Timofti Тимофти

Ce nu a avut preşedintele Timofti, dar trebuia aibă

256
(reînnoit 09:57 28.08.2016)
Preşedintele Nicolae Timofti a fost privat pe parcursul mandatului său de patru ani în funcţia înaltă în stat de un drept de care beneficia.

CHIŞINĂU, 28 aug – Sputnik. La 62 de ani, tocmai când atinsese vârsta de pensionare, Nicolae Timofti a fost ales cu votul a 62 de deputaţi în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

Astfel, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales, pe 16 martie 2012, pe un mandat de patru ani în funcţia supremă a ţării. La 23 martie 2012, Timofti a depus jurământul de credinţă şi a preluat oficial mandatul de preşedinte al ţării.

Mandatul  actualului preşedinte al Republicii Moldova a expirat la 23 martie 2016. Timofti, însă, se va afla în exerciţiul funcţiei până la alegerea succesorului de funcţie. Data alegerilor prezidenţiale a fost fixată pentru 30 octombrie de către Parlamentul Republicii Moldova. În această perioadă, mandatul preşedintelui este unul plenipotenţiar, nefiind limitat în nici un fel.

Unul din lucrurile prin care s-a făcut remarcat în aceşti patru ani preşedintele Timofti, a fost reticenţa pe care a manifestat-o faţă de presă. Acesta a refuzat de foarte multe ori să răspundă la întrebările jurnaliştilor, iar atunci când o făcea, dădea răspunsuri întortocheate şi confuze. 

„Sunt probleme care … legate de unele probleme din armata naţională şi, ele … probleme… care sunt problemele, care e secret de stat şi trebuie să le ştim noi. Tot facem pentru a preveni. Înţelegeţi! Nu trebuie să facem noi probleme sau… eu înţeleg că voi aveţi nevoie să scrieţi să spuneţi, dar eu îs om liniştit”, a răspuns Timofti jurnaliştilor, atunci când a fost întrebat despre acţiunile prioritare al CSS în anul 2016.

Atunci când a fost întrebat de ce în Moldova nu a fost instituită zi de doliu în urma devastatorului incendiu de la clubul bucureştean „Colectiv” şi a tragediei avionului rusesc deasupra Egiptului, soldat cu peste 200 de morţi, Timofti a răspuns: „De asta nu s-a hotărât fiindcă nu avem încă, ştiţi, nu ştiu ce nu avem. Dar era bine să fie, vă spun sincer, eu când am auzit şi am discutat întrebările astea, nu s-a pus întrebarea înainte”.  

În mandatul său, nici preşedintele Timofti „nu a avut, dar a trebuit să aibă” parte de birou în sediul Preşedinţiei Republicii Moldova, devastat în aprilie 2009.

Timofti nu va avea şanse să se mute în clădirea Preşedinţiei nici pe sfârşit de mandat, deoarece în acest an din bugetul de stat nu a fost alocat nici un leu pentru încheierea reparaţiei acestei instituţii. 

„Pentru anul 2016, nu au fost alocate resurse financiare din bugetul de stat pentru reparaţia clădirii Preşedinţiei”, a declarat în exclusivitate pentru Sputnik, directorul general al Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Mihail Casapu. 

Cel mai probabil, doar preşedintele ales prin vor direct, la 30 octombrie 2016, se va muta în clădirea Preşedinţiei. Dar nici el la început de mandat. 

256
Tagurile:
Moldova, Cancelaria de stat, Președinție, Timofti
Tematic
Timofti se întoarce
Timofti de la Râm se trage

Expert: Poate exista deja o tulpină "moldovenească" de coronavirus

76
(reînnoit 20:29 01.03.2021)
Vaccinarea cu anumite preparate împotriva coronavirusului începe să-și dovedească eficiența în anumite țări. Cu toate acestea, nu putem să vorbim încă despre o victorie iminentă asupra pandemiei COVID-19.

