Alimente sănătoase

Nutriţionist rus: Alimente periculoase la micul dejun

176
Un nutriţionist rus a atenţionat că nu este recomandabil consumul acestor alimente dimineaţa de către persoanele care nu vor să se îngraşe. Acestea pot fi dăunătoare, chiar dacă unele dintre ele sunt considerate sănătoase.

BUCUREŞTI, 29 sept – Sputnik. Într-un interviu acordat canalului rusesc TV 5, nutriționista Inna Kononenko a menţionat produsele care, consumate la micul dejun, pot dăuna sănătății și pot provoca obezitate.

În primul rând, ea a recomandat excluderea cerealelor cu lapte și a sandvișurilor prăjite cu gem.

Mai mult, nutriționistul a spulberat mitul despre beneficiile sucurilor și smoothie-urilor din fructe proaspăt stoarse. Ea a spus că aceste băuturi sunt bogate în zaharuri simple și contribuie la creșterea în greutate, însă cantitatea de fructoză depinde de tipul de fructe.

„Pe de o parte, ele conţin glucoză și, pe de altă parte, fructoză. Fructoza se absoarbe rapid în ficat, unde este transformată în grăsime. Acest lucru favorizează îngrăşarea”, a explicat nutriţionista, citată de Sputnik France.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

176
Tagurile:
mic dejun, periculoase, alimente
Tematic
Cele mai sănătoase alimente pentru inimă, care previn infarctul - sfatul nutriţionistului
Ambulanță, Urgență, Medici, Spital, România

Record după record! Câte cazuri de COVID-19 s-au înregistrat astăzi

62
La doar o zi după ce a fost anunțat cel mai mare număr zilnic de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei, Ministerul Sănătății anunță noi cifre îngrijorătoare - 1 727 de cazuri s-au confirmat în ultimele 24 de ore.

CHIȘINĂU 3 dec - Sputnik. Recordurile se țin lanț. Pentru a doua zi consecutiv, Moldova înregistrează un număr foarte mare de infectări cu noul coronavirus. 1 727 de cazuri au fost anunțate astăzi de Ministerul Sănătății. Rezultatele vin după efectuarea a 3 556 de teste primare. Printre cazurile de infectare cu noul coronavirus zece sunt de import - din România, Federația Rusă, Ucraina, Danemarca și Irlanda. 

Astfel, bilanțul îmbolnăvirilor de COVID-19 a ajuns la 112 307 de cazuri. Crește și numărul cadrelor medicale diagnosticate cu COVID-19. Alți 105 de lucrători medicali au fost confirmați astăzi cu noul virus. Este vorba despre 20 de medici, 63 de asistenți medicali și 22 infirmieri. 

Virusul nemilos a luat viața a încă 20 de oameni. Printre cei decedați se numără și medicul Iurii Ovanesov, în vârstă de 69 ani, care a activat până în luna martie anul curent în calitate de șef al Secției Terapie Intensivă de la Spitalul Raional Hîncești. În total, 57 de lucrători medicali au pierdut lupta cu noul virus. 

În prezent, în spitalele din țară sunt internați 3 584 de pacienți. Dintre aceștia, 302 sunt în stare extrem de gravă, iar 52 sunt conectați la aparate de ventilare artificială.

Datele Ministerului Sănătății mai arată că 838 de persoane s-au vindecat. Astfel, bilanțul celor ce s-au tratat de COVID-19 este de 97 549 de persoane. Totodată, 7 080 de bolnavi au o formă ușoară a bolii și se vindecă la domiciliu. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

62
Tagurile:
spitale, bolnavi, COVID-19, pandemie
Tematic
Studenții de la medicină, implicați în lupta cu COVID-19


Загрузка...
Spital COVID

Simptomele unei îmbolnăviri de durată cu COVID specialiști

189
(reînnoit 08:15 03.12.2020)
Medicii britanici au enumerat simptomele care vorbesc despre faptul că pacientul suportă o formă de COVID-19 cu o evoluție îndelungată.

CHIȘINĂU, 3 dec – Sputnik. Medicii menționează într-un studiu publicat în British Heart Foundation că urmări negative de durată ale infectării cu coronavirusul de tip nou pot fi depistate nu numai la pacienții care au nevoie de spitalizare, comunică RIA Novosti.

Totodată, astfel de efecte îndelungate pot să aducă daune grave sănătății din cauza unei afectări extinse a organelor interne.

