Парламент заседание 11.03.2016

Deputaţii au pregătit terenul pentru alegerile prezidenţiale din octombrie

92
(reînnoit 16:02 23.06.2016)
Deputaţii au votat joi în lectură finală noile modificări la Codul Electoral care se referă la alegerea directă a preşedintelui ţării.

CHIŞINĂU, 23 iun – Sputnik. Alegerile prezidenţiale directe vor fi organizate cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului preşedintelui ţării. Această prevedere este inclusă în proiectul de lege cu privire la modificarea Codului Electoral, aprobat joi în lectură finală de Parlament cu 55 de voturi.

Noile prevederi mai stipulează că în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al ţării, termenul maxim când Parlamentul trebuie să stabilească data alegerilor prezidenţiale este de două luni de la survenirea vacanţei funcţiei.

De asemenea, perioada electorală pentru scrutinul prezidenţial a fost redusă de la 90 la 60 de zile.

O altă schimbare importantă se referă la pragul de validare al scrutinului prezidenţial. Deputaţii au votat pentru reducerea pragului de participare de la ½ la 1/3 din numărul alegătorilor.

O altă normă importantă din Codul Electoral se referă la condiţiile speciale de înregistrare a candidaţilor la funcţia de preşedinte. Numărul de semnături pe care trebuie să-l prezinte la CEC candidatul la funcţia de preşedinte al ţării, indiferent dacă acesta este independent sau susţinut de un partid politic, a fost redus de la 20 de mii la 15 mii. Aceste semnături trebuie să fie colectate din cel puţin 50% din unităţile teritorial-administrative din ţară, inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi şi UTA Găgăuz-Yeri. Din fiecare unitate teritorial-administrativă, pretendentul la funcţia de preşedinte al ţării trebuie să prezinte 600 de semnături.

Semnăturile vor putea fi adunate de un grup de iniţiativă. Acestea vor fi depuse la CEC, care va avea un anumit termen pentru verificarea veridicităţii lor. Depunerea la CEC a dosarului cu semnăturile în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte va începe în prima zi a campaniei electorale şi se va încheia cu 30 de zile înainte de ziua scrutinului.

Documentul reiterează, de asemenea, că un candidat la funcţia de preşedinte al ţării trebuie să aibă 40 de ani împliniţi, să locuiască pe teritoriul Moldovei în ultimii 10 ani şi să cunoască limba de stat.

Noile modificări la Codul Electoral au fost propuse de un grup de iniţiativă creat în Parlament, din care au făcut parte deputaţi din mai multe fracţiuni parlamentare: PSRM, PD, PL şi din grupul deputaţilor neafiliaţi.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legii de revizuire a Constituţiei referitoare la modul de alegere a preşedintelui ţării de către Parlament cu votul a 61 de deputaţi şi a stabilit că şeful statului trebuie să fie ales prin vot direct, universal şi secret.

În contextul hotărârii Curţii Constituţionale, Parlamentul a decis că alegerile prezidenţiale directe se vor desfăşura la 30 octombrie.

92
Tagurile:
prezidenţiale, Parlament, Moldova
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020 (338)
Tematic
Noi condiţii pentru stabilirea datei alegerilor prezidenţiale în Moldova
Pregătirile secrete pentru alegerile prezidenţiale
Comisia de la Veneția s-a pronunțat în privinţa alegerile prezidențiale din RM
Ambulanță, Urgență, Medici, Spital, România

Numărul bolnavilor de COVID-19 este în scădere: Ce date anunță Ministerul Sănătății

33
(reînnoit 17:12 19.01.2021)
Alte 394 de cazuri de COVID-19 au fost confirmate de analizele de laborator. Astfel, bilanțul s-a ridicat la 153 506 cazuri de la începutul pandemiei.  Totodatp, alte 15 persoane au pierdut lupta cu noul virus.

CHIȘINĂU 19 ian - Sputnik. Ministerul Sănătății anunță alte 394 de cazuri noi de COVID-19, după efectuarea a 2 307 teste primare. 

Printre noile cazuri au fost confirmate și cinci cazuri de import din: Tanzania, Federația Rusă, Egipt și Italia. Bilanțul a ajuns la 153 506.

Totodată, datele mai arată că alți 15 bolnavi au fost răpuși de noul coronavirus. De la începutul pandemiei, 3 282 de oameni au murit din cauza complicațiuilor date de virus. 

21 de cadre medicale au fost diagnosticate cu COVID-19. Este vorba despre opt medici, 11 asistenți medicali și doi infermieri. În prezent, 2 233 de pacienți sunt internați în spital, dintre care 233 în stare extrem de gravă, iar 33 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație artificială. Totodată, alte 436 de persoane au fost vindecate. Până în prezent, 143 766 de persoane s-au fost tratat de COVID-19. Ministerul Sănătății anunță că 3 831 au o formă ușoară a bolii și se tratează la domiciliu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

33
Tagurile:
bolnavi, spitale, pandemie, COVID-19


Загрузка...
Viorel Morari

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari a fost reținut

72
Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari a fost reținut. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, Morari este cercetat pe patru capete de acuzare, printre care și fabricarea unui dosar la comandă.

