Alarmant: Moldova, lider într-un top mondial privind reducerea numărului populației

389
(reînnoit 16:05 15.04.2019)
Zeci de localități din Moldova au rămas pustii în ultima perioadă, iar această tendință alarmantă, afirmă experții, va tot crește în anii următori.
Populația Moldovei către anul 2100
© Sputnik / Vadim Rusu

Moldova se situează pe primul loc în clasamentul țărilor a căror populația s-ar putea reduce drastic în următorii ani. Institutul de Geopolitică și Științe Sociale din Cehia a estimat în cadrul unei prognoze demografice că populația Moldovei se va reduce până în anul 2050 cu un milion.

În Republica Moldova se observă doi factori extrem de alarmanți: cea mai scăzută natalitate și, concomitent, plecarea cea mai masivă a cetățenilor peste hotare. Dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente, până în anul 2100 populația țării noastre se va reduce aproximativ cu 54% față de indicatorii anului 2020

Evaluând situația dintr-o perspectivă mai scurtă, savanții au calculat că, până în anul 2050, populația Moldovei se va reduce cu aproape o treime: din cele 3,5 milioane câte sunt în prezent, vor rămâne 2,5 milioane de locuitori.

389
Tagurile:
Moldova, reducere, top, populatie
Tematic
Populația Chișinăului: Care este sectorul cu cei mai mulți locuitori
Explicația demografului: Cine va popula Moldova în locul moldovenilor plecați peste hotare

Cele mai bine plătite locuri de muncă din Moldova

355
(reînnoit 15:20 02.09.2020)
Pandemia COVID-19 a afectat simțitor mai multe sectore ale economiei, dar, surprinzător, anumite domenii chiar au prosperat și s-au înregistrat și creșteri salariale. Asta arată datele Biroului Național de Statistică.

În ciuda pandemiei, salariu mediu lunar pe economie a crescut în trimestrul doi al anului curent cu 7,5% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns să constituie 7849 de lei. 

În timp ce în unele sectoare ale economiei s-au înregistrat mari pierderi din cauza pandemiei, în altele chiar au avut loc majorări salariale. 

Cele mai mari lefuri au încasat angajații din sectorul IT, unde salariul mediu a constituit în perioada indicată 18.528 de lei. La polul opus se află sectorul HoReCa. Hotelurile, cafenelele și restaurantele au fost cele mai afectate de criză. Salariul mediu în domeniu a constituit 4944 de lei. În acest sector au avut loc și reduceri drastice de personal. Numărul salariaților a scăzut cu 60%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

355
Tagurile:
salarii, Moldova, locuri de muncă
Tematic
Din 1 septembrie, unele categorii de medici vor prima salarii cu 30% mai mari – Iată care
De astăzi, salarii mai mari pentru angajații sistemului medical: Cu cât cresc lefurile


Загрузка...

Moldova independentă: etapele devenirii

105
(reînnoit 10:13 27.08.2020)
Republica Moldova sărbătorește astăzi 29 de ani de la Proclamarea Independenței, eveniment care a avut loc în data de 27 august 1991.
Moldova independentă: etapele devenirii
© Sputnik / Moldova

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost votată și semnată pe 27 august 1991 de 278 de deputați în parlament, iar ședința a fost transmisă în direct la postul de televiziune de stat. Parlamentul s-a proclamat atunci „deținătorul puterii supreme în Stat".

România a fost prima țară care a recunoscut, printr-o declarație a guvernului său, Independența Republicii Moldova, chiar în ziua proclamării acesteia.

În 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite (ONU), astfel statalitatea fiindu-i recunoscută pe plan internațional.

Originalul Declarației de Independență, care se păstra într-un dulap din sediul Parlamentului, a ars atunci când a fost vandalizată clădirea Legislativului, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.

Ulterior, în 2010, Declarația de Independență a fost restaurată, fiecare deputat care a semnat documentul original fiind invitat să-și reconfirme semnătura.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSSM) și-a proclamat Independența față de Uniunea Sovietică, devenind Republica Moldova, mai târziu decât alte republici unionale, după o tentativă eşuată de lovitură de stat la Moscova, inițiată de comunişti radicali care erau împotriva reformelor liderlui sovietic Mihail Gorbaciov.

Înaintea Republicii Moldova, își declaraseră independenţa cele trei ţări baltice – Lituania, Letonia și Estonia (încă în primăvara anului 1991), Georgia (9 aprilie 1991), Ucraina (24 august 1991), Belarus (25 august 1991). 

