militari americani

"Am găsit o modalitate de a învinge Rusia": Ce s-a apucat facă Pentagonul

445
(reînnoit 18:25 19.01.2021)
Pentru prima dată în jumătate de secol, Statele Unite vor folosi energia atomică nu numai în Marină. De ce Washingtonul are nevoie de noi reactoare compacte – în materialul Sputnik.

CHIȘINĂU, 19 ian – Sputnik. Americanii au decis să dezvolte direcția militară a energiei nucleare. Președintele în exercițiu, Donald Trump, a semnat un decret de dezvoltare a reactoarelor nucleare cu putere redusă pentru forțele armate și explorarea spațială. 

Sursă de rezervă

Forțele armate americane au submarine și portavioane echipate cu reactoare nucleare. Datorită acestui fapt, cele mai mari "fanioane" ale flotei americane se pot afla în largul mării pentru perioade de timp aproape nelimitate.

Și marinele din alte țări folosesc energia nucleară. De exemplu, francezii folosesc portavionul cu propulsie nucleară "Charles de Gaulle", rușii –  crucișătorul nuclear greu cu rachete "Petr Velikii". Cu toate acestea, există mult mai multe nave cu propulsie nucleară în Statele Unite. Și americanii nu au intenția de a se opri aici.

"În baza ordinului dat de președintele Trump, Ministerul Apărării va elabora și implementa un plan pentru a demonstra flexibilitatea energetică și rentabilitatea reactoarelor nucleare de putere redusă la un obiect militar din țară. La fel, se va testa și un reactor mobil de putere redusă. Astfel de surse de energie sunt indispensabile pentru explorarea spațiului cosmic îndepărtat, unde utilizarea energiei solare nu este posibilă, precum și în sfera apărării", relatează serviciul de presă al Casei Albe.

Scopul exact al reactoarelor nucleare compacte nu a fost specificat de autorități. Experții portalului defensenews.com cred că este vorba despre surse de alimentare de rezervă în bazele militare. Dacă energia electrică dispare la un obiect militar, reactorul va furniza energie echipamentelor necesare. Conform textului decretului, testările primului prototip ar trebui să înceapă în termen de șase luni – potrivit experților, la poligonul din Nevada, care este unul dintre cele mai mari din Statele Unite.

Cucerirea spațiului cosmic

Brian Weeden, expert în securitate spațială la organizația non-profit Secure World Foundation, reamintește că energia nucleară este esențială pentru zborurile pe termen lung, inclusiv cele cu echipaj, pe Lună, pe Marte și pe alte planete. În viitor, reactoare vor fi necesare pentru primele colonii extraterestre. Unii specialiști cred că noile tehnologii pot fi folosite și pe platformele orbitale de arme. În principiu, acest scenariu se potrivește destul de bine cu doctrina destul de agresivă a Forțelor Spațiale ale SUA, care consideră spațiul un potențial câmp de luptă.

"Cred că americanii au nevoie de reactoare compacte, în primul rând, pentru scopuri spațiale", a declarat agenției RIA Novosti Viktor Murahovski, redactorul-șef al revistei "Arsenal Otecestva". "Expresia "reactor nuclear" poate însemna lucruri diverse pentru persoane diferite. În primul rând, este un dispozitiv bazat pe o reacție în lanț de fisiune a uraniului cu tije moderatoare și control al puterii. În Rusia, au fost deja create instalații similare pentru produsele "Burevestnik" și "Poseidon". În al doilea rând – sursele izotopice de energie nucleară, care sunt utilizate în sateliți, radio-balize și stații meteorologice. Sunt mult mai puțin eficiente, dar în schimb nu emit atât de multă radiație".

Expertul a reamintit că, în anii 1950 și 1960, atât în SUA, cât și în URSS au încercat să dezvolte un reactor nuclear compact pentru avioane. Cu toate acestea, aceste proiecte au fost abandonate – nici măcar un avion, nici măcar cel mai mare, nu a putut transporta sistemul de protecție biologică al echipajului. Prin urmare, utilizarea reactoarelor a fost limitată la navele mari.

