Avioanele de luptă F16 ale forțelor armate ale Turciei și Poloniei în timpul summitului NATO de la Vașovia, imagine de arhivă

Erdogan amenință boicoteze planurile NATO privind apărarea Poloniei și Țărilor Baltice

140
(reînnoit 13:51 03.12.2019)
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan se va opune planurilor NATO în problema asigurării securității Poloniei și Țărilor Baltice atâta timp cât NATO nu recunoaște Forțele kurde din Siria drept teroriste.

CHIȘINĂU, 3 dec - Sputnik. Turcia nu va susține planul NATO de apărare a Poliniei și Țărilor Baltice, dacă Alianța nu va recunoaște Forțele curde din Siria drept teroriste, a declarat Recep Tayyip Erdoğan, citat de RIA Novosti.

”Ieri am vorbit cu președintele Poloniei. El a propus să ne unim eforturile împreună cu Polonia și Țările Naltice. Am spus: cu plăcere, de ce nu. Dar dacă prietenii noștri din NATO nu vor recunoaște drept teroriste acele organizații cu care noi luptăm, și pe care le considerăm ca atare, atunci vom fi împotriva oricăror măsuri pe care le va lua NATO”, a declarat președintele Turciei pentru jurnaliști înainte de plecarea la summitul Alianței, care va avea loc pe 3-4 decembrie, la Londra.

Poliția militară rusă în Siria
© Sputnik / Михаил Алаеддин
Potrivit lui Erdogan, Turcia duce o politică externă multivectorială, urmărind prioritățile sale, care sunt condiționate de poziționarea sa geografică. El a mai precizat că ”umbrela de securitate”, oferit de NATO este importantă pentru Ankara.

”Însă este la fel de limpede că alianța are nevoie de o reînnoire. <...> NATO trebuie să acționeze mai hotărât și eficient, mai ales în fața pericolelor reprezentate de organizațiile teroriste”, a subliniat el.

La sfârșitul lunii noiembrie, mass-media a anunțat că Ankara nu a susținut planul NATO cu privire la protecția Statelor Baltice și Poloniei. Totodată, Turcia a chemat reprezentantul Alianței să adopte o poziție dură în cadrul întâlnirilor și discuțiilor private, cerând blocului militar recunoașterea oficială a Forțelor curde drept teroriste.

Operațiunea Turciei în nordul Siriei

În luna octombrie, Erdogan a anunțat demararea operațiunii ”Izvorul păcii” în nordul Siriei, îndreptată împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PMK). În această regiune, Ankara este sprijinită de opoziția înarmată din Siria.

Mulți dintre partenerii occidentali ai Turciei, inclusiv Statele Unite, au condamnat acest pas. Cu toate acestea, Washingtonul, care sprijinise anterior kurzii în conflictul regional, și-a retras trupele, declarând că SUA „nu s-a angajat” să lupta cu Ankara.

Kurzii și Damascul au încheiat un acord comun de a se împotrivi Turciei, Assad a desfășurat armata la frontiera de nord și a ocupat mai multe orașe controlate anterior de kurzi, inclusiv Rakku. Ulterior, au anunțat suspendarea operațiunii și retragerea formațiunilor kurde la 30 de kilometri în interiorul Siriei pentru a crea o ”zonă tampon”, pe care turcii o vor controla de sine stătător.

În același timp, Erdogan a declarat în repetate rânduri că Ankara nu intenționează să poarte negocieri cu Forțele kurde din Siria. De asemenea, în opinia sa, NATO nu susține Turcia în lupta împotriva terorismului.

Pe 22 octombrie, după mai bine de șase ore de negocieri, Vladimir Putin și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, au semnat  un memorandum de înțelegere, alcătuit din zece puncte.

Documentul prevede intrarea pe partea siriană a graniței cu Turcia, în afara zonei de operare ”Izvorul Păcii”, a unităților poliției militare ruse și a serviciului de grăniceri sirian. Acestea urmează să faciliteze retragerea trupelor kurde și a armamentelor la 30 de kilometri de granița dintre Siria și Turcia, precum și să efectueze patrulări comune.

Ulterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat retragerea înainte de termen a kurzilor din zona de securitate. Au început zborurile de recunoaștere și operațiunile de deminare.

140
Tagurile:
Țările Baltice, Polonia, NATO, Turcia, Erdogan
Tematic
În nordul Siriei a început cea de-a șaptea patrulare ruso-turcă
NATO încearcă să-și ascundă „moartea cerebrală”
Memorandumul de la Soci privind Siria: Succes politic impresionant pentru Rusia și Turcia
Alexandr Lukașenko

UE refuză să-l recunoască pe Lukașenko președinte al Belarus

73
După Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană anunță că nu recunoaște legitimitatea scrutinului prezidențial din Belarus și alegerea lui Alexandr Lukașenko în funcția de președinte ale acestei țări.

CHIȘINĂU, 24 sept – Sputnik. Inaugurarea lui Alexandr Lukașenko în funcția de președinte al Belarus este lipsită de legitimitate și va duce la aprofundarea crizei din această țară, afirmă șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell într-o declarație.

