Vladimir Putin

ACORDUL de încetare a focului în Karabah între Rusia, Armenia și Azerbaidjan

134
(reînnoit 09:16 10.11.2020)
Liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului au semnat o declarație de încetare a focului în Nagorno-Karabah, a declarat președintele Vladimir Putin într-o adresă specială.

Textul acordului este publicat de „Sputnik Armenia”.

- O încetare completă a focului este anunțată de la miezul nopții, ora Moscovei, pe 10 noiembrie. Militarii azeri și armeni se opresc la pozițiile lor.

- Părțile s-au angajat să facă schimb de prizonieri de război

© Sputnik / The Ministry of Defence of the Russian Federation
- Erevanul trebuie să întoarcă regiunea Kelbajar către Baku până la 15 noiembrie, iar regiunea Lachin până la 1 decembrie 2020, lăsând în urmă coridorul Lachin de cinci kilometri lățime, ceea ce va asigura conexiunea Nagorno-Karabah cu Armenia. În același timp, acest punct nu se aplică orașului Shusha, a cărui eliberare a fost anunțată anterior la Baku. În plus, până pe 20 noiembrie, Armenia trebuie să transfere Agdam și o parte din regiunea Gazakh deținută de acesta în Azerbaidjan.

-Un contingent rus de menținere a păcii de 1 960 de militari cu arme de calibru mic, 90 de transportoare blindate și 380 de unități de automobile și echipamente speciale este desfășurat de-a lungul liniei de contact în Nagorno-Karabah și de-a lungul coridorului Lachin.

- Trupele de menținere a păcii sunt desfășurate în paralel cu retragerea armatei armene. Durata lor de ședere va fi limitată la cinci ani, cu reînnoire automată pentru perioade suplimentare de cinci ani, dacă niciuna dintre părțile la acord nu decide să se retragă din acesta.

- Un centru de menținere a păcii va fi instituit pentru a monitoriza punerea în aplicare a acordurilor.

- În următorii trei ani ar trebui stabilit un plan pentru construirea unei noi rute de trafic de-a lungul coridorului Lachin, care să asigure comunicarea între Stepanakert și Armenia, cu redistribuirea ulterioară a contingentului rus de menținere a păcii pentru a proteja această rută. În același timp, Azerbaidjanul garantează siguranța legăturilor de transport de-a lungul coridorului Lachin.

- Persoanele strămutate intern și refugiații trebuie să se întoarcă în Nagorno-Karabah și zonele înconjurătoare sub supravegherea Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați.

- Toate legăturile economice și de transport din regiune ar trebui să fie deblocate, în timp ce Armenia s-a angajat să asigure legături de transport între regiunile vestice ale Azerbaidjanului și autonomia Nakhichevanului. Legăturile vor fi controlate de grănicerii ruși. În plus, este planificat să se asigure construcția de noi comunicații de transport, care să conecteze principalul teritoriu al Azerbaidjanului cu autonomia Nakhichevanului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

134
Tagurile:
Azerbaidjan, Armenia, Rusia, foc, Încetare, acord
Joe Biden

Inițiativa lui Biden care ar putea arunca în aer relația SUA cu Turcia

67
(reînnoit 18:42 22.04.2021)
Adevărată lovitură în diplomația internațională – Joe Biden atacă unul dintre cele mai sensibile puncte ale Turciei, reacția lui Erdogan ar putea fi extrem de dură.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. O zi istorică, s-ar putea spune, după ce presa internațională a anunțat informația că preşedintele american Joe Biden va recunoaşte oficial genocidul armean.

Evenimentul ar putea avea loc chiar în această săptămână, Biden urmând să facă anunțul pe 24 aprilie – adică în ziua în care au început masacrele armenilor de către trupele turce, în 1915, în timpul Primului Război Mondial.

Demersul ar fi însă foarte rău primit de Turcia, care refuză total ideea de ”genocid”, istoriografia turcă vorbind de ”masacre reciproce pe fondul războiului civil şi al foametei care au făcut sute de mii de morţi în ambele tabere”.

AGERPRES, care transmite informația, arată că presa americană consemnează că Joe Biden ar fi primul preşedinte american care va recunoaște genocidul – dar că liderul de la Washington ”ar putea totuşi să se răzgândească între timp în legătură cu această decizie ultra-sensibilă, potrivit celor două ziare”.

Amintim că, în 2019, Congresul SUA a recunoscut genocidul armean printr-un ”vot simbolic”, dar nu a fost adoptat ca atare, formal. AGEPRES amintește că la începutul mandatului său, președintele Donald Trump a calificat masacrul armenilor ca „una dintre cele mai grave atrocităţi în masă din secolul al XX-lea”, dar NU a folosit termenul ”genocid”.

Genocidul armean, în care au fost uciși aproape 1.5 milioane de armeni, este recunoscut de aproximativ treizeci de ţări şi de istorici. 

