Aureliu Ciocoi

Șeful diplomației moldovenești, despre declarațiile lui Iohannis referitor la Moldova

929
(reînnoit 19:39 16.01.2020)
Ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, a participat astăzi la o emisiune realizată în studioul radio Sputnik Moldova în cadrul căreia a fost solicitat să comenteze declarațiile făcute cu privire la Moldova de către președintele român, Klaus Iohannis.

CHIȘINĂU, 16 ian – Sputnik. Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, s-a referit în studioul Sputnik Moldova la declarația făcute astăzi de președintele României, Klaus Iohannis, cu privire la Republica Moldova, care a spus că nu ar vedea progrese în reformarea instituțiilor și că așteaptă acțiuni concrete de continuare a parcursului european.

Solicitat să comenteze aceste declarații ale lui Iohannis, șeful diplomației moldovenești a spus că rezultatele reformelor efectuate de Guvernul de la Chișinău vor fi văzute foarte curând.

"Nu sunt eu în poziția de a-l comenta pe șeful statului vecin. Însă pot spune cu certitudine că rezultate concrete și punctuale în ceea ce privește reforma justiției, combaterea corupției, continuarea implementării reformelor în conformitate cu Acordul de Asociere cu UE vor fi văzute foarte rapid", a spus Aureliu Ciocoi.

Toleranță zero la corupție

El a precizat că săptămâna viitoare în Moldova va veni o delegație a Consiliul Europei pentru a discutat reforma justiției.

"Și vă dau doar câteva exemple. Săptămâna viitoare, la Chișinău, vine o echipă de experți de la Consiliul Europei pentru a discutat aici, la fața locului, reforma justiției. Și ne mișcăm cu pași mari în acest sens", a spus Ciocoi.

"Sunt mișcări și, credeți-mă, rezultate vor fi foarte curând. Suntem deciși să avem toleranță zero la corupție, să avem o reformă a justiției care finalmente să ne permită să avem o justiție independentă pentru că, inclusiv, eu, ca cetățean al aceste țări nu mai pot tolera o justiție în care nu mai este legea în capul mesei, dar grosimea plicului. (…) Noi continuăm să ne facem temele pe acasă, în conformitate cu agenda europeană, apăsând pe accelerație, urgentând, realizarea agendei europene, și, evident, să lăsăm lucrurile să vorbească de la sine", a mai spus Aureliu Ciocoi.

Solicitat să spună ce poate însemna declarația făcută de Iohannis că Bucureștiul va continua "doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică", ministrul de Externe de la Chișinău a declarat: "Eu pot să vă spun că orice asistență de care a beneficiat Republica Moldova de la Independență, toată asistența a fost oferită pentru cetățenii Republicii Moldova. Dacă nu a fost așa, atunci donatorii să fie buni să-și includă serviciile lor de audit și să urmărească unde au plecat acei bani, dacă nu în interesul cetățeanului".

Aurelian Ciocoi a fost solicitat să refere și la două documente nesemnate deocamdată de către Chișinău și București: tratatul de bază și tratatul de frontierei între Moldova și România.

"Odată și odată, probabil, vor fi semnate. Ele continuă a fi subiect de negocieri între ministerele ambelor state și vor continua să fie pe agenda consultărilor bilaterale între ministerele de externe de la București și Chișinău. Da, ambele acte sunt pe agenda discuțiilor bilaterale", a spus Ciocoi.

929
Tagurile:
Moldova, Iohannis, Aureliu Ciocoi
Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе.

S-au maturizat oare europenii pentru independență?

60
Rusia discută din nou posibilitatea de a părăsi Consiliul Europei (CoE), la care a aderat exact acum un sfert de secol. În mod formal, această organizație nu este asociată cu Uniunea Europeană – CoE include 47 de state, cu 20 mai multe decât UE.

Dar, printre ele, țările care nu aparțin orbitei Occidentului, sunt, în general, doar două – Rusia și Turcia. Fără Rusia, Consiliul Europei își va pierde, de fapt, semnificația – dar chiar și acum, când el se transformă din ce în ce mai mult într-un instrument de presiune a Occidentului asupra Rusiei, interesul nostru față de acesta scade catastrofal.

