Curtea Constituţională

Curtea Constituţională: precizare importantă despre validarea alegerilor

675
(reînnoit 11:35 15.11.2016)
Curtea Constituţională va putea să se pronunţe asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun.

CHIŞINĂU, 14 noi – Sputnik. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a precizat în această seară că toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii Constituţionale. La rândul său, Curtea se va putea pronunţa asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun.

Înalta Curte a venit cu această precizare după ce concurentul electoral Maia Sandu a declarat că va contesta rezultatele turului II al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie la Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile articolului 110 din Codul electoral, rezultatele alegerilor sunt totalizate de către Comisia Electorală Centrală într-un proces-verbal. În termen de 3 zile de la data semnării, procesul-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmare.

Potrivit articolului 111 din Codul electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.

„Pornind de la prevederile legale enunţate şi având în vedere termenele restrânse de contestare, Curtea atenţionează alegătorii şi concurenţii electorali asupra competenţei exclusive a instanţelor de drept comun de a examina contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, în conformitate cu prevederile Codului electoral”, precizează Curtea Constituţională.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin prezidenţial după procesarea 100% de buletine de vot. Conform totalurilor, alegerile prezidenţiale din Moldova au fost câştigate de liderul PSRM, Igor Dodon – cu 52,18% din sufragii. Dodon a devansat-o pe contracandidata sa, liderul PAS Maia Sandu, cu 4,26%. Sandu a acumulat 47,82% din voturile alegătorilor.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

675
Tagurile:
validarea alegerilor, Curtea Constituţională, Moldova, alegeri prezidenţiale
Tematic
Susținătorii Maiei Sandu cer revizuirea rezultatelor alegerilor
Alegerile președintelui Moldovei: rezultatele celui de-al doilea tur
Interpretul Alex Cara (Alexandru Carabețchi), în subteran de la Vidacut

Video - Un interpret cântă într-o subterană pentru bătrânii de la un azil din Capitală

51
(reînnoit 17:31 31.10.2020)
La braț cu chitara, cântă într-o trecere subterană pentru o cauză nobilă. Este povestea unui tânăr din Capitală, care vrea să adune mai mulți bani ca să-i ajute pe bătrânii de la un azil.

Text de Alexandrina Chirtoacă

Ideea i-a venit spontan. Mai mulți oameni, când au aflat despre intențiile lui, s-au alăturat inițiativei.

Pe Alexandru Carabețchi l-am întâlnit în pasajul subteran de la Viaduct. Acesta interpreta melodiile cunoscute ale mai multor interpreți străini. Tânărul susține că la începutul pandemiei a avut suficient timp pentru a se odihni, iar acum a decis să facă ceva util pentru oameni.

„Decât să pierd două, trei ore pe zi, mai bine, cu talentul meu, să ies în stradă și să cânt, să fac niște bani și în același timp să ajut pe cel care are nevoie. Ideea mi-a venit mai devreme, dar am ieșit în stradă chiar de ziua mea și am cântat. Chiar din primele zile oamenii s-au arătat deschiși,” a spus interpretul Alexandru Carabețchi.

Prejudecățile chișinăuienilor: îi privesc pe interpreții stradali ca pe cerșetori

De trei luni, Alexandru reușește, aproape zilnic, să meargă în trecerea subterană și să adune în jur de 300 de lei. Tânărul spune că uneori este nevoit să lupte cu prejudecățile oamenilor, care îl privesc ca pe un cerșetor.

„Nu e prima dată când cânt în stradă. Am fost în Olanda și în România, unde am luat chitara și am cântat. Acolo oamenii sunt diferiți, nu se gândesc la cerșit și reacționează firesc atunci când văd pe cineva cum cântă în stradă. Cei de acolo, când aud melodii în stradă, încep să danseze, să zâmbească. E altceva, nu e ca în Moldova. Uneori, aici poți auzi și comentarii răutăcioase, dar acolo te simți liber. Dar, dacă sincer, nu văd o problemă că interpretez ceva în stradă. Fac ceea ce vreau și asta îmi place,” a menționat interpretul Alexandru Carabețchi.

