Protestul combatanților în fața Guvernului

Transnistria și combatanții cum vor influența alegerile?

272
(reînnoit 16:13 02.10.2020)
Viitoarele alegeri ale președintelui Republicii Moldova au intensificat dezbaterile pe toată gama de probleme socio-ecnomice și politice ale țării.

Adică, de la posibila reformă constituțională, până la alegerea celei mai optime strategii de combatere a pandemiei de coronavirus. Printre acestea, fără exagerări, pe primele locuri se află problema transnistreană.

Conflictul armat de pe Nistru s-a încheiat prin semnarea pe 21 iulie 1992 a Acordul privind principiile reglementării paşnice. Acest conflict este numit, de regulă, unul “înghețat”. În toată această perioadă acolo nu au existat niciun fel de acțiuni, însă un oarecare acord, care ar conveni tuturor părților, așa și nu a fost semnat. Procesul de negocieri pentru soluționarea celei mai dificile probleme politice a trecut prin perioade de ascensiune și prăbușire. Astăzi, deocamdată, ar fi problematic să vorbim despre o apropiere de o soluție de compromise.

E posibilă o “dezghețare”? 

Să spunem din start: conflictul nu mai este demult unul “înghețat” (dacă prin el presupunem nu doar aspectul militar). Multe din condițiile economice, în privința cărora s-a ajuns la anumite înțelegeri în diverse etape ale reglementării, au fost supuse unor anumite revizuiri. Nu există o unitate de opinii a tuturor jucătorilor implicați asupra prezenței Grupului operativ al forțelor armate rusești pe Nistru, asupra instalării punctelor de control comune moldo-ucrainene. S-au schimbat semnificativ și pozițiilor unor părți la negocieri (în primul rând, e vorba de unul din statele garante - Ucraina). În ce măsură alegerile ar putea schimba situația din Transnistria și din jurul ei? Nu cumva cele mai importante forțe politice de la Chișinău vor juca “cartea transnistreană” și vor abandona problema în acel punct în care aceasta se află acum?

Două maluri – două sisteme

Aici ar trebuie să avem în vedere un detaliu destul de important, care a rămas pe ultimul plan în spațiul informational moldovenesc. Da, pe 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Însă, mai târziu, pe 29 noiembrie, în autoproclamata republică moldovenească nistreană vor avea loc alegeri generale, în cadrul cărora vor fi aleși deputații Sovietului Suprem, consilierii raionali și locali. Desigur, cele două campanii au niște diferențe esențiale. În cazul celei dintâi, e vorba de un stat membru al ONU, în cazul celui din urmă – despre o formațiune nerecunoscută.

Indiferent de modul în care este perceput astăzi statutul Transnistriei, reprezentanței acesteia, alături de oficialii moldoveni, participă la formatul de negocieri “5+2”, în cadrul căruia părțile în conflict (anume în această calitate!) sunt egale. Mai întâi de toate, din punct de vedere al responsabilității pentru deciziile îndreptate spre reglementarea conflictului.

În contextul electoral ne-am putea aminti și de evenimentele de acum patru ani. În 2016, în Moldova și în formațiunea de facto, care este partea ei componentă, s-au schimbat președinții. Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au învins în alegeri. Imediat, ca dintr-un corn al ambundenței au curs comentarii despre oportunitățile de „consolidare a încrederii reciproce”. Cele două sisteme politice, cea din interiorul Moldova și cea din RMN, în ultimii patru ani, probabil, au devenit mult mai diferite decât în 2016.

Directorului de programe a Institutului de Studii Socio-Politice și Dezvoltării Regionale din Tiraspol, Vera Tabac, a oferit o apreciere destul de exactă a tendințelor din Transnistria: “S-a încheiat lupta între puterea legislativă, pe de o parte, și cea executivă și președinte, pe de altă parte. Energia politică s-a concentrat la nivelul relațiilor lucrative dintre președinte și guvern, Sovietul Suprem și președinte”.

Vadim Krasnoselski, în perioada primului său mandat, și-a consolidat, nu și-a pierdut pozițiile. Însă nu toți din Tiraspol sunt dispuși (public sau neoficial) să accepte această tendință. Se aud voci care se plâng de lipsa unei concurențe politice în Transnistria, parlamentul a încetat să mai fie o platformă de dezbateri, iar partidul “Obnovlenie”, dimpotrivă, s-a transformat într-o forță dominantă. Însă faptele rămân a fi fapte. Parlamentul și-a pierdut rolul de altădată, a fost redus numărul deputaților și a consilierilor de toate nivelurilor, a fost coborât pragul de validare a alegerilor.

Alegerile din 2020 în Transnistria sunt privite ca o repetiție generală pentru campania prezidențială din anul viitor. Aceasta urmează să formeze un Soviet Suprem și niște consilii locale loiale liderului autoproclamatei republici, sporind șansele lui Krasnoselski de a fi reales. În acest fel, procesele din politica moldovenească nu vor influența nicidecum situația de la Tiraspol.

O vocea sau mai multe voci?