De ce avem nevoie de o organizație internațională care acționează ca una supranațională, încercând nu numai să ne limiteze suveranitatea, ci și să ne impună, să ne dicteze regulile altora? Ca o platformă pentru construirea de relații, a unui dialog cu Europa? Ei bine, deci este necesar și posibil să vorbim cu ea pe picior de egalitate în alte formate – dacă cel presupus comun se transformă în mod deschis ostil.

Dar, pentru a construi relații ruso-europene, trebuie să înțelegem spre ce se îndreaptă Europa: spre o integrare din ce în ce mai mare într-un singur super-stat – sau va reveni în curând timpul statelor naționale? Avem nevoie de noi formate ruso-europene – sau ar fi mai corect din punct de vedere strategic să ne concentrăm pe relațiile bilaterale cu fiecare țară europeană?

Starea de spirit a elitelor europene este clară – până când majoritatea pariază pe aprofundarea integrării europene. Disputele se referă în principal la cât de suverană ar trebui să fie o Europă unită: să rămână o parte a Occidentului unic, un partener minor nici măcar al Statelor Unite, ci în cadrul proiectului supranațional atlantic sau să își asume întreaga responsabilitate pentru propriul destin? Nu există unitate – ca să nu mai vorbim de faptul că unele elite se opun, în general, căii actuale a UE (care va duce inevitabil la dispariția statelor naționale), insistând că o Europă puternică poate consta doar din state suverane puternice. În timp, disputele se vor intensifica – cu atât mai mult dacă relațiile cu Rusia (care sunt de fapt principalul indicator al independenței europene) vor continua să degradeze sub influența structurilor supranaționale, paneuropene, consolidând astfel revendicările naționaliștilor față de globaliști.

Europenii trebuie să elucideze, mai întâi de toate, modul în care înțeleg o Europă unită, viitorul acesteia – dar sunt capabili de asta? Au o claritate, în general, a ceea ce construiesc – nu partea globală a elitei, care cere în mod direct abandonarea naționalului în favoarea europeanului (de ce nu universalului?), ci europenii obișnuiți? Sondajul de opinie publicat marți oferă răspunsul la această întrebare.

Europenii (compania Ipsos au realizat un sondaj al locuitorilor din opt țări, în care trăiesc trei sferturi din populația totală a UE; sondajul a fost comandat de Fundația franceză Jean Jaurès și Fundația germană Friedrich Ebert) au fost întrebați doar despre suveranitate, dar acest lucru este suficient pentru a înțelege diferența de dispoziție.

Mai pe scurt, datele sondajului confirmă faptul că actuala UE este benefică pentru germani și asta le convine. Prin urmare, germanii sunt fericiți, dar francezii și italienii nu. 57 la sută dintre germani cred că UE este suverană, în timp ce 64 la sută dintre francezi nu sunt de acord cu ei. Nemaivorbind de faptul că înțelegerea suveranității de către cele două popoare este semnificativ diferită: pentru germani ea înseamnă "independență", în timp ce pentru francezi "putere regală" și "putere". Nu este surprinzător faptul că majoritatea francezilor consideră că termenul "suveranitate" în sine este învechit, dar, în același timp, anume ei (la fel ca italienii, ale căror poziții sunt în general apropiate de pozițiile francezilor), cred că cuvintele "suveranitate" și "Europa" nu trebuie să fie folosite împreună. Adică nu înțeleg ce înseamnă "suveranitate europeană". Anume despre acest concept a și fost sondajul: 41 la sută dintre francezi văd ceva bun în el împotriva a 63 la sută dintre germani.

Se pare că majoritatea germanilor se asociază cu Europa și transferă conceptul de suveranitate de la nivel național la cel european, iar pentru majoritatea francezilor, italienilor (și spaniolilor), suveran înseamnă încă național. Nu este surprinzător faptul că ei sunt nemulțumiți de actuala Uniune Europeană și o consideră insuficient de suverană, pentru că nu numai că nu are cu adevărat independență geopolitică, ci este și un proiect german.

