Rezervele de aur ale lumii și aurul deținut de BNM: Clasament mondial

1992
(reînnoit 13:35 03.09.2019)
Sputnik vă prezintă un infografic despre rezervele de aur deținute de țările lumii și instituțiile financiare internaționale, ilustrând și rezervele de aur ale Băncii Naționale a Moldovei.
Rezervele de aur ale lumii și aurul BNM
© Sputnik / Moldova

CHIȘINĂU, 3 sep - Sputnik. Republica Moldova are rezerve de aur foarte mici, mai ales că nici nu dispune de zăcăminte aurifere, precum vecinele România și Ucraina.

BNM raporta o rezervă de 74 de kilograme și 133 de grame de aur pur la sfârșitul anului 2018 (la fel ca în anul 2017), sub formă de lingouri de calitatea Good Delivery, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției.

Statele Unite ale Americii dețin cele mai mari rezerve de aur din lume - 8.133,5 de tone, fiind urmate de Germania, cu 3.369,7 de tone, conform ultimului raport al World Gold Council (trad. eng.: Consiliul Mondial al Aurului).

Organizația prezintă un clasament care include atât țările, cât și instituțiile financiare internaționale.  

Astfel, locul trei al clasamentului îi revine Fondului Monetar Internațional (FMI), cu o rezervă de aur de 2.814 tone.

Locul patru al clasamentului îi revine Italiei, cu 2.451,8 tone, urmată de Franța - 2.436 tone, locul șase fiind deținut de Rusia, cu 2.113 tone.

Clasamentul continuă cu China, pe locul șapte - 1.852 tone, Elveția, pe locul opt - 1.040 tone, Japonia, pe locul 9 - 756,2 tone, Olanda, pe locul 10  - 612,5 tone, India, pe locul 11 - 598,6 tone.

România ocupă locul 35 în clasamentul World Gold Council, cu 103,7 tone de rezerve de aur.

Locul 33 îi revine Greciei, cu 113,1 tone, iar poziția 34 – Coreei, cu 104,4 tone.

Bulgaria se află pe locul 49, cu 40,4 tone, Ungaria deține locul 53, cu 31,5 tone.

Potrivit World Gold Council, în 2018, băncile centrale au cumpărat 651,5 de tone metrice de aur, cu 74% mai mult față de anul 2017.

Redactor: Eleonora Lisnic

Surse: BNM, World Gold Council

1992
Tagurile:
Aur, Rezerve
Tematic
Incredibil: Modul prin care un bărbat a furat 20 de lingouri de aur
Opinia expertului: De ce Federația Rusă își majorează rezervele de aur

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei

117
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
În dimineața de 22 iunie 1941, Germania fascistă și aliații ei au atacat URSS. Au început lupte la frontierele de vest ale Uniunii Sovietice.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Conducerea română a ordonat trupelor traversarea Prutului în apropiere de Cuconeștii Vechi, Sculeni, Leușeni, Cioara și în direcția Cahul, precum și traversarea Nistrului, în preajma localității Cartal.

Trupele germano-române au pierdut în luptele de la graniță în vara anului 41 peste 8000 de persoane.

Ofensiva în Basarabia era efectuată de armata a 11-a germană, armata a 3-a și a 4-a românească care însumau 600 de mii de persoane. Acestora li se opunea armata sovietic 9 și 18.

Trupele germano-române nu au reușit să treacă granița pe segmentul basarabean până în 29 iunie.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

Pe 8 iunie, lângă satul Dolna, divizia moldovenească 95 de puști a înfrânt regimentele 67 Infanterie și 63 Artilerie ale Armatei Române. Peste două zile, inamicul a fost lovit în satul Lăpușna, fiind încetinită avansarea diviziei 72 germane la stația Bâcovăț.

Doar pe 26 iulie trupele sovietice au părăsit în totalitate RSS Moldovenească, după o lună de lupte.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

117
  • 22 iunie
    © Sputnik / Vadim Rusu

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

Tagurile:
Moldova, 22 iunie 1941, 22 iunie, Marele Război pentru Apărarea Patriei


Загрузка...

Câte secții de votare vor fi deschise la alegerile parlamentare

218
(reînnoit 10:52 11.06.2021)
Vedeți în infograficul Sputnik Moldova câte secții de votare urmează să fie deschise pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Câte secții de votare vor fi deschise la alegerile parlamentare
© Sputnik / Vadim Rusu

Comisia Electorală Centrală a majorat numărul secțiilor de votare pest hotare de la 139 la 146.

Membrii CEC au redus cu câte o secție numărul secțiilor din Grecia și România.

De asemenea vor fi închise secțiile de votare dom Kostroma, Kursk, Lipțk, Reazan, Soci și Surgut dat fiind că la alegerile anterioare acolo au participa puțini alegători. În schimb, s-a propus să fie deschisă câte o secție de votare în Tula și Kaluga și patru în Moscova și regiunea Moscova.

Numărul total de secții de votare care urmează să fie deschise în Rusia rămâne neschimbat - 17. În Franța numărul secțiilor de votare ce urmează să fie deschise a fost majorat cu 2, de la 8 la 10. În Germania au fost adăugate 3 secții de votare, acolo numărul lor urmând să crească de la 6 la 9. În Italia CEC a acceptat să mai deschidă o secție, numărul total ajungând de la 30 la 31. În Marea Britanie numărul secțiilor de votare a fost majorat de la 7 la 10.

 Decizia CEC de a deschide doar 146 de secții de votare, și nu mai mult de 190, cum au cerut mai mulți concurenți electorali, a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de blocul Renato Usatîi și PAS.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

218


Загрузка...
Curtea Supremă de Justiție

CSJ a respins recursul CEC: Vor fi deschise mai multe secții de votare în diasporă

129
(reînnoit 22:28 22.06.2021)
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins astăzi recursul Comisiei Electorale Centrale la decizia Curţii de Apel Chişinău privind numărul secţiilor de votare care vor fi deschise peste hotare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

CHIȘINĂU, 22 iun - Sputnik. Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Comisiei Electorale Centrale prin care a fost contestată decizia Curții de Apel Chișinău care prevedea că CEC trebuie să deschidă mai multe secții de votare în diasporă. 

CEC a fost obligată să majoreze numărul secţiilor de peste hotare până de la 146 la 191.

Pe 17 iunie, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să-și revizuiască decizia cu privire la numărul secțiilor de votare deschise peste hotare, decizia CEC prin care urmau să fie deschise 146 de secții de votare fiind anulată. Judecătorii au admis parțial contestațiile depuse de mai multe de partide în acest sens, care au cerut să fie organizate nu mai puțin de 190 de secții de votare.

Pe data de 8 iunie, CEC a decis majorarea numărului de secții de votare peste hotare de la 139 la 146. Ulterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat decizia CEC ca fiind una formală și incompletă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

129
Tagurile:
diaspora, peste hotare, Secții de votare, CEC, recurs, CSJ
Tematic
CEC a stabilit: Cum va arăta buletinul de vot pentru anticipate


Загрузка...