De ce Turcia își introduce trupele în Azerbaidjan

De ce Turcia își introduce trupele în Azerbaidjan

271
(reînnoit 18:28 24.11.2020)
De ce Turcia intenționează să-și introducă forțele armate în Azerbaidjan și ce urmărește în regiunea Caucazului de Sud.

Introducerea trupelor turce în Azerbaidjan, sub pretextul misiunii de pace, reflectă dorința autorităților de la Ankara de a-și extinde influența politico-militară în Caucazul de Sud și regiunea Caspică, de a consolida pozițiile Turciei pe arena internațională. Pentru realizarea unor asemenea sarcini este nevoie de mai mulți ani. Observăm o nouă etapă a extinderii într-o manieră orientală a prezenței NATO în spațiul post-sovietic.

Pe 21 noiembrie, ministrul Apărării Naționale al Turciei, Hulusi Akar, a declarat că trupele terestre ale țării și-au încheiat pregătirile și în curând vor fi redislocate în Azerbaidjan cu ajutorul forțelor aeriene ale țării.

Oficialul militar a mai vorbit și despre “calitatea de lider a Turciei pe arena internațională”, în drum spre care “forțele armate trec prin cea mai tensionată perioadă din istoria republicii”.

Numărul și componența calitativă a contingentului turc în Azerbaidjan rămân deocamdată o mare taină. A se menționa că unități ale armatei Turciei sunt prezente permanent în Azerbaidjan, în cadrul cooperării militare și tehnico-militare între Ankara și Baku. Expedierea unui nou grup de ofițeri pentru activitățile în cadrul centrului ruso-turc de control asupra regimului de încetare a focului în Karabahul de Munte nu necesită un decret prezidențial sau dezbateri în Parlamentul turc.

Pe 11 noiembrie, Ankara și Moscova au semnat un memorandum cu privire la centrul de control asupra armistițiului în Karabahul de Munte, iar documentul nu prevede crearea unor forțe comune de menținere a păcii. Cu toate acestea, președinții Azerbaidjanului și Turciei, Ilham Aliev și Recep Tayyip Erdogan, au vorbit în mai multe rânduri despre “o misiune comună de pace”, cu participarea trupelor turce.

Evident, cererea insistentă a Moscovei de a nu introduce într-o zonă fierbinte forțe armate turce a fost ignorată la Ankara și Baku. Se pare că forțele terestre ale Turciei pe teritoriul azer se pregătesc de cu totul altceva decât o cooperare cu Rusia în cadrul centrului de monitorizare format din câțiva zeci de specialiști.

Arbitrajul succesului

Turcia nu are niciun fel de raționamente de ordin strategic de a iniția un conflict de proporții cu Rusia în Caucazul de Sud (succesul ar fi puțin probabil, iar niște consecințe extrem de negative pentru Ankara sunt garantate). Mult mai eficientă și sigură este pătrunderea în regiune sub pretextul unei cooperări tehnico-militare cu Azerbaidjan sau sub steagul unei “misiuni de pace”. Pe de altă parte, sprijinul din partea Baku ar fi o răsplată pentru ajutorul oferit de turci în conflictul armat din Karabah, cu o miză în viitor.

Acțiunile forțelor turcești în Karabahul de Munte nu sunt prevăzute în niciun acord, inclusiv cel trilateral (Azerbaidjan, Armenia, Rusia). Prezența militarilor turci în Azerbaidjan a fost instituționalizată juridic post factum deoarece, conform datelor experților militari din Rusia, de la începutul lunii septembrie, pe teritoriul azer erau prezenți peste 1500 de militari turci. În calitate de consilieri, generalii turci și ofițerii acționau de-a lungul întregii verticale a conducerii militare – de la Statul Major al armatei azere, până la regimente. Susținerea militară fățișă a părții azere de către Ankara nu îi permite armatei turce să pretindă la rolul de pacificator în Karabah sau să participe la o patrulare comună a liniei de separare. Însă sunt posibile anumite variante.

Turcia și-ar dori să-și consolideze prezența în Azerbaidjan. Trupele turce se pot afla ani la rândul pe teritoriul azer în baza unor acordul bilaterale. Acest lucru nu încalcă normele dreptului internațional, însă nu asigură pacea. Odată ce nicio țară din lume nu a recunoscut autoproclamata republică Karabah, Baku și Ankara și-ar putea crea iluzii unei libertăți totale de acțiune în raport cu populația armeană din Karabahul de Munte. Ministerul Afacerilor Externe al Turciei a făcut recent declarații cu privire la niște unități de observare suplimentare în anumite locuri. Provoacă îngrijorări informațiile cu privire la evacuarea din Azerbaidjan a unor insurgenți pro-turci sirieni. Într-o astfel de situație este important că “arbitrajul succesului fraților azeri” (expresia ministrului Hulusi Akar) să nu se transforme într-o beție provocată de succes.

Tabloul viitorului

Ankara are niște planuri globale a edificării unei “lumi turce”. În viitor, nu este exclusă proiectarea intereselor și forțelor turce în afara Azerbaidjanului – în regiunea Caspică și statele din Asia Centrală.