Din 1991 și până în 2020, Republica Moldova a avut 5 președinți: Mircea Snegur (3 septembrie 1990 - 15 ianuarie 1997), Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997 - 7 aprilie 2001), Vladimir Voronin (ales de Parlament, două mandate: 7 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009), Nicolae Timofti (ales de Parlament, 23 martie 2012 - 23 decembrie 2016) și Igor Dodon (23 decembrie 2016 și până în prezent).

 Totodată, trei politicieni au deținut funcția de președinte interimar: Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010), Vlad Filat (28 decembrie - 30 decembrie 2010), Marian Lupu (30 decembrie 2010 - 23 martie 2012).

Pentru 1 noiembrie 2020 au fost stabilite noi alegeri prezidențiale, mandatul lui Igor Dodon, care a început pe 23 decembrie 2016, urmând să se încheie în decembrie 2020.

Din 1991 și până în 2020 au avut loc nouă scrutine parlamentare, iar în fruntea Guvernului s-au aflat 14 prim-miniștri.

105


Загрузка...
Laborator

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

0
(reînnoit 19:32 18.09.2020)
Apa este proastă în 90% din fântânile Moldovei. Grav este că și cea din apeducte nu este întotdeauna potabilă. Constatările au fost făcute de ecologistul Anatolie Prohnițchi pentru Sputnik de Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.

CHIȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De calitatea apei potabile pe care o consumăm depinde direct sănătatea noastră.

Corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%.

Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an.

Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.

Fântânile au apă rea, dar oamenii n-au alternativă

Reporterul Sputnik Moldova i-a solicitat ecologistului Anatolie Prohnițchi să vorbească despre calitatea apei pe care o consumă moldovenii.

De altfel, calitatea apei este mereu la ordinea zilei, iar astăzi avem și un prilej special: pe 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei.  

Cea mai importantă constatare este că în majoritatea fântânilor din satele Moldovei apa este proastă, nepotrivită pentru băut.

„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Anatolie Prohnițchi
© Sputnik / Osmatesco
Anatolie Prohnițchi

Fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri în medie. În unele cazuri însă apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri.

Chișinăul are apă bună la robinet, dar Nistrul este foarte poluat

Chișinăul este aprovizionat centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a precizat ecologistul.

Râul Nistru este însă foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei.

Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare.

Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.   

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Chiar zilele trecute, când temperatura aerului era de vreo 30 de grade Celsius, o publicație din Soroca a plasat pe YouTube un video care semnala că „Nistrul este bâhlit” în respectiva localitate.

Nu obții legume eco cu apă murdară

Mai adăugăm că oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele.

Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Starea râului Prut, al doilea râu mare pe care-l are Moldova, este mai bună, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.

Sutele de râuri mici de asemenea sunt poluate și chiar secate de-a binelea în foarte multe cazuri, mai ales în acest an secetos.

Și apele subterane sunt influențate de seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova, potrivit ecologistului.  

Nici apeductele nu asigură mereu calitatea

Auzim că se construiesc și se dau în exploatare noi apeducte prin sate, dar nici apa asigurată prin acestea nu este întotdeauna potabilă - de multe ori este tehnică. Din motivul pe care l-am menționat mai sus: apa potabilă poate fi găsită în unele cazuri la o adâncime de peste 100 de metri, dar proiectele, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.

„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus Anatolie Prohnicți. 

O altă problemă evidențiată de ecologist este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare.

Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  

Apa rea le strică moldovenilor dinții

Fluoroza dentară, o afecțiune caracterizată prin schimbarea culorii dinţilor sau pătarea lor, este foarte frecventă în Republica Moldova, potrivit medicilor stomatologi

Această afecțiune a dinților este provocată de cantitățile prea mari de fluor în apa de băut, urmare a poluării solului cu pesticide în perioada „agriculturii intensive” – un experiment efectuat pe timpul fostei URSS.

În unele localităţi erau afectați de fluoroză și până la 80% dintre adolescenţii de 12-17 ani, potrivit unui studiu realizat de Unicef și Guvernul de la Chișinău în anul 2010.

Calitatea apei, aerului și solului influențează direct starea dinților, iar sănătatea dinților este esențială pentru buna funcționare a organismului uman, au semnalat medicii stomatologi moldovenii. Oamenii au fost îndemnați să aibă grijă ce apă beau, ce mănâncă și ce aer respiră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
moldoveni, boli, Moldova, apa potabilă
Tematic
Pericolul mortal din apa de la robinet: Mii de decese cauzate de cancer în Europa
Iată ce a găsit ANSA în apa potabilă din școli și grădinițe: Nou program de evaluare


Загрузка...