CHIȘINĂU, 2 mart – Sputnik. Din 1 martie, pentru cel puțin două săptămâni, măsurile de siguranță epidemiologică din Moldova au fost înăsprite din cauza creșterii cazurilor de infecție cu coronavirus.

Expertului în sănătate publică Ala Tocarciuc, care a comentat situația în emisie directă la Radio Sputnik Moldova, chiar și aceste măsuri i se par a fi "înjumătățite" și sunt luate, potrivit ei, pentru a nu opri, pur și simplu, economia moldovenească, astfel încât oamenii să poată lucra.

"Dacă vorbim în termeni matematici și presupunem că, fără nicio măsură, probabilitatea de infectare este de 100%, atunci transferul școlilor la educația online reduce această probabilitate, să zicem, cu 10%, carantina de weekend – cu 15%... Va exista o anumită scădere a ratei de infectare, dar, desigur, nu ar trebui să ne așteptăm la o eficiență de 100% a acestor măsuri", afirmă Tocarciuc.

În opinia ei, o anumită scădere a numărului de infectați, care a fost observată în ultimele două luni, nu s-a datorat atât măsurilor restrictive, cât unui număr mare de zile libere, de vacanțe școlare, de concedii de Anul Nou și de Crăciun.

Cu toate acestea, Tocarciuc consideră că cea mai mare îngrijorare este acum cauzată de noile tulpini COVID-19.

Potrivit acesteia, vaccinul AstraZeneca (care este primul care a ajuns în Moldova) a demonstrat o eficiență de doar 50% împotriva tulpinii sud-africane, în timp ce este destul de eficient împotriva tulpinii britanice.

"Este foarte important să înțelegem exact cu ce tulpini avem de-a face astăzi în Moldova. Avem așteptări foarte mari de la vaccinare, dar încă nu citim genomii și nu știm ce mutații ale coronavirusului sunt active în Moldova. Poate că republica are deja propria sa tulpină "moldovenească", și mai periculoasă, dar nu știm despre asta... ", spune experta.

În plus, Tocarciuc consideră că, având în vedere scepticismul și neîncrederea deschisă față de vaccinuri în rândul unei părți destul de mari a populației, problema imunizării ar trebui privită dintr-o perspectivă exclusiv rațională. Adică, de a compara riscurile – de la efectele secundare ale unui anumit vaccin până la riscul de a contracta forme severe de coronavirus în caz de refuz al vaccinului.

"Urmărind exemplul Israelului, unde vaccinarea are loc într-un ritm foarte rapid, vedem că imunizarea funcționează cu adevărat. Israelienii au analizat un grup de lucrători medicali care au fost primii vaccinați și au primit două doze de vaccin. Rezultatele indică faptul că rata de îmbolnăvire cu coronavirus în acest grup a scăzut cu peste 80%", a spus Tocarciuc.

Cu toate acestea, ea consideră prognoza recent făcută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit căreia pandemia se va încheia la începutul anului 2022, nejustificat optimistă.

"Pandemia se va termina atunci când cel puțin 70% din populația lumii va fi vaccinată cu preparate eficiente. Dar 70% reprezintă mai mult de zece miliarde de doze de vaccin. Permiteți-mi să vă reamintesc că, începând cu 27 decembrie 2020, de la începutul vaccinării, până în prezent, doar 200 de milioane de persoane au fost vaccinate în lume", spune Tocarciuc.

Ea este convinsă că, pentru a respecta termenii declarați de OMS, este necesar să se producă un volum de vaccinuri de opt ori mai mare decât volumul lor actual de producție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
Moldova, coronavirus, COVID-19, tulpină


Загрузка...
Mihai Ciocanu

Situația la Institutul de Medicină Urgentă: Toate paturile sunt ocupate

85
(reînnoit 20:09 01.03.2021)
Situație dificilă în spitalele din țară. Numărul cazurilor grave și extreme de grave a crescut simțitor în ultimele două săptămâni, iar în instituțiile medicale paturi libere aproape că nu au mai rămas.
Nu mai sunt paturi libere pentru bolnavii de COVID

În cadrul emisiunii "ATITUDINI", directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu, a declarat că în ultimele 14 zile numărul pacienților cu forme grave și extreme de grave de coronavirus practic s-a dublat. În prezent, toate cele paturile din secția de terapie intensivă COVID din cadrul instituției medicale sunt ocupate.