Pacificator rus în apropiere de mănăstirea Dadivank, Karabahul de Munte
© Sputnik / David Galstyan

Dispunând de forțe destul de impunătoare – 355 mii de militari, peste 2600 de tancuri, 270 de avioane de luptă multirol F-16 și locul 11 în clasamentul mondial Global Firepower, Turcia își sporește propria producție de avioane, drone, rachete, tancuri. În ultimul un deceniu și jumătate, numărul întreprinderilor turce în domeniul apărării a crescut de la 56 la 1500, guvernul gestionează programe ale industriei de apărare în valoare de peste 75 de miliarde de dolari. Ankara achiziționează multe arme străine. Bugetul pentru apărare al Republicii Turce constituie peste 18 miliarde de dolari – aproximativ 13 la sută din bugetul anului 2020.

Turcia își utilizează activ instrumentele militare în nordul Siriei, în Libia. În ciuda intereselor altor state, pretinde la segmente importante ale Mării Mediterane (extracția de hidrocarburi). În acest fel, Azerbaidjanul (care dispune de rezerve importante de petrol) devine un cap de pod pentru dezvoltarea de către Turcia a unei politici externe expansionist și agresive. Situația legată de această “înfrățire” este periculoasă și prin faptul că în spatele turcilor se află NATO, care susține tacit aceste pretenții ale lui Erdogan în orice punct geografic.

Pacificatorii ruși restabilesc pacea și ordinea în Karabahul de Munte, iar Turcia încearcă să creeze în Azerbaidjan o anumită infrastructură militară și își arogă dreptul de a se implica militar în regiunea Caucazului de Sud. Proiectul Karabah al Ankarei este împiedicat doar de logistică. Azerbaidjanul și Turcia dispun de un segment mic al frontierei terestre comune, între provincia turcă Iğdır și Republica Autonomă Naxcivan, destul de izolată de restul Azerbaidjanului. Transferul de trupe, arme și provizii cu ajutorul avioanelor forțelor aeriene (destul de costisitor) trebuie coordonat cu Armenia, Georgia (cea mai probabilă rută) sau Iranul. În orice configurație geopolitică, Turcia va fi nevoită să ia în considerare pozițiile solide ale Rusiei – în Caucaz și Orientul Mijlociu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

271
Tagurile:
Turcia, Azerbaidjan
Тема:
Situaţia în Nagorno-Karabah (23)
Tematic
De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah
Militar rus din trupele de menținere a păcii, rănit în Karabah

"Să-i lovim pe ruși într-un loc vulnerabil": Ce s-a gândit facă NATO

158
(reînnoit 14:01 22.01.2021)
Creșterea contingentului militar, construirea infrastructurii militare și consolidarea ulterioară internațională – în 2021, NATO va crește presiunea asupra frontierelor vestice ale Rusiei.

CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik. În mai-iunie, Alianța va organiza cele mai ample manevre de după Războiul Rece – Defender Europe 2021. Răspunsul la acestea vor fi nu mai puțin amplele exerciții comune ale Rusiei și Belarusului "Zapad – 2021", programate pentru septembrie. Despre cum s-ar putea încheia toate acestea – în materialul Sputnik.

Câmpul de luptă – Europa

În timpul manevrelor Defender Europe 2021, ca și până acum, se vor practica acțiuni defensive și ofensive în Europa de Est și în țările baltice. Conform legendei exercițiilor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă rusă". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijlooace și forțe pentru desfășurarea "războiului".

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. De asemenea, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Este posibil ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum sa întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat luni ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate". Minskul a subliniat că manevrele strategice reflectă "relațiile puternice de alianță și unitatea punctelor de vedere ale instituțiilor de apărare din Belarus și Rusia privind asigurarea securității militare a ambelor țări".

Arătarea puterii

Ambele părți nu au folosit limbajul diplomatic obișnuit în legătură cu manevrele împotriva vreunui stat sau bloc militar. Practicarea asaltului asupra Kaliningradului de către forțele NATO și pregătirea militarilor ruși pentru bătăliile urbane indică clar cine va lupta cu cine. Desigur, probabilitatea unui conflict armat la scară largă este mică, dar foarte reală.

Potrivit experților, schimbarea puterii în Statele Unite va afecta direct acțiunile NATO în 2021. În cei patru ani de președinție a lui Donald Trump, unitatea blocului Atlanticului de Nord a slăbit semnificativ. Proprietarul Casei Albe nu a ascuns că urmărește, în primul rând, interesele americane și nu a exclus posibilitatea de a părăsi Alianța. O astfel de retorică a provocat o mare îngrijorare în Europa, reapărând problema armatei UE. Noul președinte va încerca evident să remedieze totul.

"Relațiile dintre Rusia și NATO se vor deteriora în acest an", a spus Konstantin Sivkov, prim-vicepreședinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. "Biden vrea să restabilească și să mobilizeze Alianța. Și pentru a face acest lucru are nevoie de un inamic extern. Rusia este cea mai potrivită pentru acest rol, întrucât China este prea departe. Washingtonul are nevoie de imaginea unui dușman extern și pentru a consolida societatea americană".