Potrivit lui Murahovskii, până în prezent, nicio țară din lume nu a reușit să creeze un reactor compact de fisiune, care ar putea să fie folosit în avioanele cu echipaj, în navele cu deplasament mic sau în vehiculele terestre. În același timp, expertul se îndoiește că americanii vor să repete sistemele rusești "Burevestnik" și "Poseidon".

"Aceste sisteme sunt destul de specifice", explică el. "Au fost create pentru a asigura un contra-atac garantat în orice condiții atunci când agresorul declanșează un război nuclear, dar și pentru a nivela sistemul occidental de apărare antirachetă. Americanii au deja suficiente arme, mai potrivite scopurilor lor".

Problema radiației

Sistemul de propulsie nuclear a fost dezvoltat la timpul lui pentru bombardierele strategice intercontinentale Convair B-36, care erau în serviciul Forțelor Aeriene ale SUA din 1949 până în 1959. În prora laboratorului zburător NB-36H a fost instalată o capsulă de protecție de 12 tone. Iar reactorul rapid cu neutroni, cu o putere de un megawatt, un diametru de 1,2 metri și o masă de 16 tone – în compartimentul bombelor. Acesta din urmă trebuia să fie lansat în zbor și să se răcească de la aerul atmosferic, furnizat prin prizele de aer de la bordul aeronavei. Aeronava experimentală a efectuat 47 de zboruri, dar motorul nuclear a fost pornit doar pentru perioade scurte de timp.

Deși ideea părea foarte atractivă. O astfel de aeronavă ar putea fi utilizată ca bombardier strategic sau aeronavă de recunoaștere, capabilă să presteze servicii de apărare în aer fără să fie realimentată timp de câteva zile. Cu toate acestea, au existat prea multe probleme.

În primul rând, fiecare atom-avion este, de fapt, o bombă "murdară", care liber poate cădea pe cont propriu. În al doilea rând, nava experimentală trăgea după sine în aer o "trenă" de substanțe radioactive. În cele din urmă, echipajul oricum era puternic radiat. Dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale ca mijloc principal de livrare a armelor nucleare a privat, în cele din urmă, programul complex și periculos al aeronavelor atomice de orice perspectivă.

Statele Unite au încercat să instaleze un reactor nuclear în echipamentele de la sol. Tancul Chrysler TV-8, cu o masă de 25 de tone, nu a fost niciodată produs în serie – a existat sub forma unei machete de dimensiuni reale, echipată cu doar o parte din sistemele standard. Mașina trebuia să fie pusă în mișcare de un motor cu aburi, căruia un mic reactor nuclear îi furniza căldură. Cu toate acestea, armata americană nu a apreciat atitudinea inovatoare a autovehicului de luptă creat de compania Chrysler. Tancul a fost considerat prea complex, iar capacitățile sale de luptă au fost considerate insuficiente pentru a abandona vehiculele tradiționale. Și pe 23 aprilie 1956 proiectul TV-8 a fost închis.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

445
Tagurile:
Pentagon, Rusia
Tematic
Tancul rusesc “Armata” a fost testat în regim fără pilot
Фрагмент Капитолия Вашингтона

Vor învăța democrația. SUA au decis cum vor interveni

80
(reînnoit 13:28 06.03.2021)
Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Intervențiile și răsturnarea liderilor autoritari sunt ineficiente. Washingtonul a învățat din acest lucru și intenționează să schimbe lumea, începând cu ele. Cum vrea să acționeze acum Statele Unite– în materialul Sputnik.

