Nord Stream - 2”

"Nord Stream - 2" va determina soarta relațiilor germano-americane

112
(reînnoit 21:50 20.01.2021)
La inaugurarea sa, Joe Biden a primit un cadou nu atât de plăcut din partea Germaniei – partenerul cheie al SUA. Cadoul reprezintă o chintesență, atent ambalată și legată cu panglică, a problemelor cu care noua administrație va trebui să se ocupe.

Statele Unite au impus sancțiuni navei rusești de instalare a țevilor "Fortuna", care este implicată în construcția gazoductului "Nord Stream – 2". De asemenea, potrivit presei germane, ambasada americană de la Berlin a notificat guvernul Republicii Federale Germania despre planurile de a introduce noi măsuri restrictive.

Autoritățile germane au reacționat de-a dreptul ofensator prin comentariul lor „relaxat” că "au luat act de acest lucru cu regret", adică nu a existat nici măcar o expresie formală de îngrijorare.

Ceea ce s-a întâmplat a fost o continuare organică a unui alt incident important, care a avut loc cu câteva zile mai devreme.

Fostul secretar de stat adjunct american și consilier pentru politica externă al lui Joe Biden în timpul alegerilor, Nicholas Burns, a venit cu ideea de a îngheța simultan sancțiunile SUA împotriva conductei de gaz și de a suspenda construcția acesteia, astfel încât noua administrație să poată "avea o conversație confidențială și judicioasă cu guvernul Germaniei și cu alte țări participante".

Este evident că Burns nu a acționat din proprie inițiativă, ci a exprimat propunerea Washingtonului.

Cu toate acestea, nemții l-au ignorat pur și simplu. Șeful Comitetului pentru Energie al Bundestagului, Klaus Ernst, a considerat discuția politicii energetice germane cu Statele Unite "complet nepotrivită". El a subliniat că "construcția "Nord Stream – 2" este o afacere pur europeană, care are toate autorizațiile necesare și, prin urmare, trebuie să fie finalizată rapid".

Politica americană externă din ultimele decenii, prin care președinția lui Donald Trump a devenit un eșec și pe care democrații intenționează să o reînvie, este cel mai adesea descrisă ca fiind globalistă. Ea conține două elemente cheie la fel de importante – procesual-instituțional și ideologic.

Responsabil pentru partea ideologică este un complex voluminos din cele mai liberale și progresiste idei – de la progresul LGBT până la necesitatea umanității de a refuza consumul de carne din motive ecologice. Mai mult, radicalismul adepților, cerințele de aderare la o "singura doctrină corectă" și persecuția disidenților devin din ce în ce mai dure.

Partea instituțională este, de asemenea, bine cunoscută publicului și reprezintă un sistem de organizații, documente și proceduri supranaționale. Există o opinie populară (și nu este nerezonabilă) că, în acest mod, Statele Unite și-au consolidat timp de mai mulți ani propria dominanță pentru a impune lumii reguli de joc favorabile lor și pentru a-și stabili, în mod permanent, conducerea globală.

Faptul că ceva a mers prost a devenit clar deja de ceva timp. Un număr din ce în ce mai mare de țări au învățat să joace și să câștige într-un sistem despre care se știe că este nedrept față de ele. Rusia și aplicarea cu succes, în avantajul său, a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) este mai degrabă un exemplu clar decât o excepție. Acest lucru a fost repetat de Donald Trump în mod constant pe parcursul celor patru ani, retrăgând, fără ezitare, Statele din numeroase tratate și organizații internaționale: de fapt, ele nu sunt atât de profitabile pentru America pe cât se credea.

Nu este greu de ghicit că cei câțiva parteneri privilegiați ai Statelor Unite, unul dintre care este și Germania, au bonusuri speciale – și, așa cum a devenit deja evident, știu să le folosească foarte bine.

Anume din acest motiv Berlinului i-a fost atât de incomod Trump, care spunea adevărul, fără a analiza, și distrugea schema consolidată a Germaniei de restabilire treptată și liniștită a suveranității sale și de utilizare a Americii în propriile sale interese.