Specialiștii au relevat în total șapte simptome ale unei evoluții severe a infecției cu COVID-19:

Medicii au menționat că pacienții care suportă un COVID-19 ”de durată” pot avea îmbunătățiri temporare ale stării de sănătate, însă ulterior semnele bolii se fac iarăși simțite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

189
Tagurile:
simptome, COVID-19, coronavirus
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Iată care este cel mai frecvent simptom al coronavirusului - studiu
De ce nu trebuie vaccinată toată lumea împotriva coronavirusului – expert


Загрузка...
Corăbii NATO în Marea Neagră

NATO se extinde în Mărea Neagră: Va strâmtora oare Alianța Rusia în Crimeea

0
Odată cu venirea lui Joe Biden la Casa Albă, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a inițiat noi reforme.

MOSCOVA, 3 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova.  La summitul care s-a încheiat recent, miniștrii de externe au revizuit principiile fundamentale ale organizației și i-au restructurat activitatea. Numai problemele principale au rămas aceleași – Rusia și China. Modul în care NATO va limita ”amenințarea rusă” a fost analizat de RIA Novosti.

Adaptarea NATO la crize

Jens Stoltenberg s-a pregătit pentru întrunirea video cu șefii ministerelor de externe cu mare atenție. Reuniunea ministerială este ultima dinaintea summitului anual, programat pentru începutul anului. Dezvoltarea unei agende în prealabil și discutarea problemelor acumulate reprezintă măsurile de precauție împotriva imprevizibilității participanților, dat fiind faptul că au mai existat precedente.

De exemplu, în ajunul întâlnirii de anul trecut, Emmanuel Macron a declarat că ”NATO este în moarte cerebrală”. Această declarație a dat tonul discuției și a încurcat toate planurile. Membrii Alianței nu-și dădeau rândul să-i dovedească liderului francez și unul altuia că totul este în regulă în interiorul blocului.

Donald Trump a rămas principalul sceptic al solidarității transatlantice. Ca răspuns la argumentele referitoare la importanța NATO în ceea ce privește limitarea Rusiei, Chinei și Iranului, președintele SUA a cerut mai întâi o sporire a contribuțiilor pentru apărare. El a considerat că lupta împotriva provocărilor externe, în principal din contul potențialului militar al Americii, este irațională.

La viitorul summit, reprezentantul SUA va fi Joe Biden, respectiv secretarul general al alianței se așteaptă să revină la fosta ”normalitate”. Prin aceasta, Stoltenberg subînțelege faptul că americanii vor reafirma importanța alianței politico-militare cu membrii blocului.

Pentru a fi mai convingător, secretarul general le-a cerut analiștilor să examineze problemele din cadrul organizației înainte de summit, să prezinte modalități de rezolvare a acestora și să stabilească sarcinile  pentru următorii zece ani. Activitatea de cercetare a fost documentată într-un raport cu titlul elocvent ”NATO-2030”.

Șefii Ministerelor Afacerilor Externe au studiat opiniile experților și le-au ajustat. Toți participanții la reuniune, inclusiv Franța, au recunoscut că Alianța nu este amenințată de „moarte cerebrală”, dar reformele nu vor fi în plus.

"Este important să adaptăm alianța de apărare la noua situație internațională. În situații de criză, NATO trebuie să acționeze prompt și unit, chiar dacă acest lucru încalcă, de facto, principiile ei fundamentale", se arată în document.

Principalul aspect pe care autorii raportului propun ca să fie revizuit este dreptul de veto, de care se bucură acum, în mod egal, toți participanții NATO. ”Dacă votul unanim va fi limitat, atunci tensiunile din cadrul Alianței vor scădea”, cred cercetătorii.

Nu toți miniștrii au fost de acord cu concluziile lor, dar ideile au fost considerate inovatoare.

Și din nou ”mâna Moscovei”

În schimb, în ceea ce privește amenințările externe, toți participanții au fost de acord: Rusia și China rămân o provocare serioasă pentru securitatea transatlantică.

"Moscova își modernizează arsenalul nuclear și amplasează noi rachete, începând cu teritoriul Nordului Îndepărtat, până în Siria și Libia. Prezența rusă a crescut, de asemenea, ca urmare a crizelor din Belarus și din Karabahul de Munte", a afirmat Stoltenberg.

"Kremlinul tinde spre hegemonie asupra fostelor republici sovietice și le subminează suveranitatea. Este important ca NATO să se adapteze la noul mediu, în care a revenit rivalitatea cu o Rusie constant agresivă", au menționat autorii raportului, în unison cu secretarul general.

Activitatea privind „neutralizarea amenințării rusești” este deja în curs de desfășurare. Drept dovadă, Stoltenberg a semnalat experiența cooperării NATO cu Georgia și Ucraina. Acum ambele state sunt parteneri ai Alianței cu posibilități extinse. Acest lucru presupune accesul la tehnologii și informații secrete din Occident, dar, totodată, nu aduce mai aproape aceste state la statutul de membru cu drepturi depline ai blocului.

