Dolari americani

FMI știe cum va salva lumea: Riscăm o sărăcie mai mare

201
FMI își propune să edifice un nou viitor luminos global, în contextul consecințelor negative pe care le-a adus pandemia economiei mondiale. Ce se ascunde în spatele cuvintelor mari.

Judecând după declarațiile șefului FMI, cea mai mare organizație financiară supranațională și-ar dori să revină în anul 1944 sau cel puțin să repete anul 1944, sub pretextul pandemiei COVID-19. În spatele unor declarații tari ale conducerii FMI despre necesitatea ajutorării lumii în depășirea consecințelor economice și umanitare ale pandemiei, probabil se ascunde probabil ceva mai mult, iar în considerentele umanitare ale liderilor structurii financiare, a cărei reputație în țările în curs de dezvoltare este una negativă, ar putea crede doar o persoană naivă, care nu a văzut niciodată cum niște datornici ai acestei organizații de la Washington au redus programele sociale și au vândut la un preț derizoriu întreprinderile de stat, în numele îndeplinirii “cerințelor FMI privind însănătoșirea economiei”.

Ar trebui să le dăm dreptate oponenților noștri americani: toate tentativele statelor care nu fac parte din clubul de elită colonialist G7 de a prelua controlul asupra FMI nu au avut sorți de izbândă, în pofida faptului că anumite progrese în sporirea influenței Chinei (sau chiar a Rusiei) în procesul de luare a deciziilor în interiorul organizației au fost totuși înregistrate. Însă, în ansamblu, principalul creditor al statelor în curs de dezvoltare (în esență, „principalul Shylock al planetei”) se orientează în continuare spre promovarea acelei versiuni a “globalizării”, care în niciun caz nu poate fi considerată una echitabilă.

Dacă la începutul epidemiei COVID-19 presa și experții occidentali erau îngrijorați de vitalitatea acestei versiuni a globalismului și se temeau de o de-globalizare, atunci, acum “Shylock global” constată că are nevoie de o nouă conferință de la Bretton Woods, adică actuala schemă a globalizării (edificată odată cu înființarea fondului în 1944) a devenit principala victimă a pandemiei și atât timp cât ”cadavrul mai este cald”, trebuie lansată o nouă versiune, cu o imagine îmbunătățită, construită pe promisiunile de a nu mai promova o agendă total ”canibală”.

Într-o adresare oficială, prilejuită formal de aderarea Andorrei la FMI, directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorgieva, a anunțat că acum este un moment istoric:

“În timp ce noi așteptăm cu nerăbdare posibilitatea de a saluta Andorra, în calitate ei de cel de-al 190-lea membru, activitatea FMI reprezintă o mărturie a valorilor cooperării și solidarității, pe care se construiește fraternitatea umanității. Astăzi în fața noastră apare un nou “moment” Bretton Woods. Pandemia, care a răpit peste un milion de vieți. Catastrofa economică, care va reduce economia globală cu 4,4 la sută în acest an și va determina o reducere a producției cu 11 trilioane de dolari în anul următor. Disperarea umană de nedescris în fața unor șocuri uriașe și creșteri a sărăciei pentru prima dată în ultimele decenii. Din nou în fața noastră se află două sarcini enorme: combaterea crizei astăzi și edificarea unui viitor mai bun”.

Astăzi nu este nevoie să polemizăm despre necesitatea luptei cu criza economică globală, însă cu concepția că “un viitor mai bun” pentru întreaga umanitate va fi edificat de FMI – putem și trebuie să polemizăm, mai ales că apelarea la experiența conferinței Bretton Woods din 1944 arată frumos și convingător doar pentru un funcționar de la Washington. Merită să menționăm aici un episod apocrif de la acea conferință, la care 44 de reprezentanți ai mai multor state au semnat statutul FMI. Diplomații sovietici, care au fost invitați la conferință, au părăsit-o după ce au luat cunoștință de regulile propuse de activitate a noului fond global de creditare, comunicându-le organizatorilor că noua structură va deveni doar „o filială a Wall Street”. Prognoza s-a adeverit în totalitate, însă în niște forme pe care nici nu și le-ar fi putut imagina negociatorii sovietici.