MOSCOVA, 6 mart – Sputnik, Sofia Melniciuk. Primul discurs oficial al secretarului de stat, Anthony Blinken, în Departamentul de Stat, deși a avut loc într-o sală goală, a provocat agitație. În decurs de o jumătate de oră, șeful diplomației americane a enumerat principalele direcții ale politicii externe, care vor fi incluse în curând în strategia de securitate națională.

Noi timpuri – noi metode

Aproape tot ce a spus Blinken nu este nou: atât el, cât și președintele Joe Biden au spus aceste lucruri de mai multe ori în ultimele luni. Cu toate acestea, ceva a atras atenția.

Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе.
© Sputnik / Алексей Витвицкий
"Abordarea noastră se va schimba", a declarat secretarul de stat. "Noi nu vom promova democrația cu ajutorul intervenților militare costisitoare sau încercărilor de a răsturna cu forța regimurile autoritare". El a recunoscut că astfel de metode, deși aplicate cu cele mai bune intenții, nu au dus la nimic bun. Mai mult, cuvintele "promovarea democrației" au căpătat o conotație negativă și nici chiar americanii înșiși nu mai cred în ele.

Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale. Promovarea democrației – rămâne a fi un imperativ al politicii externe a SUA – trebuie să se facă prin exemplu propriu. "În caz contrar, jucăm conform dorințelor concurenților, precum Chinei și Rusiei, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la loialitatea noastră față de idealuri. Nu este nevoie să le facilităm sarcina", a conclus diplomatul.

Un astfel de exemplu

Anul trecut a adus provocări țării. Pandemia de coronavirus, care a ucis mai mulți americani decât Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul din Vietnam luate împreună, a evidențiat inegalitățile în domeniul sănătății. Revoltele rasiale datorate brutalității poliției și uciderea persoanelor de culoare au evidențiat încă o dată problema rasismului sistemic din societate.

Alegerile prezidențiale, în general, au devenit cele mai scandaloase din ultimele decenii. Donald Trump susține până în prezent că rezultatele au fost falsificate. Acest lucru a dus la o adevărată incursiune în valorile fundamentale: pe 6 ianuarie, o mulțime a pătruns în clădirea Capitoliului în timpul confirmării rezultatelor alegerilor.

Noul președinte, Joe Biden, se confruntă cu o nevoie urgentă de a restabili unitatea în interiorul țării, de a demonstra, în primul rând, americanilor înșiși că Statele Unite sunt încă farul democrației.

"Cu exemplul personal există mari probleme în Statele Unite acum", a declarat Pavel Koșkin, cercetător senior la Institutul pentru SUA și Canada, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti. "Au nevoie de un instrument retoric pentru mobilizarea electoratului. Este important să arate că sunt capabili să reguleze situația din țară".

Într-o anumită măsură, declarațiile lui Blinken pot fi considerate ca fiind direcționate spre interior, crede Koșkin. "Punerea în ordine a lucrurilor în alte state este un fel de stimulent: trebuie să înceapă de la sine", explică el.

Dezvoltare versus democrație

Administrația lui Biden subliniază în mod constant că principalul rival strategic este China și modelul său de dezvoltare. Washingtonul intenționează să obțină tocmai schimbarea sa.

Dar Beijingul însuși nu intenționează să exporte sistemul politic nicăieri, așa cum a spus președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. "Vom promova oportunități pentru lume prin dezvoltare", a explicat el.

În unele țări, există, într-adevăr, o cerere pentru importul de elemente individuale ale guvernului chinez, spune consultantul Centrului Carnegie din Moscova, sinologul Temur Umarov. De exemplu, statele din Asia Centrală, unde influența Statelor Unite scade în fiecare an.

"Toate autocrațiile din regiune vor să repete succesul Chinei: să devină o economie dezvoltată fără reforme democratice", a menționat Umarov. În același timp, orice autocrație din lumea de astăzi trebuie să pară o democrație. Fără aceasta, este imposibil să existe în mod normal într-o lume globală.

