Raioanele cele mai afectate de COVID-19

1618
(reînnoit 09:11 19.02.2021)
În ultimele două săptămâni, numărul cazurilor de COVID-19 este în creștere continuă. Joi, 18 februarie, a fost înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de la începutul acestui an. Epidemiologii sunt alertați și fac apel la responsabilitate.
Covid-19 februarie 2021

Datele Ministerului Sănătății arată că de la începutul pandemiei au fost înregistrate peste 170 de mii de cazuri de COVID-19. Deși situația părea una îmbucurătoare acum câteva săptămâni, iată că lucrurile s-au schimbat brusc într-o altă direcție.

Sputnik Moldova a realizat o hartă cu cele mai afectate de pandemie raioane și cele mai puțin afectate. Datele oficiale arată că municipiul Chișinău rămâne primul în clasament, cu cel mai mare număr de cazuri de COVID-19. În Capitală de la începutul pandemiei au fost înregistrate peste 73 de mii de cazuri de infectare.

La polul opus se poziționează raioanele Basarabeasca, Vulcănești și Dubăsari, unde cifra totală nu a atins încă limita de o mie de cazuri. Am încercat să aflăm de la epidemiologii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) cum se explică faptul că în unele raioane numărul de cazuri este mare, iar în altele se înregistrează puține cazuri. Potrivit lui Ștefan Gheorghiță, numărul de cazuri din fiecare raion depinde de numărul populației, dar și de alți factori importanți. 

„Sunt mai mulți factori care influențează. De exemplu, în Chișinău densitatea populației este mai mare, migrația este mai mare, aici se utilizează mai mult transportul public, decât în alte localități. Dacă luăm instituțiile de învățământ din Chișinău, atunci ele sunt încărcate, dar în sate sau raioane nu-s atât de mulți elevi. În acest caz depinde foarte mult și de mobilitatea populației. La sate, omul se duce o dată în săptămână la magazin, pe când la oraș în fiecare zi”, a menționat epidemiologul Ștefan Gheorghiță. 

Potrivit epidemiologului, săptămâna trecută, în perioada 8 - 14 februarie, a crescut numărul de cazuri de COVID-19 cu aproape 18 la sută, comparativ cu săptămâna anterioară. Totodată, cu aproape trei la sută a crescut număr deceselor, iar numărul vindecărilor a scăzut cu aproape 2%. Specialistul susține că după ce o perioadă numărul cazurilor a fost în scădere, oamenii s-au relaxat și au încetat să mai respecte regulile impuse de către autorități. Așa s-ar explica această creștere din ultimele zile. 

„Cluburile sunt pline, cafenelele sunt pline, restaurantele sunt pline, centrele comerciale seara și în weekend sunt supraaglomerate. Mulți oameni utilizează centrele comerciale nu ca pe o unitate de comerț de unde poți face cumpărături, ci ca pe o zonă de distracție. Nu se respectă măsurile de protecție”, a precizat specialistul. 

Încă o problemă care se atestă în prezent este adresarea tardivă la medic, din această cauză a crescut cu 12 la sută numărul pacienților în stare gravă cu COVID-19. Epidemiologul Ștefan Gheorghiță susține că indiferența oamenilor poate duce la consecințe grave, iar fiecare persoană trebuie să înțeleagă că trebuie să respecte măsurile impuse, deoarece pericolul încă nu a dispărut. 

„Sunt și asimptomaticii care nu cunosc că sunt infectați, dar prezintă un pericol pentru cei din jur. Mai ales că mulți nu respectă normele de protecție. În ultima săptămână se atestă și o creștere a numărului de cazuri în instituțiile de învățământ. Totodată, se înregistrează o creștere a cazurilor în raioanele din apropiere de Chișinău. Sunt mulți care lucrează în Capitală și dimineața vin în oraș, iar seara pleacă acasă, în raion. Aglomerația din transport la fel și-a jucat rolul”, a explicat epidemiologul.  

Datele arată că în prezent cei mai afectați de noul coronavirus sunt persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani. Aceste persoane sunt și cele mai predispuse la deces. Totodată, conform datelor prezentate de Ministerul Sănătății, cel mai des de COVID-19 se îmbolnăvesc femeile. Până acum, peste 100 de mii de femei au suferit de această maladie, dintre care peste 780 au fost femei gravide. Din totalul de cazuri înregistrate în țara noastră, 1 200 sunt de import, iar celelalte sunt cu transmitere locală. 