Există toate temeiurile să bănuim că așa-numitul “Bretton Woods 2.0” va lucra în conformitate cu aceleași principii. Spre exemplu, directorul executiv al FMI, pe fundalul pandemiei și catastrofei economice care chinuie statele în curs de dezvoltare, din anumite motive este îngrijorat de transparența acelor datorii pe care aceste state deja le-au acumulat. Pentru a înțelege motivul real al îngrijorărilor este nevoie de o traducere din limbajul birocratic de la Washington în rusă și de o mică incursiune în istorie.

Iată ce propune FMI acum:

“Trebuie să avansăm spre o mai mare transparență a datoriilor și consolidarea coordonării creditorilor. Ne inspiră discuțiile din G20 cu privire la “o bază comună pentru reglementarea datoriei suverane”, precum și îndemnul nostru pentru îmbunătățirea arhitecturii de reglementare a datoriei suverane, inclusiv participarea sectorului privat. Noi, împreună cu statele membre, vom sprijini politica lor”.

S-ar părea că totul este despre cum “să fie bine și să nu fie rău”, însă așa precum expresia “respectarea ordinii mondiale, bazate pe reguli” din gura unui diplomat american presupune “Rusia trebuie să returneze Crimeea”, așa și în cazul dat formularea “transparentizarea datoriilor” nu e despre transparență, ci despre China. În februarie, publicația economică japoneză Quartz a scris despre lupta FMI și Băncii Mondial cu ascensiunea influenței chineze în țările în curs de dezvoltare:

“(FMI și Banca Mondială – n. r.) sunt îngrijorate de influența Chinei, care, chiar dacă nu este cel mai mare creditor, a devenit o sursă de capital extrem de influentă în țările africane, care nu dispun de multe opțiuni din cauza unor parametri economici slabi (...) China propune un pachet comod de finanțare și (o ulterioară n. r.) asistență prin intermediul întreprinderilor sale de stat pentru realizarea proiectelor de infrastructură atât de necesare pe tot continentul. Potrivit președintelui Băncii Mondiale, David Malpass, problema constă în lipsa transparenței.

“Una dintre problemele practice cu care ne confruntăm constă în faptul că unii dintre noii creditori nu sunt membri ai Clubului de la Paris și din acest motiv, cred, când vorbim despre acest lucru, oamenii trebuie să înțeleagă că e vorba de China”, a spus Malpass. “Ei (structurile chineze n. r.) au sporit volumul de împrumuturi, fapt care într-un anumit sens, este bun. Vrem să credităm mai mult statele în curs de dezvoltare. Însă (...) adesea în aceste contracte există un punct cu privire la confidențialitate care interzice Băncii Mondiale sau sectorului privat să vadă care sunt condițiile acordului”.

În mare parte, FMI și-ar dori ca problema cui le va ierta datoriile China, nu doar la nivel de instituții de stat, dar și la nivel de companii private, să o decidă nu China în negocierile bilaterale, ci în cadrul unui format multilateral, cu participarea FMI și statele occidentale. Acest lucru se prezintă nu doar ca o tentativă de a edifica o nouă fraternitate financiară mondială, ci ca o dorință de a salva cu orice preț acea schema colonială de creditare a statelor în curs de dezvoltare, căreia Beijingul îi pune bețe în roate. Mai mult: pornind de la aceleași considerente, de ce conducerea Fondului nu i-ar cere Rusiei “să ierte” cele trei miliarde de dolari pe care Ucraina le datorează prin eurobonduri? A acuza Moscova de lipsa unei transparențe și lipsa unei dorințe de a ajuta unei țări afectate de COVID-19 este un gest perfect în stilul Fondului.

Un alt principiu în baza căruia FMI vrea să edifice un viitor global luminos reprezintă o amenințare directă la securitatea economică și bugetului de stat al Rusiei:

“Așa cum pandemia a arătat că nu mai putem să ignorăm măsurile de prevenire în sfera sănătății, nu mai putem să ne permitem ignorarea schimbării climatice – e cel de-al treilea imperativ.