"Prin urmare, la nivelul retoricii, toată lumea din Asia Centrală vorbește despre reforme și drepturile omului, dar de fapt nu vede Occidentul drept un model demn de urmat. Dacă în trecut cel puțin o țară – Kârgâzstanul, așa-numita oază a democrației din Asia Centrală – era mai pro-americană, acum chiar și ea și-a schimbat părerea și urmează o cale diferită", a afirmat Temur Umarov, sinolog, consultantul Centrului Carnegie din Moscova.

Statele Unite și-ar putea consolida poziția în regiune dacă s-ar implica mai activ în Asia Centrală din punct de vedere economic, așa cum face Beijingul. Fără de acest lucru, crede Umarov, nu vor putea să dobândească o mare influență ideologică.

Vechiul neuitat

Abordarea adoptată de noua administrație este o continuare a ceea ce a început încă Barack Obama. Așa-numita Doctrină Obama a implicat și o reducere a prezenței militare americane în străinătate. Chiar și atunci, democrații au ajuns la concluzia că metodele militare nu sunt atât de eficiente și că democrația ar trebui răspândită nu prin intervenții, ocupații și construirea statului, ci prin intermediul puterii blânzi.

Cu toate acestea, cel de-al 44-lea președinte nu prea a reușit: în 2011, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra forțelor guvernamentale libiene. Obama a recunoscut ulterior că decizia, desigur, a fost corectă, dar Washingtonul nu s-a pregătit pentru consecințe. Libia s-a cufundat în haos – Obama a numit-o cea mai gravă greșeală a președinției sale.

Actuala administrație va continua încercările lui Obama și va folosi toate metodele, cu excepția intervenției militare directe, crede Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie. "Accentul va fi pus pe politica de ajutor extern și ONG-uri, vor susține mult mai activ "revoluțiile portocalii", spune el, reamintind că în Siria, Statele Unite nu au luptat direct cu regimul lui Bashar al-Assad, ci au ajutat forțele de opoziție. "Acesta râmâne a fi un instrument acceptabil".

Acum, Washingtonul apără reprezentanții opoziției din Rusia, Belarus, Venezuela. Anterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali ruși din cauza lui Alexei Navalnîi. Svetlana Tihanovskaya a discutat cu ambasadorul american despre măsurile restrictive împotriva președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko. Cu o zi înainte, Blinken l-a sunat pe Juan Gaido, liderul opoziției din Venezuela. În China și Iran, SUA ajută ONG-urile și disidenții pro-occidentali.

Acțiunile concrete depind de țară, notează Suslov. Undeva se manifestă prin sprijinul uneia dintre părți într-un război civil, undeva – prin provocarea unei crize politice.

"Politică informațională, propagandă, diplomație publică. Sancțiunile sunt, de asemenea, un instrument important pentru răspândirea democrației: ele lovesc acele elite de care vor să scape. Dar noi Irak-uri și Libii – astfel de operațiuni nu vor mai exista", a declarat Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie

Istoria arată că este problematic să planteze democrația doar prin exemplul personal – este mult mai dificil decât să aloce bani pentru proiecte străine. Așadar, sprijinul financiar al forțelor prietenoase, aparent, va deveni instrumentul principal al Departamentului de Stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

80
Tagurile:
democratie, democratia, Democrație, SUA


Загрузка...
Protestul părinților, ipocrizia șefilor din Educație

Protestul părinților, ipocrizia șefilor din Educație și tăcerea Maiei Sandu

1902
(reînnoit 13:24 06.03.2021)
Zeci de părinți au manifestat vineri în fața Guvernului în semn de protest față de decizia autorităților de a închide școlile și de a trece procesul de instruire la distanță în scopul de a împiedica răspândirea coronavirusului.

Dacă e să generalizăm raționamentele din care părinții sunt revoltați de închiderea școlilor, acestea sunt, în mare, două.

