Cele mai bine plătite locuri de muncă din Moldova

360
(reînnoit 15:20 02.09.2020)
Pandemia COVID-19 a afectat simțitor mai multe sectore ale economiei, dar, surprinzător, anumite domenii chiar au prosperat și s-au înregistrat și creșteri salariale. Asta arată datele Biroului Național de Statistică.

În ciuda pandemiei, salariu mediu lunar pe economie a crescut în trimestrul doi al anului curent cu 7,5% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns să constituie 7849 de lei. 

În timp ce în unele sectoare ale economiei s-au înregistrat mari pierderi din cauza pandemiei, în altele chiar au avut loc majorări salariale. 

Cele mai mari lefuri au încasat angajații din sectorul IT, unde salariul mediu a constituit în perioada indicată 18.528 de lei. La polul opus se află sectorul HoReCa. Hotelurile, cafenelele și restaurantele au fost cele mai afectate de criză. Salariul mediu în domeniu a constituit 4944 de lei. În acest sector au avut loc și reduceri drastice de personal. Numărul salariaților a scăzut cu 60%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

360
Tagurile:
salarii, Moldova, locuri de muncă
Tematic
Din 1 septembrie, unele categorii de medici vor prima salarii cu 30% mai mari – Iată care
De astăzi, salarii mai mari pentru angajații sistemului medical: Cu cât cresc lefurile

Moldova independentă: etapele devenirii

105
(reînnoit 10:13 27.08.2020)
Republica Moldova sărbătorește astăzi 29 de ani de la Proclamarea Independenței, eveniment care a avut loc în data de 27 august 1991.
Moldova independentă: etapele devenirii
© Sputnik / Moldova

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost votată și semnată pe 27 august 1991 de 278 de deputați în parlament, iar ședința a fost transmisă în direct la postul de televiziune de stat. Parlamentul s-a proclamat atunci „deținătorul puterii supreme în Stat".

România a fost prima țară care a recunoscut, printr-o declarație a guvernului său, Independența Republicii Moldova, chiar în ziua proclamării acesteia.

În 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite (ONU), astfel statalitatea fiindu-i recunoscută pe plan internațional.

Originalul Declarației de Independență, care se păstra într-un dulap din sediul Parlamentului, a ars atunci când a fost vandalizată clădirea Legislativului, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.

Ulterior, în 2010, Declarația de Independență a fost restaurată, fiecare deputat care a semnat documentul original fiind invitat să-și reconfirme semnătura.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSSM) și-a proclamat Independența față de Uniunea Sovietică, devenind Republica Moldova, mai târziu decât alte republici unionale, după o tentativă eşuată de lovitură de stat la Moscova, inițiată de comunişti radicali care erau împotriva reformelor liderlui sovietic Mihail Gorbaciov.

Înaintea Republicii Moldova, își declaraseră independenţa cele trei ţări baltice – Lituania, Letonia și Estonia (încă în primăvara anului 1991), Georgia (9 aprilie 1991), Ucraina (24 august 1991), Belarus (25 august 1991). 

Din 1991 și până în 2020, Republica Moldova a avut 5 președinți: Mircea Snegur (3 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997), Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001), Vladimir Voronin (ales de Parlament, două mandate: 7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009), Nicolae Timofti (ales de Parlament, 23 martie 2012 - 23 decembrie 2016) și Igor Dodon (23 decembrie 2016 și până în prezent).

 Totodată, trei politicieni au deținut funcția de președinte interimar: Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010), Vlad Filat (28 decembrie - 30 decembrie 2010), Marian Lupu (30 decembrie 2010 - 23 martie 2012).

Pentru 1 noiembrie 2020 au fost stabilite noi alegeri prezidențiale, mandatul lui Igor Dodon, care a început pe 23 decembrie 2016, urmând să se încheie în decembrie 2020.

Din 1991 și până în 2020 au avut loc nouă scrutine parlamentare, iar în fruntea Guvernului s-au aflat 14 prim-miniștri.

105


Загрузка...

Prim-miniștrii Republicii Moldova de la Independență încoace

307
(reînnoit 18:20 22.08.2020)
Priviți în grafica info realizată de Sputnik care dintre prim-miniștrii Moldovei este deținătorul recordului pentru cea mai lungă perioadă de aflare în fruntea Guvernului și cine s-a menținut în această funcție cel mai puțin. 
Prim-miniștri ai Republicii Moldova
© Sputnik / Moldova

În ajunul Zilei Independenței Sputnik Moldova reamintește cine a stat în fruntea Guvernului în toți acești ani. 

Cel mai puțin a deținut fotoliul de premier liberal-democratul Vareriu Streleț - din 30 iulie până pe 29 octombrie 2015. Cabinetul de Miniștri sub conducerea lui a fost demis prin moțiune de cenzură. Motiv pentru demitere au servit suspiciunile de corupție. 

La polul opus, cel mai mult s-a aflat în fruntea Guvernului Vasile Tarlev - din 19 aprilie 2001 până pe 19 martie 2008. El și-a dat demisia din proprie inițiativă. 

Pe locul doi în top se poziționează Andrei Sangheli. El a devenit al doilea prim-ministru după ce Moldova și-a proclamat Independența. Sangheli a fost șef de Guvern din 1 iulie 1992 până pe 24 decembrie 1996. Cabinetul de Miniștri condus de el a fost demis. 

Urmează în clasament liberal-democratul Vlad Filat. Aflarea lui în fruntea Guvernului a durat din 25 septembrie 2009 până pe 8 martie 2013. Cabinetul de Miniștri sub conducerea lui a fost demis de Parlament. Autorii moțiunii de cenzură l-au acuzat pe Filat de corupție. Ulterior, fostul premier a fost condamnat.

În prezent, Guvernul este condus de Ion Chicu. El a devenit premier pe 14 noiembrie 2019. Candidatura lui a fost susținută de 62 de deputați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

307
Tagurile:
Rrepublica Moldova, independență, prim-miniștri
Tematic
Ce s-a întâmplat cu economia Moldovei de la Suveranitate încoace


Загрузка...
Clinica Charite în Berlin

Unde e sticla din care a băut Navalnîi? Răspunsul Berlinului

0
(reînnoit 22:15 18.09.2020)
Reprezentantul guvernului de la Berlin a refuzat să spună dacă sticla din care a băut Navalnîi într-un hotel din Tomsk se află în Germania.

BUCUREȘTI, 18 sep – Sputnik. Purtătorul de cuvânt al guvernului Germaniei, Steffen Seibert, a refuzat să spună unde se află sticla din hotelul din Tomsk, unde a locuit Aleksei Navalnîi, sugerând să fie adresată această întrebare colegilor activistului rus.

Alexei Navalnîi
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Joi, pe contul oficial al lui Navalnîi din Instagram a fost publicată o declarație în care se afirmă că “Noviciok”, cu care ar fi fost otrăvit acesta, a fost descoperit în sticlele din camera din Xander Hotel din Tomsk. De asemenea, se anunță că după ce colaboratorii Fundației pentru Combaterea Corupției (FBK, organizația lui Navalnîi, n.r.) au aflat despre internarea lui Navalnîi, au chemat un avocat, au intrat în cameră, au strâns și au împachetat totul, inclusiv sticlele cu apă.

“Guvernul federal a luat act de înregistrarea video pe care echipa lui Navalnîi le-a publicat. În legătură cu acest video, adresați-vă echipei lui Navalnîi. Tot ce am vrut să spunem am exprimat în comunicatele de presă, în declarații, inclusiv ale cancelarului. Nu mai avem ce adăuga”, a declarat Seibert în cadrul unui briefing organizat vineri. 

Fiind întrebat dacă autoritățile Germaniei vor transmite Rusiei sticla în calitate de „potențială probă”, Seibert a declarat că “la ceea ce au declarat toxicologii din Germania, precum și cei din Franța și Suedia despre natura și originea toxinului nu mai are ce adăuga”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, sticlă, Berlin
Tematic
Reacția Moscovei la ideea UE de a numi sancțiunile “Navalnîi”


Загрузка...