Atragem o atenție deosebită schimbărilor climatice pentru că aceasta are o semnificație decisivă la nivel macro și creează niște amenințări majore pentru creștere și prosperitate. De asemenea, este o chestiune critică pentru oameni și pentru planetă (...).

Studiile noastre arată că, la o îmbinare corectă a investițiilor ”verzi” și prețurilor mai mari la hidrocarburi, am putea ajunge la zero emisii în 2050 și să ajutăm la crearea a milioane de noi locuri de muncă. Dispunem de niște oportunități istorice de a edifica o lume mult mai ecologică, dar și mai prospere și mai bogată în locuri de muncă. În condițiile unor rate de bază mici, investițiile corecte de astăzi vor putea aduce dividende de patru ori mai mari mâine: prevenirea unor pierderi în viitor, stimularea profitabilității, salvarea vieților și crearea unor beneficii sociale și ecologice pentru toți”.

Iată ce înseamnă în practică acest lucru: statele din Occident, care timp de 150 de ani au avut posibilitatea să beneficieze de rezultatele progresului tehnologic, devenit posibil datorită exploatării masive a hidrocarburilor, vor rămâne bogate, iar restul lumii va fi supus unei constrângeri umilitoare, spre o sărăcie eternă, sub pretextul “protecției climei” care, în esență, presupune interzicerea energiei electrice ieftine, combustibil accesibil, prețuri accesibile la energie termică iarna și chiar posibilitatea elementară de a se bucura de alimentarea neîntreruptă cu energie electrică.

Singurele locuri de muncă pe care le crează energia verde sunt locurile de muncă pentru demnitarii internaționali, activiști ecologiști și profituri pentru acționarii companiilor europene și americane din domeniul energiei verzi, care vor putea vinde cu forța propria producției la prețuri exorbitante din contul statului sau consumatorului. “Prețurile mari la hidrocarburi”, despre care vorbește șeful FMI, reprezintă un precursor al așa-numitor “taxe pentru hidrocarburi”, cu care Uniunea Europeană amenință periodic Rusia, drept răzbunare pentru tupeul de a avea propriul gaz și petrol ieftin.

În cazul introducereaii unor taxe pentru hidrocarburi împotriva Rusiei, exportatorii noștrii (prin urmare, bugetul Rusiei și programele sociale) vor pierde zeci de miliarde de dolari pe an, în schimb fanii Gretei Thunberg și adepții economiei verzi vor fi fericiți. Viitorul luminos, pe care ni-l prezintă FMI este o distopie, scrisă cu utilizarea limbajului lui Esop, demn de un Orwell: ecologia înseamnă sărăcie, transparență – subordonarea Washingtonului și FMI. Într-adevăr, suntem în fața unui moment istoric, însă nu unul pentru “Bretton Woods 2.0”, ci pentru uciderea definitivă a monstrului globalizării care s-a născut în SUA, în 1944.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

201
Tagurile:
pandemie, economia mondiala, FMI
Tematic
După pandemie, omenirea se va confrunta cu sărăcie, foamete, mortalitate infantilă - ONU

"Nu pot fi găsite": Rusia construiește noi transportatoare "invizibile" de rachete

151
Sisteme de arme promițătoare, silențiozitate și o "invizibilitate" ridicată – primele submarine diesel-electrice seriale ale proiectului 677 "Lada" vor fi primite de flotă în 2022. A fost nevoie de peste 20 de ani pentru a le dezvolta.

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik, Nicolai Protopopov. Acest submarin poate transporta arme de înaltă precizie, iar traseul său este extrem de dificil de urmărit. Despre caracteristicile proiectului – în materialul Sputnik.

"Copil dificil"

Submarinele "Kronstadt" și "Velikie Luki" au fost planificate să fie predate Marinei în 2021, totuși, așa cum a explicat directorul general al întreprinderii de construcții navale "Șantierele Navale Admiralty", Aleksandr Buzakov, din cauza problemelor cu partenerii, termenii au fost amânați.