Comandanții turci au ordonat masacrele după ce marea armată turcă a fost învinsă de trupele Rusiei țariste în zona Caucazului. Pentru a nu răspunde de înfrângere, comandanții turci au dat vina pe populația armeană care ar fi luptat alături de ruși.

Trupele turce au trecut la masacrarea populației, care a răspuns, în câteva zone, printr-o rezistență eroică.

Mai multe cărți s-au scris despre acest genocid, cea mei celebră fiind a lui Franz Werfel, ”Cele patruzeci de zile pe Musa Dagh” – iar în România, Varujan Vosganian a scris minunata ”Cartea șoaptelor”, tradusă în mai multe limbi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

67
Tagurile:
Armenia, genocid, Turcia, SUA
Tematic
Joe Biden s-a denigrat singur, nu a mai fost nevoie s-o facă Rusia
Zeit: Biden a ales „a treia cale” în relațiile cu Rusia


Загрузка...
Военный патруль США в  окрестностях города Хасеке.

Pentagonul suspectează Rusia de atacuri cu “energie direcționată”

123
(reînnoit 07:00 23.04.2021)
Pentagonul a informat congresmanii americani despre suspiciunile de atacuri ale Rusiei cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate” împotriva militarilor americani.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Pentagonul a informat congresmanii despre existența unor date obținute de servicii care vizează presupuse atacuri cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate” (fără utilizarea munițiilor) împotriva trupelor americane. Demnitarii consideră că cel mai probabil organizator al acestor atacuri ar fi Rusia, însă în urma investigației s-a constatat că unul din incidente a fost provocat de o intoxicație alimentară, informează Politico, cu trimitere la propriile surse.

Potrivit publicației, Pentagonul consideră Rusia potențial responsabilă de astfel de atacuri. Totodată, ei menționează că formal nu pot declara despre implicarea cuiva, pentru că simptomele unor astfel de atacuri se pot manifesta și din alte cauze. Publicația nu oferă niciun fel de argumente care ar susține o posibilă implicare a Rusiei.

Foști angajați în domeniul securității naționale au declarat ziarului că din anul trecut Pentagonul investighează astfel de incidente, inclusiv împotriva funcționarilor americani din toată lumea. Pe atunci Ministerul Apărării al SUA a informat două grupuri de congresmani despre ancheta în desfășurare.

Potrivit membrilor congresului, în raportul Pentagonului se susține că din cauza unor astfel de atacuri au avut de suferit trupele americane din Siria. În urma unuia din astfel de incidente în Siria, în toamna 2020, câțiva militar ar fi avut simptome similare cu infecțiile respiratorii virale acute.

Un alt fost angajat în domeniul securității naționale a declarat că în unul din cazurile, în care demnitarii americani suspectau că un infanterist marin din Siria a avut de suferit de pe urma unui atac cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate”, în urma anchetei desfășurate a Pentagonului s-a ajuns la concluzia că simptomele au fost provocate de o intoxicație alimentară.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat publicației că Ministerul Apărării nu dispune de informații legate de atacuri cu “energie direcționată” împotriva trupelor SUA în Siria.

Potrivit surselor Politico, investigația Pentagonului s-a transformat într-o discuție pe scară largă cu participarea Consiliului de Securitate, CIA, Departamentul de Stat și aparatul directorului serviciului național al SUA. Membrilor congresului, care au acces la informații secrete, au anunțat că “probabil Rusia” și-a ales drept țintă americanii din Siria pentru efectuarea unor atacuri cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate”.

Congresmanii au declarat că în opinia Pentagonului, atacurilor cu “energie direcționată” sunt asemănătoare cu cele aplicate împotriva americanilor în Cuba în anii 2016 și 2017. Pe atunci s-a speculat că diplomații ar putea fi supuși unor efecte sonore neidentificate, în urma cărora unii din aceștia au simțit efecte de lungă durată asupra sănătății.

Senatorul din comisia pentru forțele armate, James Inhofe, a declarat publicației că investigația Pentagonului va fi pusă în discuție. “Știu că vom avea niște dezbateri, un briefing pe acest subiect, informal, care va fi unul confidențial. Iată de ce trebuie să așteptăm și vom vedea”, a spus senator.

În presa din SUA apar periodic acuzații în adresa Rusiei de organizarea unor “atacuri acustice”, pe care MAE al Rusiei le-a calificat drept “un absurd total și niște insinuări bizare”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

123
Tagurile:
Rusia, Pentagon, SIRIA


Загрузка...
Curtea Constituțională

Ce spun foștii președinți CCM despre declarația votată de deputați

0
(reînnoit 13:30 23.04.2021)
Curtea Constituțională s-a politizat, iar declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată de deputați, este una potică și nu are putere juridică. Declarațiile au fost făcute doi foști președinți ai Înaltei Curți, în studioul Sputnik Moldova.

CHIȘINĂU, 23 apr - Sputnik. Foștii președinți ai Curții Constituționale Dumitru Pulbere și Victor Pușcaș au declarat în cadrul Platformei de dialog a Agenției Sputnik Moldova că decizia Înaltei Curți privind dizolvarea Parlamentului a fost examinată formal, iar membrii Curții au făcut jocul politic al președintelui țării.