Primul - procesul de instruire online este necalitativ, copiii nu obțin cunoștințele pe care le obțin, în mod normal, atunci când merg la școală. Sau procesul de instruire, în general, nu are loc, dat fiind că nu toți copiii au acces la internet, au computere, planșete sau alte dispozitive care le-ar permite să participe la orele online. Situația este și mai complicată în familiile în care sunt doi - trei și mai mulți copii.

Al doilea - părinții, care sunt obligați să meargă la muncă ca să poată întreține familia, să le pună o bucată de pâine pe masă copiilor, respectiv, nu au cu cine să-i lase acasă. Nici nu pot să-i ia cu ei la muncă și nici să-i lase singuri acasă, ambele cazuri comportând mai multe riscuri.  

Este mai mult decât evident că părinții au dreptate atunci când cer redeschiderea școlilor. Argumentele lor sunt imbatabile: cu cine să lase copiii acasă și cine o să ajungă acești copii dacă nu merg la școală?

Spre marea mea surprindere, în fața acestor părinți a ieșit un secretar de stat al Ministerului Educației, mai exact, Natalia Grîu, care le-a spus pe un ton mai mult decât obraznic că Ministerul Educației nu are nicio treabă cu închiderea școlilor, că respectiva decizie de închidere a școlilor aparține Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

"Eu pot să mă expun pe domeniul Educației. Eu nu sunt medic, eu nu sunt președintele Comisiei Naționale, eu răspund de asigurarea accesului la educație în școală", a spus doamna secretar de stat.

Halucinant, nu? Părinții sunt revoltați că copiii lor nu au acces la educație, iar ea le spune că asta nu o privește pe ea pentru că ea răspunde de asigurarea accesului la educație în școală. Nu sesizați că este alogic?

Când o mamă i-a spus că nu are cu cine să lase copilul acasă, doamna Natalia Grîu i-a răspuns la fel: "Dacă îmi permiteți să mă expun. Eu cred că trebuie să facem o delimitare între competențele Ministrului Educației…". Deci, faptul că copiii nu merg la școală, iarăși, nu ține de competențele Ministerului Educației! Exact ca în Procesul lui Kafka.

Și tot în cadrul acestui dialog, răspunzând părinților care spuneau ceva de genul că nu au bani pentru computere și planșete ca odraslele lor să participe online la ore, doamna secretar de stat a venit din nou cu același argument neghiob - asta nu este treaba Ministerului Educației.  

"Ministerul Educației se va expune pe domeniul de competență. Vreau să vă spun următorul lucru: la pachet cu anumite decizii care se iau pentru asigurarea dreptului la educație, sunt și anumite aspecte care vizează… care țin de protecția socială, anumite suporturi care trebuie să fie acordate părinților…", a declarat Natalia Grîu.

Alo! Ce-i cu tâmpenia asta? Adică de ceea ce li se întâmplă copiilor sunt vinovați părinții lor pentru că sunt săraci și nu au bani pentru computere și planșete sau cei de la Protecția Socială că nu le dau ajutoare financiare pentru asta, iar Ministerul Educației nu are nicio responsabilitate?

Dacă este așa, dacă nu Ministerul Educației a închis școlile, ci Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, de ce atunci în fața părinților a ieșit un secretar de stat de la Educație, ca să le povestească ce? Că Ministerul nu are nicio responsabilitate?

Nici nu știam că avem secretari de stat atât de impertinenți, obraznici și… agramați.  

Am transcris fragmentele de mai sus din discursul ei ca să arăt că doamna secretar de stat din Ministerul Educației nu prea cunoaște sensul cuvintelor de care face uz. Avem în cazul ei folosirea total improprie a verbului "a expune" la reflexiv: "pot să mă expun", "dacă îmi permiteți să mă expun", "Ministerul Educației se va expune".

La reflexiv, verbul "a expune" înseamnă a se pune, se afla într-o situație periculoasă, neplăcută. Corect ar fi fost să spună "să mă pronunț" sau "să-mi expun poziția, părerea". Dar așa doamna secretar chiar că s-a expus pe ea și întreg Ministerul Educației de a văzut o țară întreagă cine lucrează acolo.