"UE reconfirm că alegerile prezidențiale din 9 august din Belarus nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaște rezultatele acestor care au fost falsificate. Drept rezultat, așa zisa inaugurare din 23 septembrie 2020 și noul mandat de președinte la care pretinde Lukașenko sunt lipsite de oricare legitimitate democratică", afirmă Josep Borrell în declarația sa.

Miercuri și Statele Unite ale Americii au anunțat că nu-l recunosc pe Lukașenko președinte al Republicii Belarus.

"Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Rezultatele anunțate au fost falsificate și nu sunt legitime. Statele Unite nu-l pot considera pe Alexandr Lukașenko președinte ales legitim", a declarant un reprezentant al Departamentului de Stat al SUA pentru RIA Novosti, comentând inaugurarea de miercuri a lui Lukașenko în funcția de președinte.  

Și ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că învestirea lui Lukașenko în funcția de șef de stat nu înseamnă că acesta este recunoscut președinte legitim al Belarus.

"Niciodată Ucraina nu s-a implicat în afacerile Republicii Belarus și întotdeauna va susține poporul belarus. Având în vedere felul în care s-a desfășurat campania electorală în Belarus și evenimentele ulterioare, "inaugurarea" de astăzi a președintelui A. Lukașenko nu înseamnă și recunoașterea lui ca președinte legitim al statului belarus", a scris Dmitri Kuleba pe Twiter.

În data de 9 august, în Belarus au avut loc alegeri prezidențiale, la care, potrivit Comisiei Electorale Centrale din această țară, a învins Lukașenko, care a acumulat 80,1 la sută din voturi. Potrivit legislației belaruse, inaugurarea președintelui ales trebuie să se desfășoare în două luni din ziua alegerilor, au declarat pentru RIA Novosti reprezentații CEC din Belarus.

Miercuri, în mod cu totul neașteptat, șeful Comisiei Electorale Centrale din Belarus, Lidia Ermoșina, a anunțat pentru agenția de știri Belta că președintele ales, Alexandr  Lukașenko, a intrat în exercițiu funcțiunii și că ea i-a înmânat legitimația de șef al statului.  Ceremonia de învestire a avut loc în Palatul Independenței.

Opoziția contestă rezultatele alegerilor și desfășoară acțiuni de protest care au loc până în ziua de astăzi. În primele zile de protest, pe străzi au fost scoase forțele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care nu sunt de acord cu rezultatul scrutinului. 

Potrivit informațiilor oficiale, în primele zile peste 6,7 mii de oameni au fost reținuți de poliție. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Belarus, în cadrul dezordinilor au avut de suferit sute de oameni, dintre care peste 130 de reprezentanți ai forțelor de ordine. Autoritățile au confirmat că trei protestatari au decedat.

Paralel cu acțiunile desfășurate împotriva lui Lukașenko, în Minsk au loc și manifestații în susținerea acestuia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

73
Tagurile:
Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, uniunea europena, Alexandr Lukașenko, Lukașenko


Загрузка...
Președintele iranian Hassan Rouhani

Președintele Iranului: ”Măreția Americii s-a năruit”

104
(reînnoit 08:24 24.09.2020)
Președintele Iranului Hassan Rouhani a remarcat victoria Iranului împotriva SUA prin respingerea de către ONU a sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului.

BRUXELLES, 24 sept - Sputnik, Marius Holdean. Hassan Rouhani a afirmat că Iranul a câștigat împotriva SUA prin respingerea de către Consiliul de Securitate al ONU a unei tentative de reimpunere a sancţiunilor internaţionale împotriva Teheranului. Acestea erau dorite de preşedintele american Donald Trump, dar ONU a respins inițiativa SUA.

”Naţiunea iraniană a obţinut un mare succes politic, juridic şi diplomatic la Naţiunile Unite. Această victorie îşi are temeiul doar în adeziunea şi rezistenţa poporului nostru”, a declarat miercuri preşedintele iranian Hassan Rouhani într-o şedinţă de guvern.

Într-un discurs ținut la televizunea iraniană, Rouhani a arătat că „măreţia Americii s-a năruit, la fel ca hegemonia mondială pe care credea că o are”.

În mai 2018, Donald Trump a retras în mod unilateral SUA din acordul internaţional nuclear încheiat la Viena între Iran şi şase mari actori internaţionali.

Prin retragerea din acest pact, Washingtonul a reimpus sancţiuni economice aspre împotriva Teheranului, ba mai mult, a încercat să impună Teheranului prin Consiliul de Securitate toate sancţiunile ONU ridicate prin acordul de la Viena.

Preşedintele Franței Emmanuel Macron a declarat ieri în faţa Adunării Generale al ONU că Franţa, Germania şi Regatul Unit, care sunt părţi în acordul cu Iranul, nu au nicio intenţie de a face vreo concesie Washingtonului în problema restabilirii sancţiunilor ONU împotriva Iranului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

104
Tagurile:
ONU, sancțiuni, SUA, Iran
Tematic
Sancțiuni împotriva Iranului: opinia SUA, greșită


Загрузка...
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

0
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...