În septembrie, șeful Corporației Unite de Construcții Navale, Alexei Rahmanov, a anunțat că două nave de serie vor fi finalizate cu întârziere, deoarece unul dintre furnizorii de echipamente nu a respectat graficul stabilit anterior.

Întârzierile au afectat proiectul încă de la început. Lucrările au fost inițiate la sfârșitul anilor 90, când a fost creată prima navă din această serie – "Sankt Petersburg". A fost lansată în apă în 2004 și trebuia să fie trimisă Marinei Federației Ruse în 2006. Cu toate acestea, Flota militară rusă de Nord a început să o exploateze abia în 2010.

Submarinele din clasa "Lada" urmau să înlocuiască "diesel-urile" învechite ale proiectului 877 "Paltus".

Noile submarine sunt mai mici, ceea ce înseamnă că nu sunt la fel de vizibile pentru sonare. Stealth-ul acustic este, de asemenea, îmbunătățit grație unei scheme, neconvenționale pentru construcțiile navelor autohtone, cu o singură carenă. În plus, "Ladele" sunt primele submarine rusești cu un sistem de propulsie independentă de aer (anaerob).

Poate că termenii se schimbau permanent tocmai din cauza numeroaselor soluții de proiectare noi și a complexității realizării lor "în fier". Deci, în timpul testărilor primei nave din această clasă, au fost descoperite probleme serioase cu complexul hidroacustic, iar puterea insuficientă a motorului electric cu canotaj nu permitea dezvoltarea vitezei necesare sub apă.

© Sputnik / Vitaliy Ankov
„Varshavianka”

Dar Marina Federației Ruse aștepta totuși noi submarine diesel-electrice, așa că, în loc de submarinele "Lada", au comandat pentru Flota rusă din Pacific șase submarine ale proiectului 636 "Varshavyanka", care au fost testate în timp și bine însușite.

"Micuțele" periculoase

Potrivit experților, "Ladele" sunt cele mai moderne și mai promițătoare submarine non-nucleare autohtone.

În ciuda dimensiunilor modeste, acestea sunt extrem de versatile. Ele sunt capabile să reziste submarinelor și navelor de suprafață, să distrugă ținte de pe coastă, să plaseze câmpuri de mine, să protejeze coasta de debarcări ale desanturilor, să transporte subunități sau încărcături speciale.

Principalele avantaje – automatizarea ridicată și zgomot redus, mobilitatea și manevrabilitatea, ceea ce face posibilă utilizarea lor eficientă în operațiuni de sabotaj și spionaj. De asemenea, sunt echipate cu un complex hidroacustic puternic și cu trei antene sensibile simultan: una în proră, două în lateral.

Viteza submarinului, cu un deplasament de aproximativ 1,8 mii de tone, atinge 20 de noduri. Adâncimea – până la 350 de metri. Numărul echipajului –doar 30 de persoane.

În ceea ce privește armamentul, submarinele "Lada", în mod standard, sunt dotate cu 18 torpile cu un calibru de 533 mm și aproximativ 20 de mine. Tuburile torpile sunt, de asemenea, adaptate pentru a lansa rachetele-torpilele antisubmarin de mare viteză "Șkval", care pot accelera până la 300 de kilometri pe oră. Și, desigur, submarinele "Lada", la fel ca multe alte nave rusești contemporane, sunt dotate cu rachetele de croazieră "Kalibr".

Primele două submarine seriale nu vor avea un sistem de propulsie independentă de aer, întrucât, potrivit lui Buzakov, un submarin de acest tip nu a fost încă creat în Rusia. Dar restul navelor din această familie îl vor avea.

Gardieni invizibili

"Lada" este o clasă complet nouă de submarine, bazată pe proiecte anterioare, explică agenției de presă RIA Novosti președintele Mișcării de sprijinire a flotei din toată Rusia, căpitanul de rangul întâi, Mihail Nenașev. "În ultimii 15-20 de ani, aproximativ 150 de lucrări de proiectare experimentală au fost experimentate pe "Lada". Niciun proiect nu a avut atât de multe. Este, de fapt, un mare laborator subacvatic".