"Ne gândim la extinderea numărului de paturi în secțiile COVID, inclusiv terapie intensivă. Numărul de pacienți care sunt externați zilnic variază între 7-12 și în locul lor vin alți pacienți ce ocupă aceste locuri", a precizat Mihai Ciocanu.

Potrivit lui, în dimineața zilei de 1 martie curent, în izolator au fost spitalizați 15 pacienți, iar 8 dintre aceștia  aveau nevoie de îngrijiri medicale în terapie intensivă. La moment, în stare gravă și extrem de gravă, la Institutul de Medicină Urgentă sunt internați 74 de pacienți.

Cât privește numărul de cadre medicale, directorul instituției afirmă că nu duce lipsă de specialiști în departamentul de terapie intensivă, mai mult că și rezidenții sunt implicați în această misiune. Situația însă este mult mai dificilă în spitalele raionale din țară, acolo unde medicii trebuie să asigure deservirea pacienților critici COVID, dar și non-COVID, a mai adăugat Ciocanu.

Precizăm că în data de 1 martie alte 994 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova. Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 186 447 de persoane infectate. Până în prezent, 91 lucrători medicali au decedat din cauzat infecției COVID-19. Totodată, alte 655 de persoane au fost vindecate. În total, 166 833 de persoane au fost tratate de COVID-19.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
terapie intensivă, COVID-19
Tematic
Scăpăm sau nu de pandemie după vaccinarea în masă: Prognoza autorităților - Video


Загрузка...
 Festivalul Internaţional de Muzică ,,Mărţişor”

Festivalul „Mărțișor” a fost inaugurat: Cum s-a desfășurat evenimentul

0
(reînnoit 09:31 02.03.2021)
Cea de-a 55-a ediție a Festivalului Internaţional de Muzică ,,Mărţişor” a fost inaugurată luni, 1 martie, în incinta Palatului Național „Nicolae Sulac”. Din cauza pandemiei, sala a fost goală, iar evenimentul a fost urmărit online. 

CHIȘINĂU 2 mar - Sputnik. În cadrul spectacolului inaugural, cu genericul „Mărgăritare”, a evoluat Orchestra Națională Simfonică a Companiei Publice „TeleRadio Moldova”, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Orchestra națională de Cameră a Sălii cu orgă din Chișinău, Capela Corală Academică „Doina”, Formația „Brio Sonores”, „Zdob și Zdub”, „Acord” și îndrăgiții artiști Eugen Doga, Nicolae Botgros, Corneliu Botgros, Andrei Jilihovschi, Natalia Tanasiiciuc, Lilia Istratii, Cristofor Aldea-Teodorovici și alții.

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Îndrăgitul Festival Internațional de Muzică ,,Mărţişor” – 2021 se va desfășura în perioada 1-10 martie. Spectacolele muzicale sunt organizate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în colaborare cu Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-Concert”, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” și Sala cu Orgă.

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Amintim că în acest an, din cauza pandemiei, tradiționalul festival se desfășoară într-un format neobișnuit, mai exact fără public. Concertele vor fi transmise online și la postul public de televiziune. Organizatorii au anunțat că cei care au cumpărat deja bilete la spectacole, se pot apropia la case ca să le fie returnați banii. 

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Potrivit organizatorilor, unul dintre cele 16 spectacole ale Festivalului Internațional de Muzică „Mărţişor–2021” va fi dedicat medicilor din Republica Moldova, care din martie 2020 sunt în prima linie de luptă cu noul tip de coronavirus.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
online, Spectacole, Festivalul Internațional de Muzică Mărțișor
Tematic
Mărțișor – Obiceiuri și tradiții
Așa „Mărțișor” nu am avut niciodată - Cum va fi organizat festivalul după decizia CNESP


Загрузка...