Fotografie de arhivă: 7 aprilie 2009

Dodon și cazul polițistului răpit în Transnistria Care este miza

516
(reînnoit 15:34 08.10.2020)
Așa cum era de așteptat, cazul polițistului răpit în Camenca de structurile de forță din stânga Nistrului este folosit de opoziție în campania electorală: evident, împotriva candidatului cu cele mai mari șanse de a învinge în alegeri – actualul președinte Igor Dodon

Miercuri, la doar câteva ore după ce Procuratura Generală și SIS au făcut public cazul, acuzațiile împotriva lui Dodon au curs gârlă: că el este prieten cu Krasnoselski, respectiv este responsabil de felul în care acționează structurile de forță de la Tiraspol, că mizează pe voturile alegătorilor din regiunea transnistreană, respectiv, acum le permite autorităților autoproclamate de acolo să-și facă de cap și nu ia atitudine în acest caz, că nu-i pasă de soarta cetățenilor moldoveni așa cum nu i-a păsat de cei șapte profesori turci expulzați din Moldova și dați pe mâna lui Erdogan și tot așa. În mod sigur, vor urma și alte acuzații la adresa șefului statului.

Această reacție virulentă a opoziției indică un lucru mai mult decât evident: cazul polițistului răpit în stânga Nistrului îl dezavantajează electoral pe Igor Dodon și doar pe el, îl face vulnerabil, dacă vreți. Chiar dacă președintele va veni cu explicații, cu replici la acuzațiile de mai sus, oricum el este pus într-o lumină proastă: cine se scuză se acuză, cum spun francezii.

Acum rămâne să vedem dacă răpirea polițistului de la domiciliul său din Camenca este o întâmplare care nu are nicio legătură cu campania electorală pentru fotoliul prezidențial sau este o provocare care țintește anume acest scrutin prezidențial și rezultatele lui. Eu înclin să cred că este o provocare care are drept țină fixă periclitarea șanselor electorale ale președintelui Dodon. Cred că nu am să-i provoc nimănui mirarea dacă am să afirm că în Republica Moldova cazul polițistului răpit poate deveni motivul unor proteste și destabilizări în masă, care să se desfășoare înainte sau după alegeri, eventual pentru a contesta victoria lui Dodon în acest scrutin. Cam așa cum s-a întâmplat în 7 aprilie 2009 sau se întâmplă astăzi în alte țări din spațiul post-sovietic: Kîrgîzstan sau Belarus.

Dacă acest scenariu urmează să fie aplicat și la noi, atunci lui Dodon îi este rezervat rolul de victimă (doar electorală, sper), iar Maia Sandu va fi beneficiara acestei situații.

Cui prodest?

Acum cine sunt comanditarii acestui scenariu? Eu cred că aceștia ar putea fi doar patronii politici din exterior ai doamnei Maia Sandu. Știu că unii vor afirma că, odată ce răpirea polițistului moldovean a avut loc în stânga Nistrului, în acest scenariu sunt implicate alte forțe și anume partenerii din est ai domului Igor Dodon. "Mâna Moscovei!", cum se spune de obicei. Dar vedeți că asta ar însemna că Moscova pune la cale o acțiune care să asigure înfrângerea în alegeri a lui Igor Dodon și victoria Maiei Sandu. Nu leagă, nu-i logic.

Toate cele afirmate de mine mai sus sunt deocamdată doar niște ipoteze. Mie mi-ar plăcea ca până la urmă să se dovedească că răpirea angajatului Inspectoratului de Poliție Florești Andrei Amarfi de forțele de la Tiraspol a fost doar o întâmplare, un incident care a coincis cu campania electorală prezidențială din Republica Moldova. Și că în curând Andrei Amarfi va fi găsit și eliberat, iar ancheta va stabili ce și cum s-a întâmplat. Și, bineînțeles, vinovați vor fi trași la răspundere. Să sperăm că așa și se va întâmpla.

Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

516
Tagurile:
miza, Transnistria, răpit, rapita, Polițist, politist, Dodon
Ежегодное послание президента РФ Федеральному Собранию

Noi singuri ne vom determina interesele naționale și vom trasa linia roșie

33
În mesajul său către Adunarea Federală, președintele rus Vladimir Putin a subliniat importanța unității, coeziunii și responsabilității. Doar prin eforturi comune pot fi depășite etapele dificile și consolidată poziția țării.

Vladimir Putin s-a adresat cu primul său mesaj prezidențial în noua lume post-pandemică și, deși lupta împotriva covid încă mai continuă, se poate deja vorbi cu încredere nu doar despre lumina de la capătul tunelului, ci despre depășirea sigură a unei provocări fără precedent. Iar președintele și-a început discursul tocmai cu acest aspect, menționând că, chiar de la începutul pandemiei de coronavirus, când mulți au evaluat situația din țară și din lume ca fiind o incertitudine absolută, el a avut pe lângă îngrijorare și convingerea fermă că vom depăși cu siguranță toate provocările.

În această rememorare nu a fost niciun fel de siguranță exagerată de sine sau laudă – dimpotrivă, Putin a vrut să sublinieze faptul că el crede în puterile noastre în orice situații, chiar și în cele mai dificile și de neînțeles. Fiindcă atunci când suntem uniți, suntem de neînvins – acest lucru într-adevăr funcționează. De-a lungul istoriei, poporul nostru a câștigat, a depășit provocările grație unității lui, a amintit Putin, menționând că chiar și acum "cetățenii, societatea, statul au acționat responsabil și solidar, unindu-ne, am putut acționa cu anticipație". Pentru noi în prim-plan au fost familia, prietenia, ajutorul reciproc, compasiunea, unitatea – adică acele "capse" pe seama cărora individualiștii "progresiști" adoră să facă glume. Aceste valori spirituale și morale, care sunt deja uitate într-o serie de țări, a declarat Putin, dimpotrivă, pe noi ne-au făcut mai puternici – "și vom apăra și proteja întotdeauna aceste valori".

Să fie apărate nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte, adică prin noi măsuri de sprijin social pentru familii și copii, pe care le-a anunțat șeful statului în cadrul discursului său. Acest sprijin este necesar nu doar pentru că criza i-a afectat în primul rând pe cei mai săraci – nu, acesta este un curs strategic pentru protejarea și sporirea poporului, care, așa cum a subliniat din nou Putin, reprezintă principala prioritate națională. Criza coronavirusului doar a accentuat principala problemă a Rusiei – cea demografică. Președintele a numit direct situația din domeniul demografiei ca fiind una ieșită din comun. Și a propus o serie de măsuri care ar trebui să ne permită să revenim la o creștere durabilă a populației. Și lucrurile nu se vor limita doar la ele – pentru a rezolva această sarcină dificilă, guvernul va trebui, în speță până la 1 iulie, să pregătească un întreg sistem de măsuri pentru sprijinirea familiilor cu copii. Aici scopul este cel de a reduce la minimum riscul de sărăcie pentru astfel de familii – pentru că altfel nu vor funcționa niciun fel de măsuri de stimulare a creșterii natalității.

Ce a propus deja acum Putin? În primul rând, creșterea sprijinului direct pentru familiile cu copii care se află într-o situație dificilă, adică au un venit sub două salarii minime – la indemnizațiile deja existente pentru copiii cu vârsta sub șapte ani, să se introducă, suplimentar, din 1 iulie, plăți lunare pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 8 și 16 ani din familii monoparentale. De acest lucru vor beneficia milioane de astfel de familii – cele în care inițial nu a existat tată sau în care părinții sunt divorțați.

În al doilea rând, va exista o discriminare pozitivă față de mamele tinere care lucrează: acum concediul medical pentru îngrijirea copilului sub vârsta de șapte ani va fi plătit în proporție de 100% din câștig, indiferent de vechimea în muncă.

În al treilea rând, pentru prima dată se introduc plăți lunare pentru femeile însărcinate – cele care se află într-o situație financiară dificilă. Viitoarele mame trebuie să simtă sprijinul statului – nu numai din punct de vedere moral și medical, ci și material.

