Partidele cu cei mai mulți primari în localitățile din țară

769
(reînnoit 11:53 08.11.2019)
După turul doi al alegerilor locale, toate localitățile din țară și-au ales primarii. Iată care formațiuni politice au cei mai mulți primari.
Alegeri locale 2019: Formațiunile politice cu cei mai mulți primari
© Sputnik / Moldova

CHIȘINĂU, 4 nov Sputnik. În urma turului doi al alegerilor locale generale, după ce au fost aleși primarii în localitățile care nu au reușit acest lucru din primul tur, formațiunea cu cei mai mulți primari este PDM – 262 la număr.

Un număr impunător de primari, 207, are și PSRM.

Urmează Blocul ACUM (PAS și DA), cu 172 de primari. Totodată, alegerile pentru funcția de primar au fost câștigate de 134 de candidați independenți. Vedeți în infograficul Sputnik câte funcții de primar au câștigat alte formațiuni politice.

În lupta pentru cârma primăriilor din centre raionale și municipii, câștigător este Partidul Socialiștilor, reprezentanții căruia au învins în nouă astfel de localități: Briceni, Ocnița, Soroca, Florești, Criuleni, Anenii Noi, municipiul Chișinău, dar și în două municipii din UTA Găgăuzia – Comrat și Ceadîr-Lunga.

Partidul Nostru a câștigat opt primării din municipii și centre raionale – Dondușeni, Drochia, Râșcani, Glodeni, Fălești, Cantemir, Vulcănești și municipiul Bălți.

Reprezentanții Blocul ACUM vor conduce primăriile din trei centre raionale: Călărași, Cimișlia și Căușeni.

Și Liberal-democrații au câștigat lupta pentru trei primări din centre raionale – Șoldănești, Telenești și Leova.

Partidul Democrat are două primării – cele din Nisporeni și Hâncești.

Reprezentanții Partidului ”Șor” vor fi la cârma primăriei Orhei și a celei din municipiul Taraclia.

Partidul Popular European din Moldova a învins în lupta pentru primăria din orașul Rezina, iar reprezentantul Partidului Unității Naționale a câștigat la Sângerei.

Șapte centre raionale – Edineț, Ungheni, Strășeni, Ialoveni, Cahul, Ștefan Vodă și Basarabeasca vor fi conduse de primari independenți.

Duminică 3 noiembrie s-a desfășurat turului doi de scrutin pentru alegerea primarilor în 384 de localități. Pentru fotoliile de primar s-au confruntat 175 de reprezentanți ai PSRM, 173 - ai PDM, 167 - ai Blocului ACUM, 44 - ai PLDM, 38 - ai Partidului ”Șor”, 20 - ai ”Partidului Nostru”, 16 - ai PCRM și 84 de candidați independenți.

769
Tagurile:
infografic, partide, primari, alegeri locale 2019
Тема:
Alegeri locale - 2019 (143)
Tematic
Alegerea primarului: Cum a votat Capitala și suburbiile

Calendarul zilelor de post din anul 2021

413
(reînnoit 08:39 21.02.2021)
Postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pentru o anumită perioadă, însă această reținere trebuie însoțită și de înfrânarea de la plăcerile trupești. Sputnik Moldova publică calendarul zilelor de post din anul 2021.
Calendarul zilelor de post din anul 2021
© Sputnik

Postul își are originea în Rai, prin interzicerea dată de Dumnezeu protopărinților noștri de a mânca din pomul oprit. Așa ne învață Sfinții Părinți ai Bisericii ortodoxe, precum Vasile cel Mare sau Ioan Gura de Aur.

Postul a fost practicat de evrei în Vechiul Testament, fiind cerut și de Legea lui Moise. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți, în timp ce s-a aflat în pustie. Prin exemplul Său, El ne-a arătat adevăratul sens al postului, dar și a felului în care trebuie ținut. De asemenea recomandându-l, alături de rugăciune, drept cel mai eficace mijloc de a izgoni diavolii.

Majoritatea Sfinților Părinti au subliniat în mod deosebit importanta postului, însă ei accentuau de fiecare dată că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.

Istorie și e semnificație

La început nu au existat prescripții precise și obligatorii cu privire la timpul, durata și severitatea postului. Însă cu vremea, Biserica a stabilit norme care reglementau timpul, durata și modul în care trebuie ținute posturile de peste an. Ele au fost oficializate prin canoanele Sinoadelor Ecumenice și particulare, sau ale unor Sfinți Părinți, uniformizându-se și generalizându-se între veacurile VII-IX în întreaga Biserică Ortodoxă.

Timpul și durata postului

1. Toate miercurile și vinerile de peste an, vechimea postului în aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) excepție făcând cele în care este dezlegare (harэi) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminata; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna albă, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă. Regimul postului în zilele de miercuri și vineri e mai ușor decât cel al Postului Paștelui.

Icoana Viața Sfântului Teodor Stratilat
© Sputnik / Андрей Соломонов

2. Posturi de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5/18 ianuarie); Ajunarea din ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/ 11 septembrie); Ajunarea din ziua Înălțării Sfintei Cruci (14/27 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai strict.