În același timp, nemții înșiși, în mod surprinzător (dacă luăm în considerare datele altor sondaje, de exemplu, despre atitudinea față de America), consideră că Uniunea Europeană este independentă, de fapt, închizând ochii la suveranitatea sa limitată în politica externă. Se pare că, pentru cea mai mare parte a societății germane, integrarea europeană înlocuiește lupta pentru suveranitatea națională. Adică, germanii au decis să scape de americani (și această dorință este fixată în toate sondajele) nu doar la nivelul Republicii Federale Germania, ci deodată la nivelul întregii lor Uniuni Europene.

Este amuzant faptul că cetățenii țărilor est-europene (la sondaj au participat polonezi, români și lituanieni) au devenit în acest sens mai "germani" decât germanii înșiși – printre ei, cei mai mulți au fost cei care consideră actuala UE suverană: 65 , 63 și, respectiv, 56%. Ce contrast cu 36% în Franța!

Atâta timp cât germanii au reușit să mențină Europa în jurul lor – Brexitul va fi convenabil în planurile germane de integrare europeană. Deși este clar că anglo-saxonii vor ține mâna pe pulsul Europei și vor face totul pentru a se asigura că o Europă unită nu numai că rămâne o parte loială a Vestului atlantic, ci și restrânge consolidarea germană cu sprijinul tuturor țărilor nemulțumite de Berlin. Iar germanii vor miza atât pe desolidarizarea euro-scepticilor și a guvernelor naționale, cât și pe sprijinul ideii de integrare europeană în continuare între europeni. Într-adevăr, răspunzând la întrebarea dacă este necesar să se consolideze suveranitatea europeană, 73% dintre cei chestionați au spus "da" – chiar și francezii și italienii au fost de acord cu germanii în acest sens. Da, au viziuni diferite despre o Europă unică, în special structura sa internă și echilibrul de putere dintre UE și guvernele naționale, dar în orice caz vor să o vadă independentă în afacerile internaționale. Ce înseamnă acest lucru pentru Rusia?

Faptul că principala luptă pentru Europa se desfășoară în interiorul său – în interiorul Occidentului până când unit. Care dintre cele trei opțiuni pentru viitorul Europei – o UE din ce în ce mai centralizată ca parte a Occidentului, o Uniune Europeană suverană sau semi-căderea (slăbirea integrării) UE – se va împlini în viitorul apropiat, depinde în primul rând de europenii înșiși (mai exact, de lupta între elite).

Rusia beneficiază de toate opțiunile, cu excepția primei, și ea este singura pentru a cărei implementare este necesară menținerea celor mai conflictuale relații ruso-europene. Nici rușii și nici europenii nu au nevoie de ea – dar noi nici nu căutăm să forțăm și să rupem, și nici o a treia forță nu ne poate influența poziția. Dar europenii vor trebui să se decidă – nu cu Rusia, ci cu înțelegerea lor și, cel mai important, cu dorința de a obține suveranitatea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

60


Загрузка...
Navalnîi în sala de judecată

Cu noile sancțiuni, Occidentul trage Cortina de Fier

78
(reînnoit 16:06 04.03.2021)
Noile sancțiuni pe care Occidentul le-a impus Rusiei sunt ușor de ironizat – există prea multe contradicții și inconsecvențe aparente în deciziile luate din cauza lui Alexei Navalnîi.

Este mult mai dificil să înțelegem logica de care se conduc Statele Unite și Europa și obiectivele pe care le urmăresc. Iar caracterul sistematic și consecvența acțiunilor lor, în ciuda tuturor paradoxurilor și, în unele momente, chiar a absurdității a ceea ce se întâmplă, nu lasă nici o îndoială că totul se bazează pe considerente raționale.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Владимир Песня

Pentru început trebuie remarcat faptul că, de ceva timp – de la mijlocul anilor 2010 – europenii și americanii nu au demonstrat un asemenea nivel de solidaritate și entuziasm în ceea ce privește acțiunile comune împotriva Rusiei. Sancțiunile au fost anunțate de ambele părți ale Oceanului Atlantic nu doar în aceeași zi, ci aproape simultan, adică a fost cu siguranță o mișcare regizată. Dar și "pregătirea artileriei" pentru viitoarele măsuri a fost efectuată în conformitate cu toate regulile dramaturgiei: timp de mai multe săptămâni, nivelul de suspans creștea și pentru final se promitea ceva grandios.