Și anume din acest motiv autoritățile Republicii Federale Germania l-au acceptat euforic pe Biden ca noul președinte al Statelor Unite: acest lucru promite întoarcerea unui format de relații mult mai confortabil pentru germani – cu o coincidență deplină a retoricii propagandiste și un proces politic de lobby pe îndelete în culise, sub masca căruia este posibilă promovarea cu succes a unei agende favorabile pentru Germania.

Asta se întâmplă cu "Nord Stream – 2". În ultimele luni, au fost luate măsuri pentru a maximiza siguranța construcției gazoductului față de presiunea sancțiunilor de peste ocean. Proprietarii aceleiași nave "Fortuna" au fost schimbați. Parlamentul landului Mecklenburg – Pomerania Occidentală a creat un fond pentru a sprijini activitățile operaționale ale proiectului.

Cel mai interesant lucru este că, cu ajutorul acestei structuri, autoritățile germane încearcă să prindă doi iepuri odată: pe lângă faptul că susțin construcția în sine, autoritățile oferă informații și sprijin ideologic, întrucât noua organizație se numește "Fondul pentru protecția climei și a mediului înconjurător al landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală", iar obiectivul oficial este sprijinirea "realizării obiectivelor climatice ale Germaniei". Astfel, agenda de mediu este interceptată, deoarece anume "verzii" sunt cei mai utilizați pentru a torpila "Nord Stream – 2" în interiorul țării.

Nord Stream-2: De ce SUA împiedică construcția lui și ce crede Europa
© Video : Ruptly / Wh.gov / facebook.com/maria.zakharova.167

Echipa lui Joe Biden se afla într-o situație foarte dificilă. Ea nu poate – așa cum ar fi făcut Trump – să organizeze imediat un scandal, la nivel mondial, partenerului strategic, cu adoptarea unor măsuri extrem de dure împotriva lui. Acest lucru pur și simplu contrazice directivele restabilirii unității occidentale, cu care democrații revin la putere. Mai mult, în general, Berlinul arată Washingtonului un entuziasm loial și cea mai profundă alianță ideologică, fapt ce a fost demonstrat încă o dată prin intermediul reacției lor sincronizate de indignare privind detenția lui Alexei Navalnîi în Rusia.

Metodele obișnuite de lucru – petrecerile din culise și creșterea treptată a presiunii – amenință să se tergiverseze luni de zile: germanii sunt mari maeștri ai aranjării presiunilor și problemelor birocratice internaționale. Până în acel moment, "Nord Stream – 2" va fi pur și simplu finalizat, iar pentru americanii va fi prea târziu.

Drept urmare, din primele zile ale președinției lui Joe Biden, noua administrație va fi forțată să aleagă în munca sa între trumpismul categoric inacceptabil și globalismul liberal ideologic corect, dar ineficient.

Cu toate acestea, Germania se confruntă cu propriile sale dificultăți. Ieri, "Gazprom" a avertizat asupra riscurilor conductei de gaz "Nord Stream – 2" datorate presiunilor politice, care, în cele din urmă, ar putea duce la suspendarea sau chiar la anularea proiectului. Acesta este un avertisment, în primul rând, Berlinului, care, în căutarea independenței și consolidării geopolitice, a considerat o idee bună să joace o carte anti-rusă sfidătoare sub forma cazului de otrăvire a lui Navalnîi – și a uitat din nou cât de dureros Rusia poate să răspundă la așa ceva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

112
Tagurile:
SUA, Germania, relații, Nord Stream-2"
Tematic
Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream – 2”
Exercițiu al militarilor americani, români și moldoveni desfășurat în Republica Moldova

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

358
(reînnoit 13:10 10.04.2021)
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Exerciții militare comune SUA - România
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

358
Tagurile:
România, SUA, Moldova, trupe speciale, exerciții
Tematic
SUA și România au lansat rachete în apropierea Crimeii
Dislocarea dronelor SUA la o bază din România a fost comentată de Duma de Stat


Загрузка...
Statuia Libertății

SUA își distrug cu ajutorul sancțiunilor hegemonia asupra lumii

99
(reînnoit 20:25 09.04.2021)
În Occident, în cazul sancțiunilor antirusești, totul decurge în mod normal: unii le dezvoltă și le introduc, alții inventează modalități de a minimiza daunele pentru ei înșiși.