După cum a subliniat expertul, în comparație cu proiectele anterioare, submarinele "Lada" pot lua la bord mai multe torpile. Datorită caracteristicilor lor tactice și tehnice unice, ele sunt capabile să rezolve sarcini în toate direcțiile tactice și strategice. În plus, designul permite amplasarea sistemelor de rachete.

"Zgomotul produs de aceste submarine diesel-electrice este comparabil cu zgomotul mării, iar noua hidroacustică ascultă mult mai mult spațiu decât alte nave", spune Nenașev. "Acest lucru este foarte important, deoarece submarinele "Lada" vor fi bazate în Arctica. Un alt plus este dimensiunea lor modestă, care permite submarinelor să fie utilizate atât în ​​ape puțin adânci, cât și la adâncimi mari. Navele atomice ale unui potențial inamic nu vor putea fi desfășurate peste tot, dar apărarea teritoriului cu ajutorul unor astfel de submarine, ca "Lada", poate fi foarte reușită".

Submarinele diesel rusești au fost recunoscute de mult timp ca fiind cele mai bune din clasa lor. Șase submarine diesel-electrice ale proiectului 636.3 sunt în serviciul flotei Mării Negre, alte șase vor fi transferate flotei ruse din Pacific în următorii ani – două submarine se pregătesc de transferul lor în locul de serviciu permanent. Pentru silențiozitatea și "invizibilitatea" lor, NATO le-a poreclit "găuri negre".

Dar submarinele "Lada" sunt încă mai silențioase. Testările primei nave din această clasă – "Sankt Petersburg" – au arătat că proiectul 677 este de aproximativ zece ori mai superior tuturor seriilor anterioare ale "diesel-urilor" în ceea ce privește "invizibilitatea".

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

151
Tagurile:
rachete, transportatori, construire, Rusia
Tematic
Răspunsul american la rachetele ”Kalibr”: ce pot face cele mai noi rachete ”Tomahawk”


Загрузка...

Europa nu este lăsată se elibereze de obligațiunile de stăvilire a Rusiei

110
(reînnoit 21:55 25.02.2021)
Rusia va reconstrui relațiile cu Europa în condiții acceptabile pentru ea însăși – și cu cât UE va înțelege mai repede acest lucru, cu atât acest proces va fi mai ușor și mai rapid.

Occidentul lansează o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei: luni, Uniunea Europeană a convenit asupra impunerii unor sancțiuni personale împotriva unui șir de oficiali ruși responsabili de "urmărirea penală a lui Navalnîi" (o listă concretă va apărea peste câteva zile), iar Statele Unite finalizează pregătirea unui pachet întreg de "sancțiuni și alte măsuri", dar deja nu numai din cauza lui Navalnîi, ci și din cauza atacurilor cibernetice (numite SolarWinds) asupra instituțiilor și companiilor americane, de care este acuzată Rusia.

Toate acestea erau previzibile – ca să nu mai vorbim de faptul că presiunea sancțiunilor asupra țării noastre se desfășoară (la scară largă și nu sub formă de acțiuni individuale americane) deja de șapte ani. Am putea deja și să ne obișnuim ? Desigur, dar sunt întotdeauna interesante argumentele cu care "partenerii" noștri occidentali își susțin acțiunile – concluzii, argumente, nicidecum motive. Motivele, pe de altă parte, sunt extrem de clare – și Vladimir Putin le-a menționat miercuri, în cadrul unui discurs la ședința colegiului FSB.

"Ne confruntăm cu așa-numita politică de stăvilire a Rusiei. Nu este vorba despre o concurență firească în relațiile internaționale, ci despre o linie consecventă și foarte agresivă menită să ne perturbe dezvoltarea, să o încetinească, să creeze probleme de-a lungul perimetrului extern, să provoace instabilitate internă, să submineze valorile care unesc societatea rusă și, în cele din urmă, să slăbească Rusia și o pună sub control extern, așa cum vedem, cum știm că acest lucru se întâmplă în unele țări din spațiul post-sovietic".