Câștigarea banilor

Cu toate acestea, experții consideră că, în realitate, NATO nu are planuri agresive evidente împotriva Rusiei. Iar extinderea ulterioară a Alianței pentru americani este o modalitate de a face bani și de a lega Europa de sine și mai mult. Washingtonul se va întoarce la era pre-Trump și își va crește interferența în treburile Lumii Vechi.

Joe Biden
© REUTERS / JONATHAN ERNST

"Cred că în 2021 NATO va demonstra cum se transformă dintr-o organizație militară într-un fel de corporație globală", explică politologul-americanist Serghei Sudakov. "Problema cheie a Alianței rămâne a fi finanțarea. Se știe că cel care plătește, acela și comandă muzica. Două treimi din buget sunt asigurate de către Statele Unite, acest lucru nefiind pentru nimeni un secret. Știm foarte bine că costurile au depășit deja un trilion de dolari. În special, datorită Washingtonului. Statele europene se bazează pe aprovizionarea din Statele Unite – până la rațiile uscate. Acest lucru susține bugetul colosal al SUA pentru apărare – corporațiile, care acționează în interesele NATO, câștigă sume uriașe de bani".

Expertul a menționat că deja astăzi activitatea Alianței Atlanticului de Nord arată ca un transfer de bani dintr-un buzunar în altul. Washingtonul alocă fonduri NATO, aliații le folosesc pentru a cumpăra echipamente și arme americane și cercul se închide.

Europa pentru Statele Unite sub Biden va rămâne una dintre principalele piețe pentru produsele militare. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a retoricii antirusești de peste ocean. Dar majoritatea experților sunt siguri: Washingtonul și Bruxelles-ul nu vor îndrăzni să testeze cu adevărat puterea celei de-a doua celei mai puternice armate din lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

158
Tagurile:
Rusia, NATO
Tematic
Lavrov condamnă decizia SUA de includere a Cubei în lista sponsorilor terorismului


Загрузка...
Joe Biden

Biden transmite un mesaj crucial Rusiei

1414
(reînnoit 10:06 22.01.2021)
Un mesaj care anunță o decizie crucială pentru următorii ani – și care ridică multe întrebări în privința intențiilor lui Joe Biden nu numai față de Rusia, ci și în legătură cu China.

BUCUREȘTI, 22 ian – Sputnik. O veste extrem de importantă a fost transmisă de la Washington – preşedintele Joe Biden doreşte prelungirea cu cinci ani a tratatului de limitare a armelor nucleare strategice – ”New START” - încheiat între SUA şi Rusia.

Tratatul, în forma actuală, urmează să expire la începutul lui februarie, transmite Russia Today.

Anunțul a fost făcut de secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, care a spus că Biden va căuta să negocieze o prelungire a acordului înainte ca acesta să înceteze în 5 februarie.

”Președintele spus clar de mult timp că tratatul ”New START” este în interesul securității naționale a Statelor Unite și această prelungire are și mai mult sens atunci când relația cu Rusia este contradictorie, așa cum este și în acest moment”, a declarat Psaki, numind acordul ”o ancoră a stabilității strategice” între cele două țări.

Dar, Casa Albă mai transmite un semnal, în același timp: Biden va urmări și o evaluare a informațiilor despre ceea ce Psaki a numit „acțiuni nesăbuite și contradictorii” ale Moscovei.

„Chiar dacă lucrăm cu Rusia pentru a promova interesele SUA, tot așa lucrăm pentru a cere Rusiei să dea socoteală pentru acțiunile sale nesăbuite și contradictorii”, a spus Psaki.

Topol
© Sputnik / Александр Кряжев
De asemenea, Biden va cere comunității de informații pentru evaluarea completă a cazul penetrării cibernetice de la ”SolarWinds” dar și a interferenței rusești în alegerile din 2020, a utilizării armelor chimice împotriva liderului opoziției Alexey Navalny și a pretinselor recompense asupra soldaților americani în Afganistan.

Deci, o întreagă listă de alegații și acuzații care au fost deja dovedite ca false – dar și un aspect contradictoriu: nimic despre introducerea Chinei în acest tratat, cu toate că superputerea de la Răsărit dorea acest lucru.

Cum poate fi interpretată această ”omisiune”? Ca o intenție specială față de China a noii administrații democrat-globaliste?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1414
Tagurile:
Rusia, China, Joe Biden, SUA


Загрузка...

Clinton l-a acuzat pe Trump de legături cu Putin. De ce?

0
(reînnoit 14:53 22.01.2021)
Statele Unite caută din nou o "urmă rusească". De data aceasta, în asaltul Capitoliului. Ex-secretarul de stat americană Hillary Clinton a declarat că Rusia ar fi fost implicată în acest sens.

Potrivit legendei, Donald Trump i-ar fi telefonat lui Vladimir Putin în acea zi. Are oare Clinton dovezi? De ce Statele Unite caută din nou justificări externe pentru propriile lor probleme? Și de ce fosta adversară politică a miliardarului american a fost numită "doamnă răzbunătoare"?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0


Загрузка...