Donald Trump

Trump a răspuns la acuzațiile de “implicare a Rusiei” în alegerile din 2020

68
(reînnoit 07:19 26.02.2020)
Donald Trump a comentat speculațiile presei americane despre implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2020.

BUCUREȘTI, 26 feb – Sputnik. Președintele SUA, Donald Trump, a respins speculațiile privind  imixtiunea Rusiei în alegeri, pentru că „nu are nevoie de ajutorul unui stat străin”.

"În primul rând, nu am nevoie de ajutorul vreunei țări. Nu am primit niciun fel de sprijin din partea vreunei țări", a spus Trump fiind întrebat de un jurnalist dacă poate promite societății americane că nu va accepta vreun “ajutor străin” în alegerile prezidențiale.

Vineri, în ajunul alegerilor în Nevada, în SUA a fost declanșat un scandal. Pe de o parte, postul de televiziune CNN, cu trimitere la oficiali de rang înalt, din cadrul serviciilor de informații, au afirmată că Rusia va face tot ce este posibil ca Donald Trump să rămână în continuare președinte. Pe de altă parte, ziarul Washington Post, cu trimitere la alte surse, a anunțat că Rusia ar fi încercat să ajute un alt candidat pentru nominalizarea din partea Partidului Democrat din SUA - Bernie Sanders.

Drept răspuns la această afirmație, candidatul a declarat că nu are nevoie de niciun ajutor și a îndemnat Rusia “să se țină cât mai departe” de alegerile americane. Publicația nu a specificat despre ce ajutor ar fi vorba.

Mai devreme, portalul Axios a anunțat că liderii democraților din senatul SUA au îndemnat secretarul de stat al țării, Mike Pompeo, și șeful Ministerului Finanțelor, Steven Mnuchin, să introducă sancțiuni împotriva Rusiei pentru o presupusă implicare în alegerile prezidențiale din 2020. Scrisoarea în care se conține acest îndemn a fost semnată de liderul grupului minoritar din senat, Chuck Schumer, senatorul din partea New Jersey, Bob Menendez, și senatorul din partea Ohio, Sherrod Brown.

Rusia a respins în mai multe rând acuzațiile SUA despre implicarea țării în alegerile prezidențiale din 2016.

68
Tagurile:
alegeri, Implicare, Rusia, acuzatii, Trump
Protestele pensionarilor în Minsk

Belarusul îngroapă ideea “revoluției colorate”

176
(reînnoit 08:21 25.10.2020)
Diminuarea avântului protestatar în Belarus indică asupra existenței unui scepticism legat de fenomenul „revoluțiilor colorate”.

MOSCOVA, 24 oct – Sputnik. Opoziția belarusă este atât de ghinionistă, încât are toate șansele să piardă chiar și la nominalizarea pentru titlul de “Ghinionistul anului”. Împotriva ei sunt atât circumstanțele care nu depind de ea, cât și propriii lideri, care au niște inițiative atât de exotice, încât nu e clar cum de reușesc să-și mai păstreze reputația și imaginea personală.

Duminică expiră termenul “notei ultimative”, înaintată lui Aleksandr Lukașenko acum două săptămâni de către Svetlana Tihanovskaia. Din momentul în care nu există niciun fel de semne că autoritățile belaruse intenționează să realizeze aceste revendicări, de luni, potrivit promisiunilor “președintelui Sveta”, Belarusul ar trebui să intre în regimul haosului grevelor naționale, blocărilor de șosele și a prăbușirii vânzărilor în magazinele de stat.

Însă, odată cu trecerea timpului, o astfel de evoluție a lucrurilor pare tot mai fantezistă.

Se pare că acest lucru au început să înțeleagă chiar și cei din consiliul coordonator al opoziției, care acum este preocupat cum să iasă din această situație incomodă cu pierderi minime. Unul din membrii lui, Pavel Latușko a declarat că pe măsura expirării ternului dat în nota ultimativă, care prin minune s-a transformat în una “populară”, își vor intensifica acțiunile. E o formulare destul de comodă, care oferă un mare spațiul de interpretări și nu obligă la nimic.

Însă ar fi incorect să afirmă că eșecul protestelor din Belarus se datorează exclusiv factorilor interni, chiar dacă acestea joacă un prim rol.