Însă în unele cazuri, rolurile sunt chiar combinate, adică restricțiile mai întâi sunt introduse, iar apoi inițiatorii acestora încearcă cu disperare să iasă din mlaștină pe care ei înșiși și-au organizat-o. Chiar acum, un model similar de acțiuni demonstrează Zoom-ul.

Rusia, pe de altă parte, utilizează, pentru propriul beneficiu, noi măsuri, calendaristic noi, dar destul de uniforme în esență: de la naționalizarea elitelor până la creșterea autonomiei tehnologice.

La momentul actual, Washingtonul hotărăște cine va fi mesagerul special care va conduce negocierile privind soarta conductei de gaz "Nord Stream – 2".

Potrivit publicației Politico, Ministerul Justiției al SUA a aprobat deja două noi pachete de sancțiuni îndreptate împotriva conductei de gaz, aflată în construcție. În noile ”liste negre” figurează compania elvețiană Nord Stream 2 AG, care este responsabilă de construcția și exploatarea ulterioară a conductei de gaz, precum și șeful acesteia, Matthias Warnig.

Se așteaptă că proiectul de restricții va fi prezentat Congresului spre aprobare în luna mai. Dar acest lucru nu este sigur întrucât decizia finală privind noile măsuri împotriva conductei de gaz nu a fost luată încă. Evident, ea va fi legată direct de desfășurarea negocierilor, emisar pentru care și caută acum Casa Albă. Iar negocierile vor fi, în general, nu cu Rusia, ci cu Europa.

De fapt, în asta și constă principala problemă pentru administrația Biden, asupra căreia reprezentanții ambelor partide din Congres exercită presiuni în mod stabil, cerând oprirea cu orice preț a proiectului "Nord Stream – 2": Berlinul opune o rezistență mortală, protejând conducta de gaz. Iar restabilirea relațiilor cu Europa, promovată de democrați, care au fost subminate serios de Trump, face pași duri de confruntare, nedoriți de Casa Albă.

Ca urmare, Washingtonul speră să modereze în timpul negocierilor intransigența Europei Occidentale, care protejează un proiect strategic pentru sine. Iar conducta de gaz, între timp, după cum amintesc jurnaliștii, este gata în proporție de 96%.

Deși există subiectul sancțiunilor, la care americanii stau ceva mai bine. Aproape simultan cu publicația Politico, Bloomberg a informat despre pregătirea unor noi măsuri de pedepsire a Rusiei pentru ingerința ei în alegerile și atacurile cibernetice. Pe lângă completarea unor noi liste negre cu "oameni, apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin", administrația ia în calcul și posibilitatea expulzării "spionilor ruși din SUA sub acoperire diplomatică".

Dar și aici "efectele adverse" sunt inevitabile pentru Washington. După cum a menționat recent ambasadorul Rusiei în SUA, Anatolii Antonov, Statele Unite au dezlănțuit împotriva propriilor lor diplomați un război al vizelor, din cauza căruia ambele misiuni se confruntă cu dificultăți și cu o lipsă de personal, inclusiv tehnic. Dar în timp ce angajații ambasadei ruse "îndură cu demnitate greutățile și lipsurile" serviciului, americanii s-au plâns deja de mai multe ori de condițiile insuportabile în care sunt nevoiți acum să activeze, ce includ și curățarea zăpezii din fața clădirii ambasadei și amestecarea soluțiilor de dezinfectare cu mâinile diplomaților de rang înalt. S-a ajuns la sistarea activității a două consulate – în Vladivostok și în Ekaterinburg – nu din motive politice, ci pur și simplu tehnice.