Cam atât despre protestul părinților și poziția Ministerului Educației. Deși ar mai fi câteva chestiuni.

De ce tace avocatul poporului pentru problemele copilului, Maia Bănărescu, tace chitic, nu sare în apărarea drepturilor copiilor sau nici pe ea, ca și pe Ministerul Educației, nu o privește faptul că copiii nu sunt lăsați să meargă la școală.

Și de ce tace cealaltă Maie - Maia Sandu, care este ditamai președinte de țară și care anterior a fost și ministru al Educației? Ea de ce nu se implică în acest conflict sau nici pe ea nu o vizează, nu o privește faptul că sunt închise școlile și riscăm să avem o generație de analfabeți.

Bănuiesc că Maia Sandu nici nu a observat că au fost închise școlile și părinții protestează. Și cum ar observa în condițiile în care ea luptă vârtos cu corupția și corupții din Parlament, iar altceva nu o mai interesează. Închiderea școlilor e o chestie prea măruntă, nu se ostenește ea să se aplece asupra unui lucru atât de insignifiant.

NOTĂ: Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1902
Tagurile:
școli închise, școli, parinti, parinți, protest


Загрузка...
Proteste la Paris

Franţa: violențe urbane în suburbiile Lyonului, peste 12 mașini incendiate - VIDEO

0
(reînnoit 17:51 06.03.2021)
Tulburări şi violenţe în Franţa. 30 de persoane au devastat mobilierul stradal în Rillieux-la-Pape, în suburbiile Lyonului, a doua zi după revoltele din cartierul La Duchère. Cel puțin 12 mașini au fost incendiate.

BUCUREŞTI, 6 mart – Sputnik. În urma violențelor urbane care au afectat districtul La Duchère din Lyon, au avut loc noi ciocniri în suburbiile orașului, pe 5 martie, la Rillieux-la-Pape.

​Imagini cu mai multe mașini în flăcări au fost postate pe rețelele de socializare. Această izbucnire de violențe a avut loc și în sectorul Alagniers în contextul confiscărilor majore de droguri săptămâna aceasta, a afirmat primarul orașului, Alexandre Vincencet (LR), pe Twitter.

​„Un grup de delincvenți deosebit de mobili au degradat mobilierul stradal și au incendiat 12 vehicule parcate”, a scris primarul, care a adăugat că totul a durat doar aproximativ treizeci de minute.

​Potrivit AFP, 13 autoturisme au fost incendiate. Le Figaro vorbeşte despre aproximativ 15 maşini incendiate.

30 de persoane au deteriorat mobilierul stradal și au atacat și ofiţeri de poliție, a declarat Thierry Suquet, viceprefectul pentru apărare și securitate, citat de Sputnik France. Totuşi, potrivit acestuia, deși tensiunile au fost „intense”, poliția a reuşit să restabilească liniştea.

​Poliția a reușit să identifice și să aresteze imediat șase persoane, a adăugat acesta. „Condamnăm cu fermitate aceste violențe inutile, care provoacă tulburări în oraș. Facem apel la toată lumea să îşi păstreze calmul”, a spus viceprefectul. Primarul a avut aceeași reacție pe contul său de Twitter.

Ciocniri anterioare

Prima seară de violențe urbane a avut loc într-un cartier din Lyon, La Duchère, unde au fost incendiate mașini și coșuri de gunoi. Primăria a precizat că incidentele ar putea avea legătură cu un accident de scuter care a avut loc cu o zi înainte.

Un băiat de 13 ani aflat pe un scuter a fost rănit în cartier, fiind urmărit de o mașină de poliție nemarcată. Nu purta cască, iar în prezent se află în comă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Lyon, protest, atac, Franta, Franța


Загрузка...