Opoziția belarusă (și protectorii ei externi) au avut nenorocul să demareze o răsturnare a puterii în perioada unei discreditări totale a fenomenului “revoluției colorate”.

Peste 15 ani acest fenomen reprezenta o adevărată amenințare pentru autorități și totodată o inspirație pentru opoziția dintr-un număr mare de stat. “Revoluțiile colorate” erau considerate o armă perfectă și imbatabilă pentru răsturnarea unor conducători și regimuri indezirabile. Acest concept demoraliza pe unii și insufla încredere altor în apropiata victorie.

Însă, cel mai important lucru era credința multor oameni, care nu aveau nicio tangență cu politica, în posibilitatea de a schimba în acest fel viața spre bine.

O “revoluție colorată” nu este doar o lovitură de stat. Aceasta este imposibilă fără mase mari de oameni pe stradă, apolitici în viața de zi cu zi, dar care devin convinși că o schimbare bruscă a puterii, prin ignorarea tuturor regulilor scrise, de dragul unui viitor luminous. Anume acest lucru a determinat zeci și sute de mii de oameni să iasă în piața din Cairo în 2011 și pe Maidanul din Kiev în 2013.

Apropo, protestele belaruse inițial se puteau lăuda cu un număr mare de demonstranți, însă în fiecare săptămână numărul protestatarilor se micșorează.

Problema nu este în oboseala oamenilor de manifestații fără un rezultat și faptul că lozinca “Lukașenko, pleacă!” nu are puterea magică de a izgoni un lider național “incorect”. În paralel cu evenimentele din Belarus, și în alte colțuri ale lumii au loc niște procese importante, care determină cetățenii republicii să judece la rece ceea ce se întâmplă acasă.

Există Kârgâzstanul, care trecere prin a treia mare criză politică din ultimii 15 de ani, în privința căreia se utilizează eticheta de “revoluție colorată”. Anume această țară din Asia Mijlocie a avut cel mai mare aport la discreditarea fenomenului, pentru că principalul rezultat pentru toate loviturile de stat, însoțite de dezordini de stradă și anarhie, a devenit lipsa unor schimbări spre bine pentru societatea kârgâză.

Există Armenia. Pe fundalul unei atitudini sceptice față de orice maidane și eșecurile lor tot mai frecvente, anume evenimentele din Erevan din 2018 au servit drept un exemplu cras al unei revoluții de catifea care și-a atins scopul. Poporul răsculat în numele democrației, viitorului european și combaterea corupției a reușit să răstoarne puterea, a pus în fruntea statului pe cel în care avea încredere, iar noul lider are cu ce să se laude în ultimii ani de activitate. În orice caz, lipsa unor rezultate catastrofale, precum cele din Ucraina sau chiar în Kârgâzstan, ar putea fi considerate adevărate realizări pentru vremurile de azi.

Însă ce sens are opțiunea europeană a poporului, înfrângerea corupților din guvernarea precedentă și alegerea unui lider democrat progresist dacă Armenia a ajuns din nou în epicentrul unui conflict sângeros? Plus, chiar și un om care este departe de  politică înțelegere că Azerbaidjan a profitat de căutările democratice ale vecinului, iar rezultatele acestui lucru îl observăm în Nagorno-Karabah.

Noțiunea de “revoluție colorată” sugerează ideea că lumea reprezintă un loc minunat, însorit și prietenos, unde oamenii sunt frați și e suficient să fie eliminate forțele găunoase din fruntea statului, pentru ca țara să se transforme într-o grădină înfloritoare, în care toți coexistă în armonie. Kârgâzstanul și Armenia pentru societatea belarusă reprezintă o amintire că o astfel de reprezentare nu este decât o iluzie, care nu are nicio legătură cu realitatea internă, nici în politica externă.

Nu e de mirare că protestele din Belarus se mișcă spre un eșec inevitabil.