CHIȘINĂU 19 ian - Sputnik. Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție ar fi fost arestat din nou. Despre acest lucru a anunțat Procuratura Generală. Potrivit unui comunicat de presă, Viorel Morari, împreună cu șeful interimar al Serviciului Antidrog al Poliției de Frontieră, sunt cercetați pentru fabricarea unui dosar la comandă. Morari a fost audiat marți în calitate de bănuit pe patru capete de acuzare: ”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

În urma audierilor, procurorul a decis ca Viorel Morari să fie reținut. Potrivit comunicatul de presă, Morari ar fi fabricat un dosar la comandă în cazul fraților Igor și Adrian Borș, co-proprietarii ai unei rețeli de benzinării, reabilitați recent în drepturi, după ce s-a ajuns la concluzia că în anul 2018 au fost persecutați, reținuți, arestați, deposedați de avere și trași ilegal la răspundere penală într-un dosar la comandă. 

Viorel Morari nu ar fi acționat de unul singur. În acest dosar figurează și actualul șef interimar al Serviciului Antidrog din cadrul Poliției de Frontieră, care în anul 2018 era ofițer de investigație. El a fost pus sub învinuire pentru ”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

Urmărirea penală este în plină desfășurare și continuă să se investigheze toate detaliile acestui caz. 

Amintim că fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost arestat în luna ianuarie, fiind pus sub învinuire pentru abuz în serviciu și fals în acte publice.

Ulterior, i-au fost înaintate și alte capete de acuzare - amestec în înfăptuirea urmăririi penale, îmbogățire ilicită și spălare de bani.

În consecință, Viorel Morari a stat în arest mai bine de o lună, iar la mijlocul lunii februarie a fost eliberat de sub control judiciar din sala de judecată, după ce magistrații au respins solicitarea procurorilor de a prelungi arestul cu 60 de zile. 

Viorel Morari a ajuns șef la Procuratura Anticorupție în aprilie 2016 și a demisionat în primăvara anului 2019. La mijlocul lunii septembrie a aceluiași an, a fost restabilit în funcție. Pe 23 ianuarie 2020, Consiliul Suprem al Procurorilor l-a demis pe Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție până la adoptarea unei decizii finale cu privire la cazul în care este vizat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

72
Tagurile:
Viorel Morari, Procuratura Anticorupţie, Procuratura


Загрузка...
Заместитель руководителя администрации президента РФ - пресс-секретарь президента РФ Дмитрий Песков

Peskov: Sistemul electoral din SUA are probleme de transparență

0
(reînnoit 17:05 19.01.2021)
Sistemul electoral din SUA se confruntă cu mai multe probleme, printre care cele de transparența și monitorizarea internațională, consideră purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. În SUA există probleme legate de transparență și monitorizarea internațională a sistemului electoral, iar acest lucru a provocat o destabilizare serioasă, pe care o urmăresc cu îngrijorare alte țări, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“În America într-adevăr există probleme, probleme cu realizarea democrației, problemele cu exprimarea vocii poporului, probleme legate de transparență, cu monitorizarea internațională. Toate aceste probleme sunt evidente și toate aceste probleme, desigur, au provocat o destabilizare serioasă a situației politice din țară, care a dus, din păcate, la astfel de manifestări radicale, pe care le-am urmărit cu regret împreună cu alte țări”, a declarat Peskov jurnaliștilor.

Potrivit lui, Kremlinul “pur și simplu a constatat existența a acestor probleme”, pe care e puțin probabil să le nege cineva, însă și-ar dori să se abțină de la orice aprecieri.

În alegerile prezidențiale trecute din SUA, Donald Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, și-a declarant victoria în alegeri și a încercat să conteste rezultatele în justiție. Inaugurarea președintelui ales Jor Biden va avea loc pe de 20 ianuarie. Pe 6 ianuarie, susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul, după o manifestație la Washington, iar ședința congresului a fost întreruptă pentru câteva ore. În urma dezordinilor a decedat o femeie și un polițist, alte trei persoane au decedat din motive care nu au nicio tangență cu violențele.

După ce reprezentanții forțelor de ordine au eliberat clădirea congresului de protestatari, congresmanii s-au reunit din nou și au confirmat victoria lui Biden în alegeri. Camera reprezentanților a Congresului i-a înaintat lui Trump impeachment, acuzându-l de incitare la insurecție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
transparenta, transparență, SUA, electorale, sistem


Загрузка...