Tânărul cu chitara are 24 de ani și este originar din satul Lărguța, raionul Cantemir. Totuși, pasiunea pentru muzică o are de mic. La doar cinci ani, Alexandru stătea în fața oglinzii, cânta și se visa pe scenele mari ale lumii. Ambiția l-a dus peste Prut, acolo unde a reușit să încheie un contract cu o casă de producție muzicală. Alex Cara este numele său scenic, iar în România a ajuns ca să-și poată valorifica talentul, lucru ce se face mai greu în Republica Moldova, spune tânărul. Până a ajunge la București, acolo unde și-a început adevărata carieră muzicală, Alexandru a mers la Arad, apoi la Cluj.

„Mergeam pe drum și un bărbat m-a văzut cu chitara și m-a rugat să cânt și am cântat ceva mai patriotic. Apoi mi-a zis să merg cu el până în club, unde s-a dovedit că el este proprietarul acelui local. El mi-a dat microfonul și mi-a zis să cânt cât vreau. Așa a ieșit că am cântat toată seara,” a spus interpretul Alexandru Carabețchi.

Un album: Versurile și melodiile îi aparțin

De curând, Alexandru a devenit pasionat de piesele în limba italiană, iar acum vrea să lanseze și un videoclip. Cea care îl inspiră este dragostea față de tot ce e frumos pe acest pământ. Tânărul spune că și-a luat o pauză pentru a se regăsi și iată că acum lucrează la primul său album pe care vrea să-l lanseze în august, anul viitor, de ziua sa de naștere.

„Ca să cunoști o persoană trebuie să-i asculți povestea, iar ca să cunoști un interpret trebuie să-i asculți piesele. Vreau ca acest album cu 13 piese să mă reprezinte pe mine ca interpret. Versurile și melodiile îmi aparțin, dar lucrez și cu o echipă în spate care mă ajută. Vor fi și trei colaborări cu artiști de peste Prut,” a menționat interpretul Alexandru Carabețchi.

La începutul lunii noiembrie, tânărul intenționează ca, din banii colectați în pasajul subteran, să cumpere mai multe produse alimentare și să le împartă bătrânilor de la un azil din Chișinău.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

51
Tagurile:
Alexandru Carabetchi, Alexandru Carabețchi, Alex Cara, cântă, subterană, Interpret


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

264
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

264
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...
Centrul COVID-19 Chișinău

Și astăzi sunt multe cazuri noi de COVID-19 și multe decese

0
(reînnoit 17:59 31.10.2020)
În ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 839 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Ministerul Sănătății a informat că alte 19 persoane au decedat ca urmare a virusului.

CHIȘINĂU, 31 oct – Sputnik. Alte 839 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintr-un total de 3.351 de teste efectuate (primar – 3.085 şi repetat – 266).

Vânt puternic, ploaie
© Sputnik / Владимир Трефилов

În ultimele 24 de ore, alte 592 de persoane au fost tratate și externate, iar 19 persoane au decedat din cauza infecției COVID-19.

La ora actuală, 6.015 persoane sunt în tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19.

Ministerul Sănătății a oferit următoarele detalii despre starea de sănătate a persoanelor infectate: 792 sunt în stare gravă (43 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1.467 au o stare de gravitate medie, iar ceilalţi pacienţi sunt în stare satisfăcătoare.

Dintre cele 839 de cazuri noi raportate astăzi, două cazuri sunt de import, ambele din Turcia. 

Printre cei contaminați în ultimele 24 de ore sunt și 70 de lucrători medicali: medici -20, asistenți medicali - 38, personal auxiliar - 12.

Printre cele 19 persoane decedate se află și un medic: Dumitru Daraban, în vârstă de 62 ani, care a activat în calitate de medic neurolog în Departamentul AMSA, în cadrul Spitalului Clinic Bălți.

„Acesta a fost transferat la data de 9 octombrie de la Spitalul Clinic Bălți la Institutul de Medicină Urgentă. Exprimăm sincere condoleanțe și compasiune familiei și colegilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a scris Ministerul Sănătății.

Până acum, 49 de lucrători medicali au decedat din cauza COVID-19.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 76.040 de cazuri. În total, 55.782 de persoane au fost tratate de COVID-19 până acum. Numărul deceselor provocate de virus a ajuns la 1.785 de cazuri. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Un epidemiolog rus, despre răspunsul imun la COVID-19 și gripă


Загрузка...