Vor fi achitate în continuare și indemnizațiile unice universale pentru copii, de anul trecut – indiferent de nivelul veniturilor: în august, vor fi plătite zece mii de ruble pentru fiecare elev.

Toate aceste măsuri nu sunt importante doar în sine – este principială tendința. Putin promovează treptat o politică de sprijinire a familiilor și copiilor, care este acum consolidată și de amendamentele constituționale de anul trecut. Putem fi siguri că și în următoarele discursuri vor fi introduse noi forme de sprijin social pentru copii și familii, pentru că principalul nostru obiectiv național acum este dobândirea unei astfel de stări de lucruri, încât o familie cu trei copii să devină o normă, să devină cea mai răspândită în Rusia. Fără aceasta, nu vom putea inversa situația demografică într-adevăr excepțională, care și reprezintă, de altfel, principala provocare pentru Rusia – și nu situația internațională. Desigur, și ea poate fi numită extraordinară – dar niciunul dintre vârtejurile sale nu amenință însăși existența Rusiei.

Pentru că înțelegem cu cine și cu ce avem de-a face și suntem capabili să ne asigurăm propria securitate și să ne garantăm o dezvoltare pașnică. Partea de politică externă a discursului a fost destul de mică, dar emoțională și sinceră.

Declarând că tonul egoist și arogant în conversația cu noi este inutil – noi vom găsi întotdeauna o modalitate de a ne apăra poziția și de a ne apăra interesele – Putin a îndemnat direct să nu provoace, să nu agreseze Rusia:

"Unele țări au început să aibă un obicei de-a dreptul indecent: din orice motiv, și cel mai des în general fără niciun motiv, să agaseze Rusia. Sport, un nou gen de sport – cine va spune ceva mai tare.

În acest sens, ne comportăm într-o manieră extrem de reținută, voi spune direct fără ironie – s-ar putea spune, modest. De multe ori nu răspundem în general nu numai la acțiuni neprietenoase, dar și la grosolănii directe. Noi dorim să avem relații bune cu toți participanții la dialogul internațional, dar vedem ce se întâmplă în viața reală: așa cum am mai spus, Rusia este agățată ba aici, ba acolo, fără niciun motiv. Și, evident, în jurul lor, imediat, ca și în jurul lui Shere Khan, se învârt tot felul de "mici Tabaqui", totul ca la Kipling: urlă pentru a-și îmbuna suveranul. Kipling a fost un mare scriitor.

Noi, într-adevăr, dorim să avem relații bune cu toți participanții la dialogul internațional, inclusiv, apropo, cu cei cu care relațiile în ultimul timp nu se prea leagă, să spunem așa. Nu dorim să ardem punțile. Dar dacă cineva percepe bunele noastre intenții drept nepăsare sau slăbiciune și intenționează ei însuși să dea foc definitiv punților sau chiar să le arunce în aer, atunci trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi asimetric, rapid și dur".

S-ar părea că această formulare este exhaustivă în sine – dar Putin a decis să o consolideze chiar și pe aceasta. A ieșit  și mai clar, și mai dur:

"Organizatorii oricăror provocări, care amenință interesele fundamentale ale securității noastre, vor regreta ceea ce au făcut așa cum nu au mai regretat de mult timp ceva".

În același timp, Putin nu amenință pe nimeni – el doar răspunde la atacurile celora care trasează în mod constant linii roșii pentru Rusia, trasându-le exclusiv acolo unde se află interesele noastre naționale fundamentale. Dar și despre liniile roșii, Putin a spus foarte clar:

"Sper că nimeni nu se va gândi să pășească peste așa-numita linie roșie în raport cu Rusia. Iar pe unde să treacă aceasta vom determina noi înșine, de la caz la caz".