Epidemiologul a precizat că în acest sezon nu s-a înregistrat niciun caz de gripă, iar acest lucru se datorează și faptului că, din cauza pandemiei, persoanele sunt nevoite să poarte măști, astfel sunt protejați nu doar de COVID-19, dar și de gripa sezonieră, care la fel poate avea consecințe grave pentru sănătatea oamenilor. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1618
Tagurile:
stare de urgență, raioane, epidemiologi, pandemie, COVID-19

Calendarul zilelor de post din anul 2021

430
(reînnoit 08:39 21.02.2021)
Postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pentru o anumită perioadă, însă această reținere trebuie însoțită și de înfrânarea de la plăcerile trupești. Sputnik Moldova publică calendarul zilelor de post din anul 2021.
Calendarul zilelor de post din anul 2021
© Sputnik

Postul își are originea în Rai, prin interzicerea dată de Dumnezeu protopărinților noștri de a mânca din pomul oprit. Așa ne învață Sfinții Părinți ai Bisericii ortodoxe, precum Vasile cel Mare sau Ioan Gura de Aur.

Postul a fost practicat de evrei în Vechiul Testament, fiind cerut și de Legea lui Moise. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți, în timp ce s-a aflat în pustie. Prin exemplul Său, El ne-a arătat adevăratul sens al postului, dar și a felului în care trebuie ținut. De asemenea recomandându-l, alături de rugăciune, drept cel mai eficace mijloc de a izgoni diavolii.

Majoritatea Sfinților Părinti au subliniat în mod deosebit importanta postului, însă ei accentuau de fiecare dată că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.

Istorie și e semnificație

La început nu au existat prescripții precise și obligatorii cu privire la timpul, durata și severitatea postului. Însă cu vremea, Biserica a stabilit norme care reglementau timpul, durata și modul în care trebuie ținute posturile de peste an. Ele au fost oficializate prin canoanele Sinoadelor Ecumenice și particulare, sau ale unor Sfinți Părinți, uniformizându-se și generalizându-se între veacurile VII-IX în întreaga Biserică Ortodoxă.

Timpul și durata postului

1. Toate miercurile și vinerile de peste an, vechimea postului în aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) excepție făcând cele în care este dezlegare (harэi) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminata; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna albă, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă. Regimul postului în zilele de miercuri și vineri e mai ușor decât cel al Postului Paștelui.

Icoana Viața Sfântului Teodor Stratilat
© Sputnik / Андрей Соломонов

2. Posturi de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5/18 ianuarie); Ajunarea din ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/ 11 septembrie); Ajunarea din ziua Înălțării Sfintei Cruci (14/27 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai strict.

Posturi de mai multe zile din crugul anului bisericesc

1. Postul Patruzecimii (Postul Mare sau al Paștilor). După mărturiile Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.

În acest an, Postul Paștelui începe pe 15 martie și va dura până pe 1 mai. În 2020, Paștele a fost sărbătorit pe data de 19 aprilie. În anul 2021, va fi sărbătorit pe 2 mai.

Inițial, el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, pentru ca după aceea sa se fixeze la 7 săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.

2. Postul Sfinților Apostoli. Acest post a fost rânduit de Biserică în amintirea Sfinților Apostoli. Despre el știm din veacul IV. El ține de la Duminica I-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica tuturor sfinților) și până în ziua sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În 2021, postul începe pe 28 iunie și va dura până pe 11 iulie.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datând din veacul al V-lea. Durata lui, de la 1 la 15, august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ținând până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post este mai ușor decât al Postului Paștelui, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. La sărbătoarea Schimbarea la Față (6/19 august) se dezleagă la untdelemn, peste și vin.

4. Postul Nașterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din secolele al IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la același Sinod din Constantinopol de la 1166, ținut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15/28 noiembrie pana la 25 decembrie / 7 ianuarie. Ultima lui zi este zi de ajun (ajunul Nașterii Domnului).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
© Sputnik / Moldova

În privința severității lor, cel mai strict este Postul Paștelui, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sfinților Apostoli și al Nașterii Domnului sunt mai puțin severe, fiind egale în aceasta privință, în ele Biserica făcând de mai multe ori dezlegare la fiertură, untdelemn, vin și pește.

De câte feluri este postul, după asprimea lui

1. Ajunare sau post negru — abținere de la orice mâncare și băutură.

2. Post aspru (xirofagie) — mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.

3. Post comun sau obișnuit — se mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit).

4. Dezlegare de post sau post ușor — se mănâncă pește și se bea vin.

Postul este calea spre înfrânarea poftelor, de întărire a voinței, de înălțare a sufletului către Dumnezeu, de sporire în virtute, de detașare a creștinului de orice pofte și plăceri trupești. Bineînțeles însă că la reținerea de bucate trebuie adăugată o continuă străduință de dominare a poftelor și patimilor, de o curățire a gândurilor și simțirii, așadar de o disciplinare a vieții sub toate aspectele ei.