Aceste obiective nu sunt secrete: după cum a remarcat Putin, "este suficient să vă familiarizați cu documentele strategice publice și cu declarațiile destul de sincere ale oamenilor de stat dintr-o serie de țări". "Nici măcar nu încearcă să ascundă atitudinea neprietenoasă față de Rusia, față de o serie de alte centre suverane și independente de  dezvoltare mondială".

Serghei Lavrov
© Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères
Toate metodele de izolare sunt, de asemenea, binecunoscute, Putin le-a enumerat pur și simplu: "Încearcă să ne împiedice cu sancțiuni economice și de altă natură, să blocheze mari proiecte internaționale de care, apropo, suntem interesați nu numai noi, ci și partenerii noștri, se amestecă direct în viața publică și politică, în procedurile democratice ale țării noastre. Și, desigur, instrumentele din arsenalul serviciilor secrete sunt utilizate în mod activ".

Toate acestea s-au întâmplat nu o dată în istoria noastră: în diverse combinații, toate metodele menționate mai sus au fost utilizate împotriva noastră, astfel încât ne-am învățat să contracarăm și să răspundem. De aceea, Putin și a spus că "o astfel de atitudine față de Rusia nu are nicio perspectivă" – nicio presiune nu ne va putea obliga să facem concesii sau să ne subminăm din interior. În același timp, Rusia își declară rolul de apărător, care își apără suveranitatea și interesele – nu rolul de agresor.

Mai mult decât atât, subliniem în permanență disponibilitatea noastră de a dezvolta relații cu toată lumea, de a iniția un dialog bazat pe încredere reciprocă și respect, după cum a amintit Putin și de această dată. Dar ce auzim drept răspuns?

Rusia nu este interesată de cooperarea cu Uniunea Europeană, iar autoritățile ruse conduc țara pe calea spre autoritarism – aceasta este concluzia la care au ajuns miniștrii de Externe ai țărilor UE în cadrul reuniunii la care au decis să introducă noi sancțiuni. Iar șeful democrației europene, Josep Borrell, a numit Rusia "un vecin care a decis să se comporte ca un adversar", subliniind faptul că: "Noi trebuie să definim un model pentru a evita confruntarea permanentă cu vecinii care au decis să acționeze în sens invers".

Adică Europa în particular și Occidentul în general prezintă problema în așa mod – Rusia caută confruntări și nu vrea să dezvolte relațiile. Mai mult, Rusia se amestecă în mod constant în treburile europene și exercită presiuni asupra UE. Prin urmare, Uniunea Europeană va construi acum relațiile cu Moscova pornind de la  trei principii.

Iată cum le-a descris Borrell: să se dea un răspuns dur în cazul în care Moscova va încălca dreptul internațional și drepturile omului, să se adopte o politică de stăvilire dacă Rusia va crește presiunea asupra UE și să se coopereze cu Rusia în domeniile în care UE este interesată. Represalii, stăvilire, cooperare acolo unde îi este convenabil Uniunii Europene – acesta este kitul de luptă al diplomației europene. Dar despre ce vorbim?

Practic, totul este acoperit de "încălcarea dreptului internațional și a drepturilor omului" – de la Crimeea și Navalnîi până la orice alt subiect, atât intern, cât și internațional. Sancțiuni pentru lipsa căsătoriilor homosexuale în Rusia – adică pentru încălcarea drepturilor omului? Poftim. Sancțiuni pentru refuzul de "a returna" Georgiei Abhazia? Fără îndoială. Sancțiuni pentru un nou emigrant sau refugiat rus ucis în Europa, sau, de fapt, pentru oricine altcineva (ca în povestea veche despre un cecen din Georgia ucis la Berlin) – în orice moment. A fost spart sistemul informatic al Bundestagului german? Desigur, Rusia trebuie pedepsită.