Foștii președinți ai CC au făcut o analiză a deciziei Curții privind dizolvarea Parlamentului și au ajuns la concluzia că avizul emis este unul superficial și că magistrații nu au analizat minuțios toate detaliile privind criteriile de dizolvare a Legislativului. Mai mulți, foștii președinți ai Curții au înaintat o notă deschisă de cazier constituțional prin care își exprimă revolta față de atitudinea Curții Constituțională în raport cu Constituția Republicii Moldova și îi cheamă la rațiunea pe magistrați.

Totodată, Dumitru Pulbere a declarat în cadrul emisiunii Sputnik Moldova că declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată vineri de deputați, este una potică și nu are putere juridică.

„Oare nu-i momentul să se gândească și să-și dea demisia onorabilă, să se ducă sau, cel puțin, să se gândească cum să revadă avizul său conform Codului jurisdicției constituționale, deci să-l abroge? (...) Eu nu pot să dau apreciere la ce a hotărât astăzi Parlamentul pentru că este un document politic, dar unele urmări juridice această dispoziție nu are. În Constituție e scris că judecătorii CCM sunt inamovibili pe perioada mandatului și nimeni nu are dreptul să-i retragă”, a precizat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Victor Pușcaș a menționat că avizul Curții privind dizolvarea Parlamentului a fost unul formal, iar scopul urmărit nu a fost cel de a înainta un adevărat guvern, ci de a dizolva Legislativul. 

„Dacă scopul prevăzut este formarea Guvernului, atunci e una. Dar în cazul dat, în Republica Moldova scopul a fost dizolvarea Parlamentului și s-a urmărit dizolvarea lui și nimeni nu a ascuns lucrul acesta. De aceea, Curtea Constituțională era obligată să verifice ce e cu aceste încercări de a investi un Guvern. Mai departe, Curtea era obligată să vadă dacă majoritatea parlamentară a existat în Parlament și dacă a fost candidatul propus de majoritatea parlamentară. Nici asta Curtea Constituțională nu a examinat, ceea ce înseamnă că Înalta Curte s-a apropiat de această problemă absolut formal, fără a pătrunde în esență și bănuieli apar la multă lume, la mulți specialiști. (...) Curtea Constituțională nu a folosit buchia, litera și spiritul Constituției”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale Victor Pușcaș. 

De aceeași părere este și fostul președinte al Curții Dumitru Pulbere, care a adăugat că Înalta Curte s-a politizat prin acest aviz de dizolvare a Parlamentului. 

„Chiar și de la tribuna Parlamentului, primul candidat a declarat că a venit ca să dizolve Parlamentul. I-a batjocorit pe deputați, i-a făcut criminali și corupți, iar Curtea Constituțională nu doar că trebuia să atragă atenția, dar era obligată să dea aprecieri, să nu mimeze consultările sau să nu abordeze formal  problema. Dar să spună că președintele Republicii Moldova a avut intenții nobile de a forma guvern, împreună cu Parlamentul. (...) În scrisoarea Consiliului Europei ni se face trimitere să citim avizul din 2019, Curtea nici asta nu a făcut. Se întreabă care este scopul pe care l-a urmărit Curtea? De a ameliora situația din țară sau de a lua partea unei ramuri, în cazul dat Președinția?”, a menționat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Foștii magistrați susțin că avizul CCM de dizolvare a Parlamentului este definitiv, dar nu și obligatoriu, fapt ce îi oferă președintelui statului posibilitatea să aleagă dacă semnează decretul de dizolvare sau dacă adună iarăși fracțiunile la consultări și înaintează un nou candidat la funcția de premier. 

Precizăm că 54 de deputați au adoptat vineri, 23 aprilie, declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale” în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului.

Deputatul PSRM Vasile Bolea, care a citit în plen textul declarației, consideră că Înalta Curte și-a încălcat propria jurisprudență, când a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea parlamentului. Și asta pentru că în Legislativ există o majoritate gata să sprijine un candidat la funcția de premier. 

Totodată, amintim că Înalta Curte a recunoscut pe 15 aprilie existența unor circumstanțe care justifică dizolvarea parlamentului moldovenesc. Președintele CC, Domnica Manole, a precizat că la decizia instanței au fost anexate două opinii separate ale judecătorilor Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan.

Maia Sandu a declarat la un briefing că va semna curând decretul prezidențial pentru dizolvarea Parlamentului și că alegerile parlamentare anticipate nu mai pot fi evitate. Totuși, acest decret nu poate fi emis câtă vreme în Moldova este instituită stare de urgență.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Dizolvarea Parlamentului, magistratii CC, Curtea Constituțională
Tematic
Nagacevschi: Avizul Înaltei Curți este în contradicție cu cel al Comisiei de la Veneția
Socialiștii cer demisia a trei judecători de la Curtea Constituțională


Загрузка...