Da, noi înșine vom determina care sunt interesele noastre naționale, interesele lumii rusești – atât în interiorul țării, cât și pe arena internațională. Asta ar putea să placă sau nu – dar acest lucru va trebui luat în calcul de toți și întotdeauna.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

33
Tagurile:
interese naționale, Putin
Tematic
Putin i-a îndemnat pe ruși să se vaccineze


Загрузка...
Аурел Чокой

Ciocoi repetă greșeala fatală a lui Chicu, pentru care a plătit atât de scump Dodon

708
(reînnoit 16:50 22.04.2021)
Interzicerea accesului în biserici a enoriașilor în noaptea în care este ținută Slujba Învierii, dar până atunci - și la slujba de Florii, este, de departe, cea mai stupidă și mai revoltătoare restricție luată de actualele autorități.

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale, în frunte cu premierul interimar Aureliu Ciocoi, au luat această decizie din raționamente doar de ei știute sub aspect medical, epidemiologic, dar foarte clare sub aspect politic - să aducă un afront creștinilor din Republica Moldova, să-și dea importanță lor, să-și etaleze puterea odată ce ei au mecanisme să intervină în activitatea Bisericii lui Hristos, în care nu a mai îndrăznit să intervină nimeni de două mii de ani. Dar iată că ei pot să o facă! Și cine sunt ei? Niște indivizi pe care lumea nici măcar nu-i cunoaște, pe care poporul nu i-a delegat cu niciun fel de împuterniciri, pentru care electoratul nu a votat, dar care s-au pricopsit cu astfel de împuterniciri de au acum puterea să le interzică oamenilor să treacă pragul bisericii în Noaptea Învierii.

Adevăratul motiv al decretării stării de urgență

Pentru toată lumea este clar că aceste restricții, această stare de urgență au fost anunțate de Parlament din raționamente mai mult politice decât din necesități cu adevărat reale de a combate pandemia.

Maia Sandu la APCE
© Photo : Aparatul Președintelui Republicii Moldova
Și anume ca președintele Maia Sandu să nu poată dizolva Parlamentul și să anunțe alegeri parlamentare anticipate. Și asta pentru că unii dintre actualii deputați nu au nicio șansă să intre în Parlament în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, iar alții vor acumula mai puține sau cu mult mai puține voturi și respectiv mandate în cazul unui scrutin anticipat. Lucrul acesta îl recunosc cu nonșalanță în discuții private chiar și respectivii deputați.

E ok, lumea a înțeles ce jocuri politice se fac și le-a acceptat. Le-a acceptat pentru că toți cei care fac parte din actuala clasă politică sunt de-o baie, nu contează că e de stânga sau e de dreapta, toți sunt la fel: cum e Tanda așa-i și Manda. Unii nu desemnează candidatul la funcția de premier, deși există o majoritate formalizată care are un candidat anunțat - ca să determine dizolvarea Legislativului, iar alții declară stare de urgență ca să nu fie dizolvat același Legislativ. Și atunci ce rost are să te implici, dacă nu ai o alternativă?

Faceți-vă jocurile voastre politice murdare, dar nu vă atingeți de Biserică!

Dar, domnilor politicieni, faceți-vă jocurile voastre politice murdare, aveți mână liberă la asta, însă nu vă implicați în activitatea Bisericii, care este o instituție divino-umana, al cărei cap este Domnul nostru Iisus Hristos!

Nu credeți că prin această decizie ați depășit orice limită, că ați reeditat fărădelegile săvârșite de bezbojnicii din vremurile de tristă amintire?

Mă întreb dacă premierul interimar Aureliu Ciucoi este conștient de gravitatea deciziilor luate de această Comisiei pentru Situații Excepționale?

Ce taină îi poate destăinui Chicu lui Ciocoi

Dacă nu, i-aș recomanda să fie atent la un detaliu. Decizii similare a luat acum un an și fostul premier Ion Chicu, în baza cărora poliția a închis ușile bisericilor ca pe vremea lui Stalin, a împărțit amenzi la stânga și la dreapta - și preoților, și enoriașilor. Acum să observați că domnul Ion Chicu, când este invitat la un post de radio sau de TV și este evocat acel moment din mandatul său, declară că regretă ceea ce a făcut, că se căiește. Acum nu știu cu siguranță din ce motive face asta: că s-a înțelepțit sau pentru că și-a făcut partid și, în vederea asigurării succesului electoral în viitoarele alegeri parlamentare anticipate, vrea să se pună bine cu toată lumea. Altfel spus, după ce s-a pus bine cu Diavolul, acum vrea să se pună bine și cu Dumnezeu. Ar fi bine ca Ciocoi să-l întrebe pe fostul său șef de guvern Chicu de ce acum aste cuprins de regrete. Poate înțelege și el ceva.

