Zinaida Greceanîi

Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanâi, la Sankt Petersburg

106
(reînnoit 09:28 15.04.2021)
Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanâi, se află astăzi și mâine la Sankt Petersburg, unde participă, în fruntea unei delegații, la sesiunea plenară a Adunării Interparlamentare a țărilor membre ale Comunității Statelor Independente.

CHIȘINĂU, 15 apr – Sputnik. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, a anunțat pe pagina sa a de Facebook că, pe 15-16 aprilie, participă în fruntea unei delegații parlamentare la cea de-a 52-a sesiune plenară a Adunării Interparlamentare a țărilor membre ale Comunității Statelor Independente (AIP CSI), care are loc la Sankt Petersburg.    

Ea a anunțat că va participa la ședința Consiliului AIP CSI, unde va ține un discurs în deschiderea ședinței plenare a Adunării Interparlamentare. De asemenea, are planificate  o serie de întrevederi bilaterale.

Președintele Legislativului a mai precizat că delegația noastră va participa la ceremonia de inaugurare a Conferinței parlamentare „Provocările și amenințările globale în contextul pandemiei COVID-19: terorismul și extremismul violent”, organizată în cadrul sesiunii plenare a AIP CSI.

"Consider acest eveniment o platformă foarte bună pentru a face schimb de opinii și de experiență pe subiectele de actualitate cu colegii din alte Parlamente, într-o perioadă atât de dificilă pentru toată lumea", a scris Greceanîi pe
Facebook.

Din delegația legislativului moldovean mai fac parte vicepreședintele Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană, membrul delegației naționale la AIP CSI, Bogdat Țîrdea și secretarul general al Parlamentului, Adrian Albu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
CSI, Sanct Petersburg, Zinaida Greceanîi
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar”

28
(reînnoit 21:32 24.06.2021)
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 25 iun – Sputnik, Doina Crainic. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
NATO, Serbia


Загрузка...
Директор Службы внешней разведки РФ Сергей Нарышкин выступает на IX Московской конференции по международной безопасности.

Șeful SVR: De ce UE și SUA vorbesc despre o Rusie “malițioasă”

41
(reînnoit 19:09 24.06.2021)
Problemele dialogului dintre Rusia și Occident sunt cauzate de o diferența a abordărilor valorice, consideră șeful SVR, Serghei Narîșkin.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a declarat că o cauză a problemelor în dialogul cu Occidentul este diferența în abordările valorice, iar discuțiile despre o pretinsă activitate distructivă a Rusiei sunt necesare pentru a-și justifica incapacitatea de a-și rezolva problemele, transmite RIA Novosti.

“La o astfel de diferență fundamentală în abordările valorice, oare ar trebui să ne surprindă existența unor probleme în dialogul între Rusia și Occident, precum și tentativele permanente ale SUA și statelor UE de a explica toate problemele interne prin așa-numita activitate malițioasă a Moscovei”, a menționat Narîșkin la Conferința Internațională de Securitate de la Moscova.

Potrivit șefului SVR, spre deosebire de Occident, Rusia susține invariabil valorile generale umane.

“În contrapondere cu pseudovalorile liberale occidentale, Rusia și majoritatea statelor lumii apără adevăratele valori generale umane: respectul față de părinți, grija pentru copii, relația istorică, culturală și spirituală cu locul unde omul s-a născut și trăiește, susținerea virtuților și, în cele din urmă, dreptul popoarelor la o dezvoltare particulară”, a conchis Serghei Narîșkin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41
Tagurile:
Narîșkin


Загрузка...
Victor Chironda

Scandalul de la Primărie continuă: Va pleca sau nu Chironda din funcția de viceprimar