Astfel, postul adevărat este acela care îmbină cele două aspecte: cel trupesc și cel duhovnicesc, când reținerea de la bucate se face concomitent cu înfrânarea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc.

"Postul cel adevărat — spune Sfântul Vasile cel Mare — constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

430
Tagurile:
Calendar Ortodox 2021 stil vechi, 2021, calendarul zilelor de post
Tematic
Când pică Paștele ortodox în 2021, dar și până în 2025
Când începe postul Paștelui în 2021


Загрузка...

Numărul pasagerilor din transportul public a scăzut brusc în Moldova

102
(reînnoit 17:19 16.02.2021)
Priviți în materialul Sputnik Moldova ce tip de transport public este preferat în Moldova, precum și modul în care s-a schimbat traficul de călători în 2020.
Numărul pasagerilor care folosesc transportul public a scăzut brusc în 2020
© Sputnik / Vadim Rusu

În 2020, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial și aerian au transportat 55,6 milioane de pasageri - cu 46,1% mai puțini decât în ​​2019. Potrivit Biroului Național de Statistică, parcursul pasagerilor a scăzut cu 59,2%.

Transportul auto de călători reprezintă în continuare cota covârșitoare de 97,6% din traficul total, calea ferată - 1,3%, transportul aerian - 0,7%, iar cel fluvial - aproximativ 0,4%.

"Comparativ cu 2019, transportul aerian de călători a scăzut cu 75,6%, rutier - cu 45,8%, feroviar - cu 38,0%. În același timp, s-a înregistrat o creștere a transportului fluvial de călători (+ 56,1%), care, având o pondere nesemnificativă în structura numărului de pasageri transportați, nu a afectat tendința generală", a notat Biroul Național de Statistică.

După cum a menționat instituția, informațiile furnizate reflectă impactul consecințelor pandemiei COVID-19 asupra activităților de transport.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

102
Tagurile:
Moldova, scădere, pasageri
Tematic
Restricție nouă: Transportul de pasageri va circula cu 50% din capacitate


Загрузка...
Traian Băsescu

Se cere pușcărie pentru Traian Băsescu

22
Uniunea Salvați România reacționează după condamnarea de ieri a fiicei președintelui Băsescu, precum și a Elenei Udrea, ambele comițând fapte în beneficiul președintelui în funcție și a partidului de guvernământ.

BUCUREȘTI, 3 mart – Sputnik. Una dintre cei mai apreciate figuri din USR, deputatul român Emanuel Ungureanu, a avut o reacție dură după condamnările de ieri care le-au vizat pe Elena Udrea și Ioana Băsescu.

”La pușcărie!”, folosește Emanuel Ungureanu sloganul deja clasic al „justițiarilor” din stradă, altădată susținători înfocați ai lui Traian Băsescu.

Acum, Ungureanu întreabă – ”Băsescu de ce o fi în libertate?”. Într-adevăr, președintele de atunci a fost principalul beneficiar al faptelor pe care azi instanța le consideră infracțiuni!

De asemenea, Emanuel Ungureanu atrage atenția asupra unui alt mare beneficiar al campaniei duble din 2009 – președinție și referendum: PDL-ul condus de Emil Boc, cel ce își reînnoia mandatul de premier cu ajutorul acelorași fapte incriminate.

Așa că Ungureanu pune o întrebare logică și tăioasă: ”Boc nu știa nimic despre șpăgile din campania electorală?”.

”Cei doi (Băsescu și Boc, n.n.) ne mai dau lecții din când în când despre reforme și statul de drept”, încheie ironic Emanuel Ungureanu.

Dar, dincolo de ironie, lațul se strânge în jurul lui Traian Băsescu – fapt confirmat din mai multe surse – iar USR pare dornic să contribuie la asta.

Altfel spus, creatorul ”statului paralel” pare sugrumat de… susținătorii statului paralel.

Inutil să menționăm multele aprecieri de care s-a bucurat postarea lui Emanuel Ungureanu.

Amintim că marți Elenda Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare și 3 ani de interzicere a unor drepturi, pentru spălare de bani și instigare la luare de mită. Procurorii ceruseră o condamnare de 12 ani.

Iar fiica fostului președinte român Ioana Băsescu, notar public, a fost condamnată la 5 ani de pușcărie pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

22
Tematic
Băsescu: România să ceară Moscovei vaccinul anti-COVID-19


Загрузка...