De fapt, cazul s-a încheiat din nou cu obișnuitul "intenția de o rublă, iar lovitura de o copeică". În principal, "pedeapsă" i-a vizat pe șefii instituțiilor de aplicare a legii din Rusia, cărora interdicția de intrare în țările occidentale și înghețarea bunurilor ipotetice de acolo le este cam indiferentă. Situația este similară și în cazul organizațiilor științifice acuzate de "producerea armelor biologice și chimice". Iar decizia Statelor Unite de a nu mai acorda asistență Rusiei poate fi considerată chiar o anecdotă – se pare că partenerii americani continuă să trăiască, într-adevăr, în 1999.

În același timp, însuși Alexei Navalnîi a declarat fără ocolișuri în urmă cu câteva luni despre lipsa de sens a sancțiunilor împotriva "unor colonei sau generali care nu călătoresc prea mult prin lume și care nu au prea multe proprietăți sau conturi bancare în Europa". El a cerut atunci Uniunii Europene "să țintească banii oligarhilor ruși".

Trebuie recunoscut faptul că o lovitură asupra marilor oameni de afaceri ar fi cu adevărat mult mai sensibilă – atât pentru ei personal, cât și pentru economia națională. Despre efectul negativ cauzat de închiderea proiectelor strategice comune, cum ar fi același "Nord Stream – 2", cu atât mai mult nu este cazul să vorbim. Dar Occidentul, în pofida escaladării retorice rusofobe, a ales din nou să facă aparent pași spectaculoși de confruntare, dar în esență complet inutili.

Nu există mai puține ciudățenii în poziția americanilor și a europenilor față de cel mai aprig apărat de ei opozant rus. Pe de o parte, Occidentul l-a ridicat pe Navalnîi la rangul de dușman principal și, în același timp, de principală victimă a Kremlinului, cu acordarea a numeroase onoruri. UE a creat chiar un nou regim global de sancțiuni - pentru încălcările drepturilor omului, iar restricțiile anunțate au devenit prima implementare a acestuia din istorie. Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie uimitoare, cerând eliberarea bloggerului ca măsură asiguratorie.

Pe de altă parte, este evident că Statele Unite și Europa nu au nici cea mai mică iluzie cu privire la personalitatea bloggerului. Același CEDO nu a văzut un motiv politic în cazul "Yves Rocher", din cauza căruia Navalnîi a ajuns într-o colonie din regiunea Vladimir.

Iar Amnesty International nu a fost ajutată nici de toată flexibilitatea sa morală remarcabilă și nici de conjunctura politică. Ea a refuzat să-l considere pe opozant drept "captiv al conștiinței" – și ea poate fi înțeleasă: el a făcut comentarii rasiste și xenofobe prea spectaculoase în trecut.

De altfel, inițial, Uniunea Europeană s-a gândit chiar să numească noul său regim de sancțiuni direct - Alexei Navalnîi. Dar se pare că cineva de acolo a ajuns să-și dea seama la timp că acest lucru nu ar fi preferabil de făcut, având în vedere background-ul "eroului" – și această idee a fost abandonată.

Drept rezultat, comportamentul Occidentului, în special al Europei, arată, întra-adevăr, ca o umblătură dintr-o parte în alta, folosind tot ceea ce este la îndemână și motive nu prea potrivite pentru un conflict cu Moscova și, în general, o grămadă de acțiuni aparent inconsistente.

Dar toate acestea sunt perfect explicabile dacă e să distingem în ceea ce se întâmplă o retragere de urgență – și chiar ușor panicardă – într-o poziție defensivă.

Relațiile Rusiei cu Europa și Statele Unite suferă în prezent o nouă transformare.

Evenimentele tumultuoase de la mijlocul ultimului deceniu au constituit pentru Occident o încercare de a ne zdrobi în cele din urmă țara, forțând-o să capituleze totalmente economic și geopolitic. Și el nu avea nici cea mai mică îndoială cu privire la succesul acestei ”afaceri”. Mai mult, era convins că ar fi posibil să realizeze acest lucru "cu puțină vărsare de sânge" sub formă de măsuri care nu erau prea dureroase pentru el însuși, deoarece, de exemplu, deconectarea Moscovei de la SWIFT ar fi devenit extrem de neplăcută pentru afacerile occidentale.

