Calendarul zilelor de post din anul 2019

710
(reînnoit 12:21 05.03.2019)
Postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, însă această reținere trebuie însoțită și de înfrânarea de la plăcerile trupești, gânduri, patimi și fapte rele. Sputnik Moldova publică calendarul zilelor de post din anul 2019.
Calendarul zilelor de post 2019
© Sputnik /

Postul își are originea în Rai, prin interzicerea dată de Dumnezeu protopărinților noștri de a mânca din pomul oprit. Așa ne învață Sfinții Părinți ai Bisericii ortodoxe, precum Vasile cel Mare sau Ioan Gura de Aur.

Postul a fost practicat de evrei în Vechiul Testament, fiind cerut și de Legea lui Moise. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți, în timp ce s-a aflat în pustie. Prin exemplul Său, El ne-a arătat adevăratul sens al postului, dar și a felului în care trebuie ținut. De asemenea recomandându-l, alături de rugăciune, drept cel mai eficace mijloc de a izgoni diavolii.

Majoritatea Sfinților Părinti au subliniat în mod deosebit importanta postului, însă ei accentuau de fiecare dată că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.

Istorie și e semnificație

La început nu au existat prescripții precise și obligatorii cu privire la timpul, durata și severitatea postului. Însă cu vremea, Biserica a stabilit norme care reglementau timpul, durata și modul în care trebuie ținute posturile de peste an. Ele au fost oficializate prin canoanele Sinoadelor Ecumenice și particulare, sau ale unor Sfinți Părinți, uniformizându-se și generalizându-se între veacurile VII-IX în întreaga Biserică Ortodoxă.

Timpul și durata postului
Paște
© Sputnik / Miroslav Rotari

1. Toate miercurile și vinerile de peste an, vechimea postului în aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) excepție făcând cele în care este dezlegare (harэi) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminata; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna albă, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă. Regimul postului în zilele de miercuri și vineri e mai ușor decât cel al Postului Paștelui.

2. Posturi de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5/18 ianuarie); Ajunarea din ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/ 11 septembrie); Ajunarea din ziua Înălțării Sfintei Cruci (14/27 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai strict.

Posturi de mai multe zile din crugul anului bisericesc

1. Postul Patruzecimii (Postul Mare sau al Paștilor). După mărturiile Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.

În acest an, Postul Paștelui începe pe 11 martie și va dura până pe 27 aprilie. În 2018, Paștele a fost sărbătorit pe data de 8 aprilie. În anul 2019, va fi sărbătorit pe 28 aprilie.

Inițial, el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, pentru ca după aceea sa se fixeze la 7 săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.

2. Postul Sfinților Apostoli. Acest post a fost rânduit de Biserică în amintirea Sfinților Apostoli. Despre el știm din veacul IV. El ține de la Duminica I-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica tuturor sfinților) și până în ziua sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În 2019, postul începe pe 24 iunie și va dura până pe 11 iulie.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datând din veacul al V-lea. Durata lui, de la 1 la 15, august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ținând până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post este mai ușor decât al Postului Paștelui, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. La sărbătoarea Schimbarea la Față (6/19 august) se dezleagă la untdelemn, peste și vin.

4. Postul Nașterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din secolele al IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la același Sinod din Constantinopol de la 1166, ținut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15/28 noiembrie pana la 25 decembrie / 7 ianuarie. Ultima lui zi este zi de ajun (ajunul Nașterii Domnului).

În privința severității lor, cel mai strict este Postul Paștelui, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sfinților Apostoli și al Nașterii Domnului sunt mai puțin severe, fiind egale în aceasta privință, în ele Biserica făcând de mai multe ori dezlegare la fiertură, untdelemn, vin și pește.

De câte feluri este postul, după asprimea lui

1. Ajunare sau post negru — abținere de la orice mâncare și băutură.

2. Post aspru (xirofagie) — mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.

3. Post comun sau obișnuit — se mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit).

4. Dezlegare de post sau post ușor — se mănâncă pește și se bea vin.

Postul este calea spre înfrânarea poftelor, de întărire a voinței, de înălțare a sufletului către Dumnezeu, de sporire în virtute, de detașare a creștinului de orice pofte și plăceri trupești. Bineînțeles însă că la reținerea de bucate trebuie adăugată o continuă străduință de dominare a poftelor și patimilor, de o curățire a gândurilor și simțirii, așadar de o disciplinare a vieții sub toate aspectele ei.

Astfel, postul adevărat este acela care îmbină cele două aspecte: cel trupesc și cel duhovnicesc, când reținerea de la bucate se face concomitent cu înfrânarea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc.

"Postul cel adevărat — spune Sfântul Vasile cel Mare — constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post).

710
Tagurile:
stil vechi, 2019, calendarul zilelor de post, calendar stil vechi 2019
Tematic
Se dezleagă postul la 8 martie? Explicația unui preot ortodox
Când pică Paștele ortodox în 2019, dar și în următorii ani
Săptămâna Albă dinaintea Postului Paștelui: Tot ce trebuie să știi


Загрузка...