Nu mă apuc să afirm aici că e adevărat sau nu, dar unii consideră că intervenția brutală a Guvernului Chicu în activitatea Bisericii în perioada Sărbătorilor Pascale de anul trecut ar fi una dintre cauzele care ar fi dus la înfrângerea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale.   

Și încă una, dacă tot l-am pomenit pe Igor Dodon. Cred că suntem în drept să aflăm care este poziția liderului PSRM în această chestiune - interzicerea accesului în biserici a enoriașilor în Noaptea de Înviere. Este adevărat că Igor Dodon nu mai ocupă nicio funcție, că Ciocoi și Guvernul interimar nu i se subordonează, cel puțin formal, dar ar putea, cel mult, să țină cont de părerea lui, că el, Dodon, este acum un om simplu, ca și noi. Apoi iată vrem să aflăm ce crede acest om simplu, care a aprins ceva lumânări în biserici și a mers în câteva rânduri în pelerinaj pe Muntele Athos, susține sau nu închiderea accesului în biserici a enoriașilor în noaptea în care este ținută Slujba Învierii?

Atât.

Ciocoi interzice accesul în biserici, dar îl permite în teatre și cinematografe

Apropo, încă un detaliu. În ședința din 22 aprilie 2021, Comisia pentru Situații Excepționale a interzis accesul oamenilor în biserici în noaptea de 2 mai, dar a permis, tot din data de 2 mai, ca instituțiile teatral-concertistice din Republica Moldova să își reia activitatea cu un număr de spectatori nu mai mare de 30% din numărul de locuri disponibile în sălile de teatru și concerte. Curat murdar, domnilor! Adică în biserici - ba, dar la cabaret - da!

NOTĂ: Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

708
Tagurile:
Iisus Hristos, Învierea Domnului, Înviere, Noaptea de Paști, Igor Dodon, Ion Chicu, Aureliu Ciocoi, Aurel CIOCOI, biserici, închidere


Загрузка...
Curtea Constituțională

Ce spun foștii președinți CCM despre declarația votată de deputați

0
(reînnoit 13:30 23.04.2021)
Curtea Constituțională s-a politizat, iar declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată de deputați, este una potică și nu are putere juridică. Declarațiile au fost făcute doi foști președinți ai Înaltei Curți, în studioul Sputnik Moldova.

CHIȘINĂU, 23 apr - Sputnik. Foștii președinți ai Curții Constituționale Dumitru Pulbere și Victor Pușcaș au declarat în cadrul Platformei de dialog a Agenției Sputnik Moldova că decizia Înaltei Curți privind dizolvarea Parlamentului a fost examinată formal, iar membrii Curții au făcut jocul politic al președintelui țării.

Foștii președinți ai CC au făcut o analiză a deciziei Curții privind dizolvarea Parlamentului și au ajuns la concluzia că avizul emis este unul superficial și că magistrații nu au analizat minuțios toate detaliile privind criteriile de dizolvare a Legislativului. Mai mulți, foștii președinți ai Curții au înaintat o notă deschisă de cazier constituțional prin care își exprimă revolta față de atitudinea Curții Constituțională în raport cu Constituția Republicii Moldova și îi cheamă la rațiunea pe magistrați.

Totodată, Dumitru Pulbere a declarat în cadrul emisiunii Sputnik Moldova că declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale”, semnată vineri de deputați, este una potică și nu are putere juridică.

