Moldova independentă: etapele devenirii

122
(reînnoit 10:13 27.08.2020)
Republica Moldova sărbătorește astăzi 29 de ani de la Proclamarea Independenței, eveniment care a avut loc în data de 27 august 1991.
Moldova independentă: etapele devenirii
© Sputnik / Moldova

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost votată și semnată pe 27 august 1991 de 278 de deputați în parlament, iar ședința a fost transmisă în direct la postul de televiziune de stat. Parlamentul s-a proclamat atunci „deținătorul puterii supreme în Stat".

România a fost prima țară care a recunoscut, printr-o declarație a guvernului său, Independența Republicii Moldova, chiar în ziua proclamării acesteia.

În 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite (ONU), astfel statalitatea fiindu-i recunoscută pe plan internațional.

Originalul Declarației de Independență, care se păstra într-un dulap din sediul Parlamentului, a ars atunci când a fost vandalizată clădirea Legislativului, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.

Ulterior, în 2010, Declarația de Independență a fost restaurată, fiecare deputat care a semnat documentul original fiind invitat să-și reconfirme semnătura.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSSM) și-a proclamat Independența față de Uniunea Sovietică, devenind Republica Moldova, mai târziu decât alte republici unionale, după o tentativă eşuată de lovitură de stat la Moscova, inițiată de comunişti radicali care erau împotriva reformelor liderlui sovietic Mihail Gorbaciov.

Înaintea Republicii Moldova, își declaraseră independenţa cele trei ţări baltice – Lituania, Letonia și Estonia (încă în primăvara anului 1991), Georgia (9 aprilie 1991), Ucraina (24 august 1991), Belarus (25 august 1991). 

Din 1991 și până în 2020, Republica Moldova a avut 5 președinți: Mircea Snegur (3 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997), Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001), Vladimir Voronin (ales de Parlament, două mandate: 7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009), Nicolae Timofti (ales de Parlament, 23 martie 2012 - 23 decembrie 2016) și Igor Dodon (23 decembrie 2016 și până în prezent).

 Totodată, trei politicieni au deținut funcția de președinte interimar: Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010), Vlad Filat (28 decembrie - 30 decembrie 2010), Marian Lupu (30 decembrie 2010 - 23 martie 2012).

Pentru 1 noiembrie 2020 au fost stabilite noi alegeri prezidențiale, mandatul lui Igor Dodon, care a început pe 23 decembrie 2016, urmând să se încheie în decembrie 2020.

Din 1991 și până în 2020 au avut loc nouă scrutine parlamentare, iar în fruntea Guvernului s-au aflat 14 prim-miniștri.

122

Cele mai bine plătite locuri de muncă din Moldova

511
(reînnoit 15:20 02.09.2020)
Pandemia COVID-19 a afectat simțitor mai multe sectore ale economiei, dar, surprinzător, anumite domenii chiar au prosperat și s-au înregistrat și creșteri salariale. Asta arată datele Biroului Național de Statistică.

În ciuda pandemiei, salariu mediu lunar pe economie a crescut în trimestrul doi al anului curent cu 7,5% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns să constituie 7849 de lei. 

În timp ce în unele sectoare ale economiei s-au înregistrat mari pierderi din cauza pandemiei, în altele chiar au avut loc majorări salariale. 

Cele mai mari lefuri au încasat angajații din sectorul IT, unde salariul mediu a constituit în perioada indicată 18.528 de lei. La polul opus se află sectorul HoReCa. Hotelurile, cafenelele și restaurantele au fost cele mai afectate de criză. Salariul mediu în domeniu a constituit 4944 de lei. În acest sector au avut loc și reduceri drastice de personal. Numărul salariaților a scăzut cu 60%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

511
Tagurile:
salarii, Moldova, locuri de muncă
Tematic
Din 1 septembrie, unele categorii de medici vor prima salarii cu 30% mai mari – Iată care
De astăzi, salarii mai mari pentru angajații sistemului medical: Cu cât cresc lefurile


Загрузка...

Prim-miniștrii Republicii Moldova de la Independență încoace

323
(reînnoit 18:20 22.08.2020)
Priviți în grafica info realizată de Sputnik care dintre prim-miniștrii Moldovei este deținătorul recordului pentru cea mai lungă perioadă de aflare în fruntea Guvernului și cine s-a menținut în această funcție cel mai puțin. 
Prim-miniștri ai Republicii Moldova
© Sputnik / Moldova

În ajunul Zilei Independenței Sputnik Moldova reamintește cine a stat în fruntea Guvernului în toți acești ani. 

Cel mai puțin a deținut fotoliul de premier liberal-democratul Vareriu Streleț - din 30 iulie până pe 29 octombrie 2015. Cabinetul de Miniștri sub conducerea lui a fost demis prin moțiune de cenzură. Motiv pentru demitere au servit suspiciunile de corupție. 

La polul opus, cel mai mult s-a aflat în fruntea Guvernului Vasile Tarlev - din 19 aprilie 2001 până pe 19 martie 2008. El și-a dat demisia din proprie inițiativă. 

Pe locul doi în top se poziționează Andrei Sangheli. El a devenit al doilea prim-ministru după ce Moldova și-a proclamat Independența. Sangheli a fost șef de Guvern din 1 iulie 1992 până pe 24 decembrie 1996. Cabinetul de Miniștri condus de el a fost demis. 

Urmează în clasament liberal-democratul Vlad Filat. Aflarea lui în fruntea Guvernului a durat din 25 septembrie 2009 până pe 8 martie 2013. Cabinetul de Miniștri sub conducerea lui a fost demis de Parlament. Autorii moțiunii de cenzură l-au acuzat pe Filat de corupție. Ulterior, fostul premier a fost condamnat.

În prezent, Guvernul este condus de Ion Chicu. El a devenit premier pe 14 noiembrie 2019. Candidatura lui a fost susținută de 62 de deputați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

323
Tagurile:
Rrepublica Moldova, independență, prim-miniștri
Tematic
Ce s-a întâmplat cu economia Moldovei de la Suveranitate încoace


Загрузка...
Radu Albot

Radu Albot a debutat cu o victorie clară la Roland Garros

0
Radu Albot revine la forma de altădată. După mai multe înfrângeri în acest an, tenismenul moldovean a debutat în forță la turneul de Mare Șlem de la Roland Garros.

CHIȘINĂU, 27 sep – Sputnik. Albot a dispus în trei seturi de australianul Jordan Thompson, numărul 53 mondial, scor 6-2, 6-4, 6-1, după 2 ore și 8 minute de joc.

În turul doi, tenismenul moldovean îl va întâlni pe americanul Taylor Fritz, numărul 29 ATP. Cei doi s-au duelat o singură dată, în semifinalele turneului ATP de la Los Cabos (Mexic). Fritz s-a impus în două seturi, scor 6-3, 6-2.

La Roland Garros, Radu Albot va concura și la dublu. El va face pereche cu georgianul Nikoloz Basilashvili. Pe 29 septembrie, ei vor întâlni duetul Mayer-Pella.

Radu Albot se află momentan pe locul 79 în clasamentul mondial.

Prima mare surpriză de la Roland Garros îl are ca protagonist pe italianul de 19 ani, Jannik Sinner. El a dispus de al 11-lea favorit al competiției, belgianul David Goffin în trei seturi, scor 7-5, 6-0, 6-3.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Federaţia Europeană de Tenis, Tenis de câmp, Tenis, Radu Albot


Загрузка...