Posturi de mai multe zile din crugul anului bisericesc

1. Postul Patruzecimii (Postul Mare sau al Paștilor). După mărturiile Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.

În acest an, Postul Paștelui începe pe 15 martie și va dura până pe 1 mai. În 2020, Paștele a fost sărbătorit pe data de 19 aprilie. În anul 2021, va fi sărbătorit pe 2 mai.

Inițial, el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, pentru ca după aceea sa se fixeze la 7 săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.

2. Postul Sfinților Apostoli. Acest post a fost rânduit de Biserică în amintirea Sfinților Apostoli. Despre el știm din veacul IV. El ține de la Duminica I-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica tuturor sfinților) și până în ziua sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În 2021, postul începe pe 28 iunie și va dura până pe 11 iulie.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datând din veacul al V-lea. Durata lui, de la 1 la 15, august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ținând până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post este mai ușor decât al Postului Paștelui, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. La sărbătoarea Schimbarea la Față (6/19 august) se dezleagă la untdelemn, peste și vin.

4. Postul Nașterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din secolele al IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la același Sinod din Constantinopol de la 1166, ținut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15/28 noiembrie pana la 25 decembrie / 7 ianuarie. Ultima lui zi este zi de ajun (ajunul Nașterii Domnului).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
© Sputnik / Moldova

În privința severității lor, cel mai strict este Postul Paștelui, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sfinților Apostoli și al Nașterii Domnului sunt mai puțin severe, fiind egale în aceasta privință, în ele Biserica făcând de mai multe ori dezlegare la fiertură, untdelemn, vin și pește.

De câte feluri este postul, după asprimea lui

1. Ajunare sau post negru — abținere de la orice mâncare și băutură.

2. Post aspru (xirofagie) — mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.

3. Post comun sau obișnuit — se mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit).

4. Dezlegare de post sau post ușor — se mănâncă pește și se bea vin.

Postul este calea spre înfrânarea poftelor, de întărire a voinței, de înălțare a sufletului către Dumnezeu, de sporire în virtute, de detașare a creștinului de orice pofte și plăceri trupești. Bineînțeles însă că la reținerea de bucate trebuie adăugată o continuă străduință de dominare a poftelor și patimilor, de o curățire a gândurilor și simțirii, așadar de o disciplinare a vieții sub toate aspectele ei.

Astfel, postul adevărat este acela care îmbină cele două aspecte: cel trupesc și cel duhovnicesc, când reținerea de la bucate se face concomitent cu înfrânarea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc.

"Postul cel adevărat — spune Sfântul Vasile cel Mare — constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

413
Tagurile:
Calendar Ortodox 2021 stil vechi, 2021, calendarul zilelor de post
Tematic
Când pică Paștele ortodox în 2021, dar și până în 2025
Când începe postul Paștelui în 2021


Загрузка...

Raioanele cele mai afectate de COVID-19

1609
(reînnoit 09:11 19.02.2021)
În ultimele două săptămâni, numărul cazurilor de COVID-19 este în creștere continuă. Joi, 18 februarie, a fost înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de la începutul acestui an. Epidemiologii sunt alertați și fac apel la responsabilitate.
Covid-19 februarie 2021

Datele Ministerului Sănătății arată că de la începutul pandemiei au fost înregistrate peste 170 de mii de cazuri de COVID-19. Deși situația părea una îmbucurătoare acum câteva săptămâni, iată că lucrurile s-au schimbat brusc într-o altă direcție.

Sputnik Moldova a realizat o hartă cu cele mai afectate de pandemie raioane și cele mai puțin afectate. Datele oficiale arată că municipiul Chișinău rămâne primul în clasament, cu cel mai mare număr de cazuri de COVID-19. În Capitală de la începutul pandemiei au fost înregistrate peste 73 de mii de cazuri de infectare.

La polul opus se poziționează raioanele Basarabeasca, Vulcănești și Dubăsari, unde cifra totală nu a atins încă limita de o mie de cazuri. Am încercat să aflăm de la epidemiologii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) cum se explică faptul că în unele raioane numărul de cazuri este mare, iar în altele se înregistrează puține cazuri. Potrivit lui Ștefan Gheorghiță, numărul de cazuri din fiecare raion depinde de numărul populației, dar și de alți factori importanți. 

„Sunt mai mulți factori care influențează. De exemplu, în Chișinău densitatea populației este mai mare, migrația este mai mare, aici se utilizează mai mult transportul public, decât în alte localități. Dacă luăm instituțiile de învățământ din Chișinău, atunci ele sunt încărcate, dar în sate sau raioane nu-s atât de mulți elevi. În acest caz depinde foarte mult și de mobilitatea populației. La sate, omul se duce o dată în săptămână la magazin, pe când la oraș în fiecare zi”, a menționat epidemiologul Ștefan Gheorghiță. 