În acest fel, republica își va bate propriul cui în sicriul mitului universal al “revoluției colorate”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

176
Tagurile:
revoluție colorată, revoluţii colorate, revolutie, belarus


Загрузка...
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev

ONU la 75 de ani: probleme vechi, provocări noi și soluții globale

41
(reînnoit 15:49 24.10.2020)
În data de 24 octombrie este sărbătorită în mod tradițional Ziua Națiunilor Unite. În acest an, ONU marchează 75 de ani de la fondare. Cu acest prilej, Russia Today publică un material al vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

CHIȘINĂU, 24 oct – Sputnik. Sputnik Moldova reproduce câteva teze din materialul al lui Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, publicat de RT la cea de-a 75-a aniversare a Națiunilor Unite.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
„În pofida tuturor problemelor și crizelor cu care s-au confruntat în acești ani ONU și statele membre ale acestei organizații, este dificil să se nege faptul că, în mare parte, datorită mecanismelor internaționale juridice și politice prevăzute în statutul organizației, a fost posibil să nu alunecăm în abisul celui de-al treilea război mondial, să se rezolve multe probleme sensibile ale ordinii de după război pe planetă. Cu toate acestea, din păcate, nu am învățat întotdeauna lecțiile potrivite din problemele pe care ni le-au adus secolele XX și XXI", afirmă vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

„Contăm pe faptul că în Consiliul de Securitate al ONU ca avea loc summit-ul în forma deplin al celor „cinci state nucleare”, propus de Rusia, pentru a se discuta cele mai acute probleme ale omenirii”, a afirmat Medevedev.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

„Este necesar nu doar să se asigure reducerea armelor existente, ci să se minimizeze riscurile apariției unor noi amenințări. În acest sens, Rusia a anunțat un moratoriu asupra amplasării de noi sisteme de rachete în Europa și în alte regiuni. Așteptăm cu nerăbdare pașii reciproci ai partenerilor noștri occidentali”, a afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

„Din păcate, în ciuda eforturilor continue de menținere a păcii, continuăm să asistăm la acțiuni agresive unilaterale, la încercări grosolane de a se amesteca în treburile interne ale statelor suverane, întreprinse, în special, de Statele Unite și aliații lor care fac parte din blocul NATO”, a mai spus Dmitri Medevedev.

„Asigurarea securității în spațiul informațional global este de o importanță fundamentală. Arhitectura securității cibernetice internaționale nu numai că ar trebui să facă față provocărilor moderne, ci să ia în considerare și perspectivele progresului tehnologic”, a afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
„Epidemia COVID-19 a arătat clar că libertățile politice nu pot salva vieți de la sine. Acest lucru necesită un sistem eficient și accesibil de îngrijire medicală și protecție socială, programe la nivel național pentru a asigura siguranța sanitară, coordonarea maximă a eforturilor la toate nivelurile autorității publice" mai afirmat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, în materialul dedicat aniversării a 75-a de la fondarea Organizației Națiunilor Unite.

Materialul semnat de Dmitri Medevedev poate fi citit integral și în original pe site-ul Russia Today.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41
Tagurile:
organizație, Russia Today, aniversare, ONU, Dmitri Medvedev


Загрузка...
Alegeri, foto de arhivă

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Cine învinge în turul I

0
(reînnoit 16:04 25.10.2020)
Cu cât sunt mai aproape alegerile prezidențiale, cu atât mai strânsă este lupta între principalii concurenți electorali – cine vor fi învingătorii primului tur de scrutin.

Cel mai probabil, și la alegerile prezidențiale din 2020, la fel ca și la cele din 2016, vom avea un al doilea tur de scrutin. De această părere sunt majoritatea analiștilor politici.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie 2020, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale.

Potrivit analiștilor politici, dar și a sondajelor de opinie, favoriții cursei pentru prezidențiale s-au stabilit deja, în acest sens actualele alegeri nu aduc nicio surpriză comparativ cu cele din 2016.

Politologul Igor Volnițchi menționa anterior în studioul Sputnik Moldova că în primul tur de scrutin, care va avea loc pe 1 noiembrie curent, mai mulți candidați ar putea acumula un procent bun din voturile alegătorilor, însă o susținere mai mare din partea electoratului vor avea liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu și actualul președintele Igor Dodon care, cel mai probabil, vor și trece în turul doi.

Prin urmare, în cazul în care niciunul dintre cei doi candidați nu va acumula mai mult de jumătate din voturile alegătorilor, Igor Dodon și Maia Sandu se vor confrunta, la fel ca în 2016, în bătălia politică finală di turul doi.

Același lucru îl arată și cele mai recente sondajele de opinie. De exemplu, potrivit studiului realizat de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Potrivit unui ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Sandu, Dodon, învingători, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Moscova acuză Berlinul de amestec în alegerile din Moldova
Putin, despre situația din Moldova în ajunul alegerilor


Загрузка...