Însă Rusia a pregătit, încă o dată, o surpriză, rezistând presiunii colective – și, timp de câțiva ani, situația a rămas blocată într-un echilibru instabil. Nominal, confruntarea a continuat, dar sancțiunile s-au transformat într-o profanare și formalitate goală. Pe de altă parte, în mod semnificativ, cooperarea dintre părți, în special cu Europa, a început să se restabilească rapid.

Steagul UE
© Sputnik / Владимир Астапкович

Dar evenimentele din ultimii doi ani, în special de anul trecut, au făcut ca Occidentul să arunce în cele din urmă o privire trează asupra țării noastre și să-și regândească concepția despre aceasta. El și-a dat seama că nu se confruntă cu o fluctuație sub forma unui succes accidental al unui "imperiu malefic" pe moarte, ci cu o superputere care crește rapid, care are un potențial colosal, ambiții serioase și o grămadă de ași în mânecă (până la capacitatea de a crea rapid un vaccin impresionant de eficient).

Și dacă există ceva cu care Europa poate fi speriată garantat, atunci acest ceva ar fi o Rusie cu adevărat puternică. Și se pare că s-au speriat cu adevărat acolo, văzând peste tot urme ale tranziției Moscovei la ofensivă în multe direcții – economice, politice, ideologice, mass-media.

Însă vecinilor le lipsește, în mod clar, încredere în sine, drept urmare chiar acum trag rapid o nouă Cortină de Fier și adâncesc ruptura în relații pentru a se autoapăra.

De fapt, Occidentul încearcă să recreeze configurația Războiului Rece, când existau o serie de canale de cooperare strategică reciproc avantajoasă între părți (în special între Uniunea Sovietică și statele vest-europene), dar orice altceva era blocat.

Dar este adevărat că atunci principalele eforturi pentru a preveni "influența periculoasă" din străinătate s-au făcut pe partea noastră de frontieră.
Acum, după cât se vede, lumea occidentală este hotărâtă să reproducă acea experiență profund eșuată a URSS-ului.

Utilizarea lui Alexei Navalnîi pentru a rezolva această problemă poate fi considerată destul de reușită. Deși dorința Europei și a Statelor Unite de a călca pe "grebla" sovietică provoacă o profundă nedumerire.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

78
Tagurile:
sancțiuni, Rusia, Occident
Tematic
Kremlinul a comentat informațiile privind pregătirea noilor sancțiuni de către SUA și UE
Kremlinul, despre noile sancțiuni UE și SUA împotriva Rusiei


Загрузка...
Centrul COVID-19 Chișinău

Situația devine tot mai alarmantă: Din nou un număr mare de infectări

0
(reînnoit 18:42 05.03.2021)
După recordul înregistrat joi, vineri Ministerul Sănătății anunță cu 12 cazuri mai puține. Mai exact, în data de 5 martie, 1 788 de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19. Totodată, alți 22 de bolnavi au pierdut lupta cu maladia, dintre care și un medic.

CHIȘINĂU 5 mart - Sputnik. Vineri au fost anunțate alte 1 788 cazuri confirmate de coronavirus. Printre noile cazuri sunt și 11 de import din Ucraina, Germania, Franța, Republica Elenă, România, Spania și Italia. Rezultatele vi după procesarea a 4 859 de teste primare.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 192 985. 

Totodată, 77 de cadre medicale au fost diagnosticate cu COVID-19. Este vorba despre 17 medici, 38 de asistenți medicali și 22 de infirmieri. 

Ministerul Sănătății anunță și decesul a 22 pacienți. Printre pacienții decedați se număr și Natalia Catrangiu, în vârstă de 42 ani, ce activa medic nefrolog la un spital privat. Anterior, ea a activat la Spitalul Clinic “Sfânta Treime”. Până în prezent, 93 de lucrători medicali au murit din cauza cimplicațiilor date de noul coronavirus. În total, 4 071 de bolnavi au fost răpuși de boală. 

Conform datelor ministerului Sănătății, în prezent 322 de pacienți sunt în stare extrem de gravă, iar 65 sunt conectați la aparate de ventilare artificială. 

Totodată, alte 822 persoane s-au vindecat de noul virus. În total, 169 623  persoane au fost tratate de COVID-19.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
bolnavi, spitale, pandemie, COVID-19


Загрузка...