Între timp, la Washington procesul birocratic decurge în mod normal, business-ul occidental fiind forțat din ce în ce mai des să se descurce cum poate.

Chiar acum, Zoom încearcă să treacă între Scila și Caribda. Propunând servicii de videoconferințe, compania, care s-a îmbogățit în urma pandemiei a interzis vânzarea accesului la serviciu instituțiilor de stat și companiilor de stat din Rusia și CSI, în încercarea de a respecta agenda actuală.

Însă câteva ore mai târziu, Zoom a încercat să dea înapoi, asigurând că se află "într-un proces de dezvoltare a abordării de piață". Reprezentantul companiei a precizat că "utilizatorii noi și cei deja existenți – atât din​​sectorul de stat, cât și din sectorul privat – pot solicita achiziționarea de conturi Zoom prin intermediul site-ului nostru direct", nu prin intermediul distribuitorilor.

Nervozitatea companiei poate fi înțeleasă: clienții acesteia, care aduc împreună un profit substanțial, au devenit anul trecut o mulțime de instituții care au legătură cu statul rusesc, în special universitățile. Acum, ele au început să se transfere, în mod masiv și urgent, la alte platforme alternative. În același timp, modificarea anunțată nu a afectat autoritățile, întrucât ele și așa nu foloseau acest serviciu.

În general, inovația a devenit pentru Zoom ca o împușcătură în propriul picior, întrucât a dus la o orientare masivă a clienților comerciali importanți către concurenți, fără a provoca nici cele mai mici inconveniente pentru statul rus. Și, în același timp, Moscovei i-a fost prezentat din nou argumentul privind necesitatea tranziției cetățenilor ruși și a organizațiilor rusești la dezvoltările IT autohtone.

În ultimii ani, subiectul sancțiunilor a devenit familiar și adesea un fundal puțin interesant atât pentru diversele procese din interiorul Rusiei, cât și pentru relațiile internaționale. Dar, în această rutină, au rămas aproape neobservate schimbările fundamentale care le-a suferit în această perioadă însăși natura fenomenului dat.

În lumea unipolară globalizată, sancțiunile erau, într-adevăr, un instrument de consolidare a sistemului existent. A fost posibil să trăiești chiar și sub cele mai severe restricții, după cum au demonstrat mulți ani la rând atât Iranul, cât și Republica Populară Democrată Coreeană, dar prețul a fost mult prea scump – calitatea vieții cetățenilor, pierderi ale economiei naționale, rămânerea în urmă din punct de vedere tehnologic. Atunci, sancțiunile însemnau eliminarea țării din civilizația modernă dezvoltată, cu apariția problemelor la fiecare pas, fie că era vorba de dificultăți în realizarea proiectelor înalt tehnologice din cauza necesității competențelor străine, fie că era vorba de incapacitatea banală de a achita la magazin cu cardul bancar din cauza inaccesibilității SWIFT și a lipsei unei alternative naționale.

Lansat acum șapte ani, volantul sancțiunilor antirusești avea scopul de a produce un efect similar și asupra țării noastre. Însă în loc de aceasta procesul a devenit treptat un scop în sine, iar apoi, în general, a început să ducă la un rezultat complet opus.

Sancțiunile estompează atât unitatea occidentală, cât și, în general, sistemul mondial cu poziția de lider a Statelor Unite în el. Ceea ce acum zece ani era un mecanism de frânare tehnologică a "țărilor marginalizate", s-a transformat acum într-un instrument de stimulare a dezvoltării acestora.