„Oare nu-i momentul să se gândească și să-și dea demisia onorabilă, să se ducă sau, cel puțin, să se gândească cum să revadă avizul său conform Codului jurisdicției constituționale, deci să-l abroge? (...) Eu nu pot să dau apreciere la ce a hotărât astăzi Parlamentul pentru că este un document politic, dar unele urmări juridice această dispoziție nu are. În Constituție e scris că judecătorii CCM sunt inamovibili pe perioada mandatului și nimeni nu are dreptul să-i retragă”, a precizat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Victor Pușcaș a menționat că avizul Curții privind dizolvarea Parlamentului a fost unul formal, iar scopul urmărit nu a fost cel de a înainta un adevărat guvern, ci de a dizolva Legislativul. 

„Dacă scopul prevăzut este formarea Guvernului, atunci e una. Dar în cazul dat, în Republica Moldova scopul a fost dizolvarea Parlamentului și s-a urmărit dizolvarea lui și nimeni nu a ascuns lucrul acesta. De aceea, Curtea Constituțională era obligată să verifice ce e cu aceste încercări de a investi un Guvern. Mai departe, Curtea era obligată să vadă dacă majoritatea parlamentară a existat în Parlament și dacă a fost candidatul propus de majoritatea parlamentară. Nici asta Curtea Constituțională nu a examinat, ceea ce înseamnă că Înalta Curte s-a apropiat de această problemă absolut formal, fără a pătrunde în esență și bănuieli apar la multă lume, la mulți specialiști. (...) Curtea Constituțională nu a folosit buchia, litera și spiritul Constituției”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale Victor Pușcaș. 

De aceeași părere este și fostul președinte al Curții Dumitru Pulbere, care a adăugat că Înalta Curte s-a politizat prin acest aviz de dizolvare a Parlamentului. 

„Chiar și de la tribuna Parlamentului, primul candidat a declarat că a venit ca să dizolve Parlamentul. I-a batjocorit pe deputați, i-a făcut criminali și corupți, iar Curtea Constituțională nu doar că trebuia să atragă atenția, dar era obligată să dea aprecieri, să nu mimeze consultările sau să nu abordeze formal  problema. Dar să spună că președintele Republicii Moldova a avut intenții nobile de a forma guvern, împreună cu Parlamentul. (...) În scrisoarea Consiliului Europei ni se face trimitere să citim avizul din 2019, Curtea nici asta nu a făcut. Se întreabă care este scopul pe care l-a urmărit Curtea? De a ameliora situația din țară sau de a lua partea unei ramuri, în cazul dat Președinția?”, a menționat fostul președinte al CCM Dumitru Pulbere. 

Foștii magistrați susțin că avizul CCM de dizolvare a Parlamentului este definitiv, dar nu și obligatoriu, fapt ce îi oferă președintelui statului posibilitatea să aleagă dacă semnează decretul de dizolvare sau dacă adună iarăși fracțiunile la consultări și înaintează un nou candidat la funcția de premier. 

Precizăm că 54 de deputați au adoptat vineri, 23 aprilie, declarația privind „caracterul captiv al Curții Constituționale” în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului.

Deputatul PSRM Vasile Bolea, care a citit în plen textul declarației, consideră că Înalta Curte și-a încălcat propria jurisprudență, când a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea parlamentului. Și asta pentru că în Legislativ există o majoritate gata să sprijine un candidat la funcția de premier. 

Totodată, amintim că Înalta Curte a recunoscut pe 15 aprilie existența unor circumstanțe care justifică dizolvarea parlamentului moldovenesc. Președintele CC, Domnica Manole, a precizat că la decizia instanței au fost anexate două opinii separate ale judecătorilor Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan.

Maia Sandu a declarat la un briefing că va semna curând decretul prezidențial pentru dizolvarea Parlamentului și că alegerile parlamentare anticipate nu mai pot fi evitate. Totuși, acest decret nu poate fi emis câtă vreme în Moldova este instituită stare de urgență.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Dizolvarea Parlamentului, magistratii CC, Curtea Constituțională
Tematic
Nagacevschi: Avizul Înaltei Curți este în contradicție cu cel al Comisiei de la Veneția
Socialiștii cer demisia a trei judecători de la Curtea Constituțională


Загрузка...