Cetățenii moldoveni au participat în număr mult mai mare la turul doi al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 15 noiembrie. Potrivit datelor preliminare oficiale anunțate de Comisia Electorală Centrală, și-au exprimat votul în total puțin peste 1,65 de milioane de alegători. Aceasta constituie 52,71 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot.
În țară au votat aproximativ 1,39 de milioane de alegători. Peste hotarele țării au votat aproape 263 de mii de moldoveni.
Peste 54 la sută dintre votanți sunt femei și aproape 46 la sută – bărbați.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Potrivit statisticilor, în republică au fost înregistrate 43936 de cazuri de infecție cu coronavirus la un milion de persoane. Conform acestui indicator, Republica Moldova este înaintea Italiei, României, Ucrainei și Rusiei. În același timp, Moldova rămâne semnificativ în urma Andorei, Muntenegrului și Cehiei.
"Menținem aceleași poziții - suntem pe locul 26 în regiunea europeană", a declarat ministrul interimar al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, secretar de stat Tatiana Zatîc.
Rata mortalității la un milion populație în țară a fost de 934. Cifra este mult mai mare decât în România, Germania, Ucraina și Rusia. Liderii anti-rating sunt Belgia, Slovenia și Italia.
"Rata mortalității în Moldova a fost de 2,1%. Acest indicator se menține și ne aflăm la mijloc", a adăugat Zatîc.
Din 17 martie, în Republica Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza răspândirii pandemiei. Iar în perioada 15 mai - 30 septembrie, a fost în vigoare starea de urgență în sănătate publică. La 1 octombrie a fost introdus un nou sistem de evaluare a situației epidemiologice în țară. Zonelor din țară li s-au atribuit niveluri de pericol „roșu”, „portocaliu”, „galben” sau „verde”. Săptămânal, în funcție de evoluția situației, restricțiile erau modificate. Începând cu 30 noiembrie, în țară a fost reintrodusă starea de urgență în sănătate publică, care va fi în vigoare până la 15 februarie 2021.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Din ianuarie până în noiembrie 2020, volumul total al transferurilor de bani din străinătate prin băncile moldovenești s-a ridicat la 1.338,4 milioane de dolari americani.
Aceasta este cu 20,1% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2019. Datele la acest capitol sunt prezentate în rapoarte lunare privind modificările socio-economice publicate pe site-ul Ministerului Economiei.
Creșterea a fost determinată și de reducerea posibilității de a transfera bani pe canale neoficiale, din cauza riscurilor de răspândire a COVID-19, potrivit raportului ministerului.
Structura geografică a remitențelor este dominată de transferurile din Israel, Italia, Federația Rusă și Germania. Acestor țări le revin 57,4% din totalul transferurilor prin bănci.
Din cauza crizei economice provocate de COVID-19, scad sumele de bani trimise acasă de moldovenii care lucrează în străinătate. Ce consecințe poate avea fenomenul? Expertul economic Viorel Gîrbu a comentat subiectul în studioul Sputnik Moldova.
Starea de fapt a pieței financiare arată că volumul sumelor transferate de peste hotare a scăzut semnificativ, a spus expertul economic Viorel Gîrbu.
„Cetățenii vând mai puțină valută și, de asemenea, nu se grăbesc să depună sume în dolari și euro la bănci. Acești doi factori denotă o reducere a transferurilor financiare de la moldovenii din străinătate. Tabloul este agravat și de o creștere a nivelului de sărăcie în țară”, a spus expertul.
Potrivit lui Viorel Gîrbu, în situația de acum din Moldova, banii trimiși acasă de moldovenii aflați la muncă în străinătate au contribuit la reducerea sărăciei populației.
Dacă va continua actuala tendință de reducere a transferurilor bănești din străinătate, sărăcirea cetățenilor se va produce într-un ritm mai alert, a comentat expertul.
„Economia Moldovei se bazează în mare măsură pe aceste transferuri din străinătate. Acestea stimulează consumul de bunuri și servicii în țară, creșterea importurilor. O reducere a acestor transferuri va duce la o sărăcie mai mare. În astfel de condiții, dezvoltarea în continuare a economiei ar fi problematică”, a rezumat Gîrbu.
Aproape 18% dintre moldoveni și-ar dori să plece la muncă în străinătate în următoarele șase luni. Acest fapt rezultă din rezultatele unui studiu sociologic realizat de Institutul IDIS „Viitorul” și CBS-AXA.
Anul trecut, peste 36 de mii de cetățeni au părăsit țara. Se estimează că în 2020 vor pleca alte 35-40 de mii de persoane.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 26 ian – Sputnik. Se recomandă ca vaccinul "Sputnik V" să fie utilizat cu precauție de către cei care suferă de boli oncologice, întrucât nu există suficiente informații despre efectul preparatului asupra evoluției acestor boli.
"Din cauza lipsei de informații, vaccinarea poate prezenta un risc pentru următoarele grupuri de pacienți: cu boli autoimune (stimularea sistemului imunitar poate duce la o agravare a bolii, în special trebuie examinați cu atenție pacienții cu patologii autoimune, care tind să se dezvolte în stări severe, care pun viața în pericol); cu neoplasme maligne", citează instrucțiunile actualizate agenția de presă RIA Novosti.
Directorul centrului Gamalei, Alexandr Ghințburg, a subliniat într-un comentariu oferit agenției că noua instrucțiune a vaccinului "Sputnik V" nu interzice vaccinarea pacienților cu cancer. Este vorba despre o utilizare atentă, care trebuie efectuată sub supravegherea medicului curant.
"Această formulare nu este legată cu problemele utilizării sigure a vaccinului "Sputnik V", ci se datorează faptului că oncopacienții pot urma diverse cursuri de chimioterapie (inclusiv citostatice puternice) care pot reduce funcția imunitară", a explicat Ghințburg.
Potrivit acestuia, utilizarea vaccinului "Sputnik V" nu poate provoca boli oncologice, dat fiind faptul că se bazează pe platforma dovedită și bine studiată a adenovirusului uman (virusul răcelii obișnuite), spre deosebire de o serie de alte preparate bazate pe adenovirusul cimpanzeului și pe platforma ARN, ale cărei efecte pe termen lung nu au fost analizate.
Oncobolnavii trebuie vaccinați de la caz la caz. Nu merge vorba despre o interdicție completă a utilizării preparatului de către acești pacienți.
"Decizia privind vaccinarea ar trebui luată individual de medicul curant a fiecărui pacient cu oncologie, nu are nimic de-a face cu siguranța vaccinului "Sputnik V" și nu înseamnă interzicerea imunizării acestui grup de pacienți", a subliniat interlocutorul agenției.
"Sputnik V" este primul vaccin înregistrat în lume pentru prevenirea COVID-19, dezvoltat de către Centrul N.F. Gamalei. Este constituit pe o platformă vectorială adenovirală umană bine studiată și testată, a cărei avantaje importante sunt siguranța, eficacitatea și lipsa urmărilor negative pe termen lung. Ministerul Sănătății al Federației Ruse a înregistrat vaccinul la mijlocul lunii august 2020. Vaccinul implică introducerea celor două componente la un interval de trei săptămâni.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova