Igor Dodon la întâlnirea cu alegătorii din or. Fălești

Adevărata miză a altercației dintre Usatîi și Dodon

1094
(reînnoit 09:10 26.10.2020)
De ce Usatîi a decis să se ia de piept cu Dodon, nu la figurat, ci la propriu? Ca să se mai dezmorțească. E în spiritul lui. Dar și urmărește ceva. Inclusiv pentru perioada de după alegeri.

Incidentul care a avut loc ieri în palatul de cultură din orașul Fălești, provocat de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a venit nepoftit la întâlnirea președintelui Igor Dodon cu alegătorii și care i-a creat un evident disconfort șefului statului, deci, acest incident, în pofida așteptărilor, nu are cum să-i prejudicieze șansele electorale lui Dodon.

Admit că acest incident îi poate consolida nițel poziția lui Renato Usatîi, dar nu din contul electoratului lui Dodon, ci al altui concurent electoral.

O zicală populară spune că atunci când doi se bat, al treilea câștigă. În cazul nostru este invers: când doi se bat, al treilea pierde.

O altercație la club nu din cauza, ci în detrimentul unei domnișoare

Altercația care a avut loc la Fălești nu are cum să determine nici măcar o parte minusculă din electoratul lui Dodon să voteze pentru Usatîi, chiar dacă în îmbrâncelile de acolo Usatîi a ieșit aparent victorios, reușind să-i strice lui Dodon discuția cu alegătorii. Judecând după sondajele care au fost făcute, dacă putem să avem măcar puțintică încredere în sondaje, alegătorul lui Dodon este unul matur, chiar preponderent în vârstă, unul care optează pentru stabilitate, previzibilitatea, adică unul care sub nicio formă nu este dominat de un spirit războinic, revoluționar. Respectiv nu are cum să migreze de la Dodon la Usatîi, atunci când ultimul transformă o întâlnire electorală într-o probă de sumo.

Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești
© Photo : Miroslav Rotari
Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești

Și nici nu a fost asta miza gestului făcut de Usatîi.

Miza a fost alta: să arate că dintre toți contracandidații electorali ai șefului statului, doar el poate să-l confrunte pe Dodon. Usatîi este cel care are curajul să se ia de piept cu Dodon, nu Maia Sandu. Și dacă ținem cont de faptul că sondajele ne dau următorul clasament pentru votul de duminică: pe primul loc Dodon, pe locul doi Sandu și pe locul trei Usatîi, atunci publicul trebuie să înțeleagă că cel care trebuie să se confrunte în turul doi cu Dodon este Usatîi, nu Maia Sandu. Asta este adevărata miză a scandalului de ieri, din clubul din Fălești.

Acum este greu de spus dacă îmbrânceala de la Fălești îl va face pe Renato Usatîi mai simpatic decât Maia Sandu în ochii electoratului PAS. Chiar nu știu ce să cred.  

Se prefigurează conturul unui lider protestatar pentru perioada de după alegeri

Dar ieșirea de ieri a lui Renato Usatîi mai poate avea o miză. O miză gândită pentru perioada post-alegeri și pentru situația în care Igor Dodon va ieși câștigător și va obține un nou mandat de președinte.

Este știut faptul că aproape toți contracandidații lui Dodon au lăsat să se înțeleagă că, dacă șeful statului câștigă alegerile, atunci înseamnă că alegerile au fost fraudate și că ei, opoziția, sunt gată să iasă în stradă, să reediteze în Republica Moldova situația din Kîrgîzstan și Belarus, adică să ceară abdicarea lui Dodon prin proteste masive și posibil violente.

Până și liderul PCRM, Vladimir Voronin, care este deja un om în etate și care nu candidează la postul de șef al statului, a declarat că, dacă câștigă Dodon, înseamnă că alegerile au fost fraudate și el personal va ieși în stradă să protesteze cu tot poporul.

Păi dacă e așa și dacă în turul doi de scrutin Maia Sandu va pierde în fața lui Igor Dodon, vă imaginați că nu liderul PAS va merge în fruntea coloanei protestatarilor hotărâți să-l dea jos pe "dictatorul Dodon".

Maia Sandu pentru asta nu se potrivește. Nu are sânge de lider, și mai ales de unul stradal, protestatar. Cu așa lider, nici la un flashmob nu-ți vine a merge, mite la proteste, la vreo revoluție colorată. Din alt aluat este creat Renato Usatîi. Posibil că el își revendică rolul de lider protestatar de pe acum. Este adevărat că, dacă va dori să devină liderul protestatarilor nemulțumiți sau, mai bine, revoltați de victoria lui Dodon, atunci trebuie să se aștepte la o concurență acerbă din partea președintelui PPDA, Andrei Năstase, care, la 1 noiembrie, va înregistra un rezultat extrem de prost, dar care va privi protestele împotriva lui Dodon ca pe o nouă șansă de urca pe creasta valului politic. Pe care a stat o vreme cocoțat prin 2016, înainte de prezidențiale, dar pe care l-a descălecat de bună voie, permițându-i Maiei Sandu să-l încalece, după care el nu l-a mai prins. Așa-i când vrei să fii gentelman și, mai ales, cavaler în politică.  

Cel puțin, un pic de dezmorțeală

Acum ar mai fi de remarcat un aspect al gâlcevii de ieri din casa de cultură din Fălești. De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că aceasta campanie electorală este o tristețe, o plictiseală care provoacă chiar repulsie față de alegeri și față de politică. Nicio confruntare de idei, doar promisiuni, adică vorbe.

Apoi iată, în acest ocean de vorbe, Usatîi a produs ceva valuri, puțină mișcare. Nu intelectuală, ci fizică. Dar oricum și asta înseamnă un pic de dezmorțeală.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1094
Tagurile:
altercație, altercatie, Andrei Năstase, Maia Sandu, Dodon, Usatîi, Andrei Usatâi, Usatâi
Sistemul HIMARS

De ce sistemul HIMARS este un pericol pentru România, dar nu Rusia

103
(reînnoit 19:12 26.11.2020)
Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad, menționează analistul militar.

Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, măcar și în Afganistan (talibanii nu sunt adversarul vel mai dotat cu tehnologii).

Americanii nu sunt deranjați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachetă de antrenament în direcția Mării Negre și, operativ, au readus lansatoarele la baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări de rachetă în România s-a dorit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Evident, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu o sumă de 216 salve cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câtorva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush drept “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) pe Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și imprevizibilă pentru trupele rusești din regiune”.

Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirmă: “Forța fatală demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, vorbește de la sine înțeles”. De altfel, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operațional și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, a sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic.

Chiar și în acest caz, sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spațial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru.

În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, Statele Baltice și alte platforme de amplasare temporară sau permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror proiectile reactive și rachete pot fi dotate cu focoase tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condiții de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate două lansări de rachete, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor).

Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare.

În Irak, sistemele HIMARS au fost utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări de rachete de diverse tipuri asupra mai multor obiective. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase proiectile reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Lipsa propriilor dispozitive de orientare mașina o compensează cu un spectru de containere cu proiectile reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, proiectilele și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, deservirea tehnică nu este prevăzută până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri de până la +60 de grade.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
Crimeea, NATO, pericol, SUA, România, rachete
Tematic
România: Rachete Patriot pentru o țară fără lideri patrioți?


Загрузка...
Biden va transforma SUA într-o marionetă a Europei

Biden va transforma SUA într-o marionetă a Europei

113
(reînnoit 12:50 25.11.2020)
UE, reprezentată de șeful Consiliului Europei, Charles Michel, i-a propus lui Joe Biden să restabilească o „alianță transatlantică puternică”.

Dacă Biden va intra în Casa Albă (și judecând după evoluția evenimentelor, acest lucru devine din ce în ce mai evident), această dorință are toate motivele să se împlinească. Este simbolică candidatura probabilului secretar de stat al SUA în persoana lui Anthony Blinken, care este un produs rafinat al „mlaștinii de la Washington” și „apărător al alianțelor globale”, scrie Irina Alksnis într-un editorial pentru RIA Novosti.

Faptul că Europa Occidentală ar fi fericită să-l vadă pe Joe Biden în rolul de președinte al SUA a devenit clar imediat - atunci când liderii săi s-au grăbit să-l felicite pentru victoria în alegeri, iar Germania a recunoscut că nu avea chef să „colaboreze cu Trump încă patru ani”.

Este mult mai puțin clar de ce, pentru Europa, globaliștii sunt de preferat în fruntea SUA - aceiași globaliști care sunt obsedați de ideea menținerii status quo-ului sub forma unei lumi unipolare, cu rolul necondiționat de lider al Washingtonului. La urma urmei, procesele de suveranizare și eliberare de dependența semi-vasală de stăpânul transatlantic, câștigând constant forță în Lumea Veche, par să contrazică aceste aspirații.

S-ar putea presupune că și în Europa au învins forțele pro-americane, gata să-și sacrifice statele naționale în favoarea SUA. Cu toate acestea, faptele indică contrariul. De exemplu, Guvernul german și-a reafirmat încă o dată poziția cu privire la inadmisibilitatea sancțiunilor extrateritoriale care sunt elaborate în Statele Unite împotriva ”Nord Stream-2”.

Astfel, Europa continuă să-și promoveze linia de protejare a intereselor sale și de consolidare a propriului rol geopolitic, dar, în același timp, susține cu înflăcărare revenirea la putere la Washington a forțelor pentru care asta - în teorie - ar trebui să fie categoric inacceptabil.

Soluția la această ciudată contradicție ar trebui căutată în evenimentele de acum patru ani.

Venind la Casa Albă, Donald Trump a renunțat la multe acorduri internaționale pregătite și chiar semnate cu participarea Statelor Unite. Aceeași soartă a avut-o și faimosul parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții, care atunci avea deja o reputație dea-dreptul sinistră. Alarmiștii au avertizat că, cu ajutorul lui, America pur și simplu va scoate toate resurse din Europa în favoarea sa.

Putin a explicat de ce nu l-a felicitat pe Biden
© Video : Ruptly / "Москва. Кремль. Путин", Россия-1

Cu toate acestea, Trump, care în anii președinției sale a profitat cu orice ocazie pentru a trage foloase economice pentru țara sa, nu a ezitat să abandoneze „găina” care, se pare, ar fi trebuit să facă ouă de aur pentru America timp de mulți ani. Mai mult ca atât, el a afirmat în repetate rânduri că toate aceste acorduri sunt de fapt profund dezavantajoase pentru Statele Unite. Există suspiciunea că îl putem crede pe înflăcăratul patriot american cu o vastă experiență în afaceri.

Principala greșeală ar fi să presupunem că globaliștii (inclusiv cei americani) ar avea interese orientate la nivel național. Pentru ei, Statele Unite pot fi extrem de importante ca centru de bază de emisii și cea mai puternică armată de pe glob. Dar o țară imensă, cu aproape 330 de milioane de locuitor,i este mai degrabă o povară, de care ar fi mai ușor să scapi, decât să investi în ea și de a-i rezolva problemele.

În schimb adevăratele interese și sentimente ale globaliștilor ca cetățeni ai lumii pot fi asociate cu locuri complet diferite. În cazul aceluiași Anthony Blinken, o parte semnificativă a copilăriei a petrecut-o la Paris, iar formarea personalității sale a fost puternic influențată de tatăl său vitreg european. Așadar, îndoielile cu privire la măsura în care va fi ghidat exclusiv de interesele naționale ale SUA în calitate de secretar de stat sunt destul de firești.

Într-un astfel de peisaj, poziția Europei capătă sens. În ultimele decenii, a învățat să-și atingă scopurile prin interacțiunea cu statul profund american detașat de rădăcinile sale - îndeplinind în același timp toată curtoazia formală față de „liderul lumii libere” și singura superputere. Să luăm doar acordul nuclear iranian, care este adesea numit unul dintre triumfurile președinției Obama, dar în care UE era mult mai interesată decât Statele Unite.

Mai mult, UE are încă nevoie de SUA în multe privințe. În special, încercările europene de a-și crea propria armată - nu imitația care există astăzi, ci o adevărată forță militară - arată neserios. Nu există nicio alternativă la americani în acest sens și nu se prevede în viitorul previzibil. Însă Trump a fost hotărât să facă Lumea Veche să plătească pentru „umbrela” militară la cea mai mare rată, iar Bruxelles sau Berlin au șansa de a se înțelege cu „mlaștina de la Washington” într-un mod amiabil.

Da, și de o contrabalanță pentru Rusia - geopolitică, economică și aceeași armată - UE mai are încă nevoie. Altfel pentru Moscova apar condiții prea favorabile pe direcția occidentală, ceea ce nu poate plăcea capitalelor vest-europene.

Drept urmare, apare o situație paradoxală: în timp ce în ochii majorității, Europa pare un consumabil pentru Statele Unite, de fapt este timpul să ne fie milă de americani, care au șanse crescânde de a ajunge victimă a vicleniei europene și a trădării din partea propriilor elite.

Opinia autorilor ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

113
Tagurile:
SUA, Europa, Joe Biden
Tematic
De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah
Adevăratul „naționalism vaccinal” din Israel și Ungaria


Загрузка...
Medicina

Zeci de mii de doze de vaccin antigripal au ajuns în țară

0
(reînnoit 09:57 27.11.2020)
A doua tranșă de vaccin antigripal achiziționate din Federația Rusă au ajuns în Republica Moldova. Alt lot va veni în decembrie, din SUA.

CHIȘINĂU, 27 nov – Sputnik. Peste 90 de mii de doze de vaccin antigripal au ajuns în Republica Moldova, informează Ministerul Sănătății. Cele 93 de mii de doze sunt din lotul de 100 de mii achiziționat din Federația Rusă. Prima tranșă de șapte mii de doze a ajuns la începutu lunii noiembrie.

Vaccinurile vor fi distribuite instituțiilor medico-sanitare publice pentru imunizarea împotriva gripei sezoniere a contingentelor profesionale și cu risc sporit de îmbolnăvire. În această categorie se înscriu lucrătorii medicali, bolnavii cu boli cronice, angajații din cadrul trupelor de carabinieri și grăniceri, Serviciului Situații Excepționale și Serviciului Vamal, personalul din instituțiile de asistență socială, copiii din Centre de plasament, etc.    

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale atrage atenția că imunizarea cu vaccin antigripal este cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă. De asemenea, MSMPS recomandă persoanelor din categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire să se vaccineze. Vaccinul antigripal este oferit gratuit.

Alte 100 de mii de doze urmează a fi livrate în țară la începutul lunii decembrie curent. Dintre acestea, 85 de mii de doze, oferite cu titlu de donație din partea Statelor Unite ale Americii și 15 mii de doze achiziționate de către Republica Moldova prin intermediul UNICEF. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
nevaccinarea voluntară, doze de vaccin, vaccinare copii, Vaccinuri


Загрузка...