurie Ganea se comercializează la fabricile de lactate din zonă. 

Furajele nu au elementele nutritive necesare

Ceva mai bună este situația de la ferma Anei Pancrat din satul Goleni, raionul Edineț. Împreună cu soțul ei, a pus pe roate o fermă semi-mecanizată, ceea ce a ușurat munca enorm. Ce-i drept, cu bani olandezi, or cu bani împrumutați de la băncile din Republica Moldova, spun fermierii, nu ai cum să reziști. Nu le-a fost ușor nici soților Pancrat. Când au inițiat ferma, au fost nevoiți să importe absolut totul.

Ana Pancrat, producătoare de lapte
© Sputnik / Mihai Caraus
Ana Pancrat, proprietara unei ferme de bovine din satul Goleni

„Noi trebuia să importăm animale, utilaje, chiar și specialiști calificați care să instaleze sălile de muls. Cu părere de rău și până în ziua de astăzi importăm specialiști. Tinerilor care își fac studiile în acest domeniu nu le este interesant, ei nu văd unde ar putea să-și găsească rostul aici, acasă și pleacă peste hotare. Noi avem nevoie de nutriționiști, specialiștii care pregătesc meniul conform necesităților diferitor grupe de animale. Acest lucru este important și pentru producere și pentru dezvoltarea vițelului mic”, ne-a povestit Ana.

Sectorul zootehnic din Moldova
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă semi-mecanizată de bovine

Ana Pancrat ne spune că în țara noastră nu sunt laboratoare care să stabilească ce se găsește în hrana pentru animale, dacă sunt toate elementele nutritive necesare sau nu. Din lipsă de nutrienți, sunt foarte multe cazuri de peire.

Toate vacile din ferma Anei Pancrat și a soțului ei sunt de import. Sunt vaci cu o producție de lapte crescută. Acestea însă au nevoie de îngrijire specială. Astfel, vacile din această fermă sunt de-a dreptul „alintate”.

„Ele au nevoie de podotehnie. Asta e ca și cum ar fi la oameni ortopedia - manichiură, pedichiură. Când are o durere la copită, animalul nu va mai mânca, astfel productivitatea va scădea esențial”.

  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Fermă de bovine
    Fermă de bovine
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 6
© Sputnik / Mihai Caraus
Fermă de bovine

Și Ana Pancrat se confruntă în acest an cu probleme legate de hrana animalelor. 

„Avem hectare de teren pe care este plantată lucernă, hrana de bază pentru animale. Din cauza secetei din 2020 aceasta nu a crescut. Am fost nevoiți să arăm pământul. Ne-am pomenit că nu mai avem stocuri de lucernă și suntem nevoiți să procurăm”, susține proprietara fermei. 

Și porumbul este de proastă calitate. Din cauza intemperiilor, bobul nu s-a format, iar animalele nu mai au din ce lua energia necesară.

„Din stocurile care au fost acumulate de producătorii de lapte animalele mănâncă și nu au saturație. Pentru aceasta se adaugă grâu și porumb măcinat, dar și alți nutrienți, care în Republica Moldova în 2021 nu se găsesc. Iar dacă se găsesc, atunci prețul lor este colosal pentru noi”, spune Ana Pacrat.

Din cauza greutăților, fermierii ajung să sacrifice animalele.

„În funcție de productivitatea animalelor acestea sunt sacrificate. Este un proces care se întâmplă în condiții de criză. Lipsa nutrienților în hrana animalelor duce la îmbolnăvirea acestora, iar ulterior pieirea lor”.

Dacă statul nu va ajuta fermierii, aceștia vor fi nevoiți să recurgă la abatorizarea în masă a animalelor. Trimestrial, doar în 2020 au fost abatorizate câte 20 de mii de animale. 

Lipsa laptelui autohton generează creșterea importurilor

În momentul de față, producătorii de lapte pot aproviziona doar 40% din materia primă necesară pentru producția de lactate. Astfel, procesatorii de lapte sunt nevoiți să importe produse din afara țării.

Lapte
© Sputnik / Александр Кряжев

Contactată de Sputnik Moldova, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Tatiana Nistorică, a promis că va reveni mai târziu cu un comentariu privind măsurile de sprijin ale statului pentru sectorul zootehnic. 

Cert este că în luna noiembrie 2020 Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților directe per cap de animal. Astfel, pentru vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte, fermierii vor primi câte 7000 de lei lei.

Cum poate fi salvat sectorul zootehnic

Într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, economistul Roman Circă susține că producătorii de lapte nu ar avea probleme cu hrana pentru bovine, dacă nu ar exista monopol la comercializarea furajelor. 

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă, economist
„În ziua de astăzi există și monopoluri la colectarea cerealelor și comercializarea lor peste hotare. Acțiunile unor astfel de firme pot pune la pământ orice sector zootehnic. Aici ar putea interveni statul pentru a contracara colectarea de materie primă de cereale și altă producție agricolă inclusiv prin maxim unul două canale. Activitatea acestor companii în interes corporativ poate periclita securitatea alimentară a statului și poate distruge practic orice sector agricol”, a conchis Roman Chircă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

34
Tagurile:
Moldova, lapte


Загрузка...
Petru Grecu

Cum să-ți dezvolți propria afacere? Program, destinat tinerilor din Moldova

37
(reînnoit 20:23 12.04.2021)
Tinerii din Capitală participă la un Program Municipal de Dezvoltare a Abilităţilor Antreprenoriale ale Tinerilor, lansat de Centrul Municipal de Tineret Chișinău. Detalii am aflat de la directorul Centrului, Petru Grecu.
Cum să-ți dezvolți propria afacere? Program, destinat tinerilor din Moldova

Programul Municipal de Dezvoltare a Abilităţilor Antreprenoriale ale Tinerilor este destinat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani. În cadrul programului, participanții dezvoltă ideea de afacere, analizează propriile idei de afaceri, fiind ghidați de antreprenori de succes din țara noastră. Din cei 57 de tineri care au depus actele pentru a participa la program, au fost selectați doar 20.

"Tinerii au avut deja prima sesiune în care au dezvoltat ideea de afaceri, iar ulterior urmează să analizeze cu specialiștii toate propunerile. În final aceștia trebuie să definetizeze o analiză a propriei afaceri și să primească un feedback de la antreprenori", a precizat pentru Sputnik Moldova directorul Centrului, Petru Grecu.

Conform unui sondaj realizat în anul 2020 de către Centrul Municipal de Tineret, peste 50 la sută dintre tinerii intervievați au remarcat că este nevoie de programe de dezvoltare antreprenorială, întrucât mulți își doresc să dezvotle afaceri și să devină oameni de succes la ei acasă.  

În 2022, CMTC își propune să colaboreze cu Primăria Chișinău în vederea lansării unui program de start-up, astfel ca ideile de afaceri ale tinerilor să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie pună în practică.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

37
Tagurile:
program, tineri
Tematic
Pandemia - provocare pentru tineri: Cum le-a fost afectată activitatea


Загрузка...