Rămâne doar să presupunem motivele pentru care Washingtonul continuă să accelereze procesul care a devenit fără îndoială dăunător pentru el. Poate că establishmentul american, în obtuzitatea lui, pur și simplu nu vede ceea ce se întâmplă de fapt. Sau poate că, chiar conștientizând realitatea, pur și simplu nu se poate opri, în pofida faptului că propriile ei acțiuni duc rapid la distrugerea definitivă a hegemoniei SUA asupra lumii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

99
Tagurile:
Occident, Hegemonie, sancțiuni, SUA
Tematic
Firmele germane au dat o apreciere sancțiunilor SUA împotriva Nord Stream 2
Sancțiuni "extreme": SUA vor să se apuce de datoria națională rusă


Загрузка...
Sergiu Sârbu

Deputatul Sergiu Sârbu a fost „alungat” de la ședința Consiliului de Securitate

0
Alesul poporului Sergiu Sârbu iarăși nu a reușit să participe la ședința Consiliului Suprem de Securitate al țării. Mai mult, el a spus că în viitor ar putea renunța în general să meargă la aceste întruniri.

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Sergiu Sârbu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Platformei Pentru Moldova, a declarat că i s-a cerut să părăsească ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Securitate.

Potrivit lui Sârbu, „de data aceasta ședința a avut loc cu încălcarea legilor și normelor de stat”. Sârbu a menționat că a fost invitat să participe la ședință și a considerat necesar să propună includerea pe ordinea de zi a subiectului legat de răpirea judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus, care a provocat un scandal, inclusiv la nivel internațional”. 

"N-am apucat să particip, însă, la discuții, deoarece președintele Maia Sandu mi-a cerut să părăsesc ședința, invocând același motiv stupid, adică un presupus conflict de interese legat, de această dată, de piața asigurărilor" , a scris deputatul pe pagina sa de Facebook. 

El a adăugat că, la rândul său, a informat-o pe Maia Sandu că nu are niciun conflict de interese și că poate declara acest lucru sub propria ”răspundere penală, dacă este necesar”.

"Am întrebat-o, de asemenea, dacă are vreun act din partea ANI prin care să fie stabilită această neconcordanță”, a mai spus deputatul.

Депутата Сергея Сырбу попросили покинуть заседание Совбеза
© Screenshot / Facebook / Sîrbu Sergiu
Депутата Сергея Сырбу попросили покинуть заседание Совбеза

Sârbu a adăugat că nu există un astfel de document și el „înțelege că Sandu face asta din răzbunare pentru că au păreri politice diferite”. Potrivit parlamentarului, o astfel de explicație ar fi mai plauzibilă și ar putea să o accepte. Deputatul a spus că a decis să părăsească ședința și, probabil, va refuza să participe, în semn de protest, și la cele viitoare.

El consideră că tot ce s-a întâmplat este „o farsă de doi bani, iar deciziile care se iau nu valorează nici cât o ceapă degerată și nu au nimic în comun cu rolul și menirea acestei instituții”.

Cât despre cazul lui Ceaus, deputatul Sergiu Sârbu susține că Maia Sandu, la finalul ședinței CSS, va audia doar pe cineva de la Ministerul de Interne.

"De râs, dacă n-ar fi de plâns. Concluziile le faceți singuri", a conchis Sârbu. 

De precizat că lui Sergiu Sârbu nu i s-a permis să participe și altă dată la ședința Consiliului Suprem de  Securitate. Acest lucru s-a întâmplat pe 26 februarie. El a declarat că angajații Serviciului Securitate și Pază de Stat au încălcat Codul Penal.

"Am depus o plângere la Procuratura Generală, în care cer să înceapă urmărirea penală împotriva ofițerilor SPPS, care mi-au blocat accesul la administrația prezidențială, la o ședință a Consiliului Suprem de Securitate", a spus Sârbu.

Ulterior, președintele țării, Maia Sandu, a explicat că deputatul Sergiu Sârbu este suspectat că ar avea legături cu persoane implicate într-un acord dubios de concesionare a Aeroportului, iar subiectul era pe agenda acelei ședințe.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Sergiu Sârbu, Sârbu, scena politică, politică
Tematic
Sârbu, despre un nou guvern și anticipate: Este riscant...
Sârbu către Dodon: nu va putea dizolva Parlamentul, să-și pună pofta în cui


Загрузка...