Rusia și Uniunea Europeană: Sfârșitul relațiilor?>>>

În același mod, orice poți numi drept presiune asupra UE. Separatiștii votează pentru secesiunea Cataluniei? Căutăm o urmă rusească. Reprezentanții fracțiunii parlamentare "Alternativă pentru Germania" vin la Moscova? Rușii sapă sub Merkel. Moscova anunță proteste împotriva demontării monumentelor în cinstea soldaților sovietici în Polonia sau Republica Cehă? Pun presiune asupra europenilor estici nefericiți și iubitori de libertate. Construiesc o conductă de gaz? Vor să împartă Europa. Refuză construcția? Vor să înghețe Europa. Absurd? Nu, este o reacție destul de calculată.

Adică, UE dorește să dețină un drept unilateral de a reglementa relațiile cu Rusia, dreptul de a pedepsi și de a ierta la propria sa discreție – iar Rusia ar trebui să se resemneze și să nu se indigneze și să fie gata, de îndată ce vor avea nevoie, să coopereze, dar numai în domeniile care sunt avantajoase pentru europenii buni.

Dar, în realitate, totul este exact invers: UE este un vecin care se comportă ca un adversar. Exercită presiune asupra Rusiei, ne pune condiții, ne învață și ne demonizează, se amestecă în afacerile noastre interne (chiar și acum Borrell a spus că "uniunea își va extinde sprijinul pentru societatea civilă din Rusia") și consideră că acest lucru este normal. UE (fie și la inițiativă atlantică) este cea care încearcă să rupă Ucraina de Rusia, să schimbe granițele istorice ale Estului și Vestului, să-și extindă spațiul vital din contul civilizației rusești – și vrea ca Rusia să accepte calm acest lucru? O astfel de îndrăzneală ar fi putut fi explicabilă acum un sfert de secol, chiar și 15 ani în urmă, când Rusia lupta pentru propria supraviețuire și nu putea să se ocupe nici de întreaga lume rusă, nici să ceară europenilor să se comporte decent, dar este ridicol acum să se aștepte că Rusia va fi ascultătoare.

A costat prea mult: Europa a pierdut miliarde din cauza Rusiei>>>

În orice caz, Rusia va reconstrui relațiile cu Europa în condiții acceptabile pentru ea însăși – și cu cât UE va înțelege mai repede acest lucru, cu atât acest proces va fi mai ușor și mai rapid. Europa oricum nu are nicio alternativă: ea nu își poate permite să se îngrădească pur și simplu de Rusia sau să se transforme dintr-un vecin într-un dușman al nostru. Mai exact, își poate permite – dar numai pentru ultimă dată.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

110
Tagurile:
relații, Rusia, Europa
Tematic
A costat prea mult: Europa a pierdut miliarde din cauza Rusiei
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa


Загрузка...
Imagine din arhivă

Criza COVID-19: A fost constituit un consiliu consultativ pe lângă prim-ministru

0
(reînnoit 20:15 27.02.2021)
Având în vedere agravarea situației epidemiologice din țară, Guvernul a decis să instituie un consiliu consultativ de sănătate publică pe lângă prim-ministru.

CHIȘINĂU, 27 feb - Sputnik. Într-un comunicat de presă al Guvernului se menționează că instituirea Consiliului consultativ pe lângă prim-ministru a fost instituit în condițiile în care în ultimele zile se atestă un număr sportit de infectări cu COVID-19. 

În cadrul acestui consiliu vor fi oferite recomandări, expertiză și consultanță premierului interimar Aureliu Ciocoi în ceea ce privește gestionarea situației pandemice. 

Din acest consiliu fac parte conducători ai principalelor instituții medicale din țară, specialiști din domeniul medical, secretarul general al Guvernului Liliana Iaconi, consilierul prezidențial în domeniul sănătății Ala Nemerenco, reprezentanți ai organizaţiilor internaţionale și asociaţiilor din domeniul medical.

Amintim că vineri Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a instituit regim special de activitate în toată țara, în perioada 1-15 martie, pentru a înceteni răspândirea virusului Covid-19.

Astfel, angajatorii din sectorul public, cât și din domeniul privat, vor trebui să organizeze activitatea personalului în așa mod, încât aceștia să nu fie supuși riscul de infectare cu COVID-19. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
prim-ministru, consiliu, COVID-19
Tematic
Video, foto: Vaccinul împotriva COVID-19 din România a ajuns la Chișinău


Загрузка...