Potrivit epidemiologului, săptămâna trecută, în perioada 8 - 14 februarie, a crescut numărul de cazuri de COVID-19 cu aproape 18 la sută, comparativ cu săptămâna anterioară. Totodată, cu aproape trei la sută a crescut număr deceselor, iar numărul vindecărilor a scăzut cu aproape 2%. Specialistul susține că după ce o perioadă numărul cazurilor a fost în scădere, oamenii s-au relaxat și au încetat să mai respecte regulile impuse de către autorități. Așa s-ar explica această creștere din ultimele zile. 

„Cluburile sunt pline, cafenelele sunt pline, restaurantele sunt pline, centrele comerciale seara și în weekend sunt supraaglomerate. Mulți oameni utilizează centrele comerciale nu ca pe o unitate de comerț de unde poți face cumpărături, ci ca pe o zonă de distracție. Nu se respectă măsurile de protecție”, a precizat specialistul. 

Încă o problemă care se atestă în prezent este adresarea tardivă la medic, din această cauză a crescut cu 12 la sută numărul pacienților în stare gravă cu COVID-19. Epidemiologul Ștefan Gheorghiță susține că indiferența oamenilor poate duce la consecințe grave, iar fiecare persoană trebuie să înțeleagă că trebuie să respecte măsurile impuse, deoarece pericolul încă nu a dispărut. 

„Sunt și asimptomaticii care nu cunosc că sunt infectați, dar prezintă un pericol pentru cei din jur. Mai ales că mulți nu respectă normele de protecție. În ultima săptămână se atestă și o creștere a numărului de cazuri în instituțiile de învățământ. Totodată, se înregistrează o creștere a cazurilor în raioanele din apropiere de Chișinău. Sunt mulți care lucrează în Capitală și dimineața vin în oraș, iar seara pleacă acasă, în raion. Aglomerația din transport la fel și-a jucat rolul”, a explicat epidemiologul.  

Datele arată că în prezent cei mai afectați de noul coronavirus sunt persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani. Aceste persoane sunt și cele mai predispuse la deces. Totodată, conform datelor prezentate de Ministerul Sănătății, cel mai des de COVID-19 se îmbolnăvesc femeile. Până acum, peste 100 de mii de femei au suferit de această maladie, dintre care peste 780 au fost femei gravide. Din totalul de cazuri înregistrate în țara noastră, 1 200 sunt de import, iar celelalte sunt cu transmitere locală. 

Epidemiologul a precizat că în acest sezon nu s-a înregistrat niciun caz de gripă, iar acest lucru se datorează și faptului că, din cauza pandemiei, persoanele sunt nevoite să poarte măști, astfel sunt protejați nu doar de COVID-19, dar și de gripa sezonieră, care la fel poate avea consecințe grave pentru sănătatea oamenilor. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1609
Tagurile:
stare de urgență, raioane, epidemiologi, pandemie, COVID-19


Загрузка...
 Festivalul Internaţional de Muzică ,,Mărţişor”

Festivalul „Mărțișor” a fost inaugurat: Cum s-a desfășurat evenimentul

0
(reînnoit 09:31 02.03.2021)
Cea de-a 55-a ediție a Festivalului Internaţional de Muzică ,,Mărţişor” a fost inaugurată luni, 1 martie, în incinta Palatului Național „Nicolae Sulac”. Din cauza pandemiei, sala a fost goală, iar evenimentul a fost urmărit online. 

CHIȘINĂU 2 mar - Sputnik. În cadrul spectacolului inaugural, cu genericul „Mărgăritare”, a evoluat Orchestra Națională Simfonică a Companiei Publice „TeleRadio Moldova”, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Orchestra națională de Cameră a Sălii cu orgă din Chișinău, Capela Corală Academică „Doina”, Formația „Brio Sonores”, „Zdob și Zdub”, „Acord” și îndrăgiții artiști Eugen Doga, Nicolae Botgros, Corneliu Botgros, Andrei Jilihovschi, Natalia Tanasiiciuc, Lilia Istratii, Cristofor Aldea-Teodorovici și alții.

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Îndrăgitul Festival Internațional de Muzică ,,Mărţişor” – 2021 se va desfășura în perioada 1-10 martie. Spectacolele muzicale sunt organizate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în colaborare cu Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-Concert”, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” și Sala cu Orgă.

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Amintim că în acest an, din cauza pandemiei, tradiționalul festival se desfășoară într-un format neobișnuit, mai exact fără public. Concertele vor fi transmise online și la postul public de televiziune. Organizatorii au anunțat că cei care au cumpărat deja bilete la spectacole, se pot apropia la case ca să le fie returnați banii. 

Inaugurarea festivalului „Mărțișor”
Inaugurarea festivalului „Mărțișor”

Potrivit organizatorilor, unul dintre cele 16 spectacole ale Festivalului Internațional de Muzică „Mărţişor–2021” va fi dedicat medicilor din Republica Moldova, care din martie 2020 sunt în prima linie de luptă cu noul tip de coronavirus.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
online, Spectacole, Festivalul Internațional de Muzică Mărțișor
Tematic
Mărțișor – Obiceiuri și tradiții
Așa „Mărțișor” nu am avut niciodată - Cum va fi organizat festivalul după decizia CNESP


Загрузка...