Pentru a limita Rusia, Alianța intenționează să-și extindă prezența în Marea Neagră, acțiune care reprezintă un răspuns la ”consolidarea prezenței militare ruse în Crimeea”.  Detaliile nu au fost încă dezvăluite.

Oficialii ruși au reacționat. "Acțiunile NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre, omoară litera și spiritul OSCE. Principiul indivizibilității securității este respins", a declarat Konstantin Kosachev, președintele comitetului Consiliului Federației pentru afaceri internaționale.

Prioritățile în regiunea Mării Negre

"Principala sarcină a NATO este să se pregătească de schimbarea președintelui SUA. Alianța speră că Biden va contribui la consolidarea blocului și că problemele apărute în timpul lui Trump vor dispărea. Dar este puțin probabil că noul lider american va renunța la întreaga moștenire a predecesorului său. Cel mai probabil, va continua să insiste ca toți membrii alianței să contribuie cu doi la sută din PIB-ul lor la pușculița NATO destinată apărării", a declarat Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului pentru afaceri internaționale al Rusiei.

Politologul crede că venirea lui Biden nu va schimba relațiile tensionate dintre NATO și Rusia. Dar, având în vedere implicarea Moscovei într-o gamă largă de probleme internaționale, Alianța nu va putea ignora dialogul - cel puțin la nivel militar.

Kortunov explică problema Mării Negre de pe agenda NATO prin influența crescândă a Rusiei în Transcaucazia: ”Războiul din Karabahul de Munte și staționarea forțelor de menținere a păcii ruse nu au trecut neobservate de Alianță. Acestea sunt teritorii din apropierea Mării Negre, pe care membrii NATO le consideră o zonă de interes. Ei percep consolidarea Moscovei acolo ca o potențială provocare. De aici și declarațiile despre prioritatea problemei regiunii Mării Negre. "

Expertul este însă sigur că Rusia nu reprezintă singurul factor de risc pentru NATO în regiunea Marii Negre. "Planurile lor de a se stabili în regiunea Mării Negre nu vizează atât Moscova, cât Ankara", consideră el. În ciuda statutului său de membru NATO, poziția Turciei în privința unei serii de chestiuni se află în contradicție cu opinia generală. Recep Tayyip Erdoğan este în conflict cu Grecia, cu Franța și chiar și cu Germania și SUA. Dar NATO dorește să reîntoarcă Turcia în organizație. Un alt obiectiv îl constituie reducerea pe viitor a apropierii dintre Turcia și Rusia”.

Agenda NATO pentru regiunea Mării Negre va continua să fie colindată și de Ucraina. În același timp, subiectul principal în relațiile cu alianța îl va constitui creșterea prezenței militare ruse în Crimeea, consideră expertul.

”Construcția de noi facilități pe peninsulă este prezentată de Kiev ca o altă amenințare la adresa securității transatlantice. Autoritățile ucrainene vor insista asupra faptului că desfășurarea sistemelor militare rusești în Crimeea este o problemă care necesită o atenție sporită ", nu exclude Kortunov.

Adio iluziilor

Tbilisi va menține, de asemenea, atenția NATO asupra regiunii Mării Negre. De acest lucru este sigur Tornike Șarașenidze, profesor la Universitatea Georgiană pentru Afaceri Publice. El își explică afirmația prin faptul că în Osetia de Sud este prezentă armata rusă.

"Georgia demult nu-și mai face iluzii cu privire la intrarea ei în NATO în timpul apropiat. Cu toate acestea, ea încearcă să extindă cooperarea cu blocul", notează Șarașenidze.

El recunoaște că războiul din Karabahul de Munte a întărit poziția Rusiei în Transcaucazia. Și adaugă: "Armenia are un aliat - Rusia. Azerbaidjanul are Turcia. De fapt, între aceste țări s-a format o alianță militară. Georgia nu are un astfel de aliat, respectiv rămâne să se bazeze pe NATO".

În ciuda retoricii, nici Georgia, nici regiunea Mării Negre în ansamblu nu sunt probleme prioritare, a spus expertul. Acum, principalul lucru pentru NATO este să stabilească un dialog cu Biden. Iar summitul de la începutul anului viitor va fi primul test.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
extindere, Crimeea, Rusia, Marea Neagră, NATO
Tematic
Lavrov a dat o apreciere declarațiilor UE și NATO în privința Belarusului
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO


Загрузка...