Dacă ar fi să vorbim despre Moldova, în cei patru ani, Igor Dodon, în pofida tuturor eforturilor depuse spre consolidarea propriei puteri, nu a reușit să devină “șeful cel mare”, care ar fi putut, fără a lua în considerație o multitudine de factori (guvernul, parlamentul, Curtea Constituțională, Procuratura Generală și factorul extern) să poarte un dialog cu Tiraspolul.

Până în 2019 am putea vorbi chiar de niște politicieni “transnistreni” (precum și “externi”) la Chișinău. Desigur, toți politicienii moldoveni, indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, susțin integritatea teritorială a țării. Însă dincolo de acest principiu de bază încep divergențele, care blochează orice decizie legată de Transnistria. Practic, orice decizie! Pașii spre o ipotetică „federalizare”, precum și o ipotetică „restabilire a ordinii” și „descurajarea separatiștilor”, nu se vor bucura de o susținere socio-politică unanimă. Dimpotrivă, ar putea provoca noi divergențe. Alegerile prezidențiale din 2020 nu vor schimba nimic în acest sens, indiferent cine va învinge.

În acest context merită să atragem atenție la o întrevedere recentă a lui Vadim Krasnoselnki și ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Unele publicații au apreciat aceste negocieri ca o adevărată răsturnare în politica din Tiraspol. Între timp, într-adevăr, RMN, în pofida statutului său nerecunoscut, este implicată în toate întrevederile care vizează procesul de reglementare a conflictului. E vorba nu doar de oficialii care reprezintă SUA, dar și Rusia, UE, OSCE. În cazul lui Hogan, Krasnoselski a încercat să arate că este un partener de dialog mai de încredere decât cei de la Chișinău. Iată de ce face trimiteri la “peripețiile partidelor” și “ciclurile electorale” din Moldova, care încetinesc negocierile și, prin urmare, orice avansare spre scopul final – instaurarea păcii.

Într-un viitor fără trecut?

Care este cauza absența unor prognoze optimiste? Mai întâi de toate, la Chișinău problema transnistrează este instrumentalizată mereu în rezolvarea unor probleme de conjunctură. Oponenții lui Dodon critică politicele președintelui, acuzându-l de „privatizarea” problemei transnistrene și de promovarea proiectului de federalizare. Dacă ar fi să ne amintit de istoria alegerilor parlamentare din 2019, atunci una din problemele centrale a fost utilizarea așa-numitor „voturi transnistrene” (la secțiile de vot, deschise pentru transnistrenii cu drept de vot). E adevărat că atunci principalul beneficiar al acestei combinații era oligarhul Vladimir Plahotniuc. Astăzi, oponenții lui Dodon vorbesc despre el ca despre unul din principalii beneficiari ai “factorului transnistrean”.

Merită să atragem atenția că actualul an politic din Moldova decurge sub acompanimentul protestelor combatanților, participanții la conflictul de la Nistru și a veteranilor structurilor de forță. Pe 2 martie (28 de ani de la operațiunea de restabilire a ordinii constituționale în Transnistria), aceștia s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale, cerând demisia guvernului, îmbunătățirea situației socio-economice participanților la conflict, retragerea grupului operativ al forțelor armate rusești. Drept pretext formal pentru aceste proteste a devenit aprecierea făcută de ministrul Afacerilor Externe, Aurel Ciocoi, față de rolul Rusiei în reglementarea conflictului din 1992. Însă motivele activizării socio-politice ale veteranilor sunt mult mai adânci.

Aceștia se poziționează ca adevărați patrioți, apărători ai „integrității teritoriale”. În această calitate, probabil, aceștia își vor găsi aliați printre forțele de opoziție. În iulie 2020, combatanții au protestat împotriva posturilor de carantină ale “separatiștilor”, instaurate, potrivit Tiraspolului, pentru a limita extinderea pandemiei de coronavirus. În august și septembrie, aceștia au devenit mai activi, cerând micșorarea vârstei de pensionare în cazul lor și oferirea unei asigurări medicale gratuite pe viață. Acțiunile veteranilor din Moldova sunt deseori comparate cu protestele participanților la conflictul din Donbas, deveniți un factor important în politica ucraineană.

Probabil, orice comparații sunt convenționale. Însă activizarea acestei categorii a cetățenilor, implicați în conflict, nu în soluționarea lui, provoacă anumite temeri, cel puțin. Politizarea protestului combatanților este o realitate, de care trebuie să se țină cont. Nu este exclus că în alegeri aceștia vor aduce un rezultat scontat sau după alegeri, dacă va învinge actualul președinte, fapt care va nemulțumi oponenții lui. Însă, în plan strategic, orice încercare de a edifica o pace durabilă, mizând pe cei care au încercat să rezolve acest conflict prin forță, nu la masa de negocieri, nu e una din cele mai bune căi! Arată ca un deja vu!

Serghei Markedonov este expert al Institutului de Studii Internaționale ale al Institutul de Stat pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, redactorul șef al revistei “Analiza Internațională”.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

272
Tagurile:
Krasnoseliski, Dodon, Transnistria, Tiraspol, combatanți, alegeri
Andrei Năstase

Ce încadrare juridică are "apelul la mobilizare" al lui Năstase

214
(reînnoit 19:07 29.10.2020)
Juristul Ghenadie Vaculovschi a examinat apelul la mobilizare, lansat ieri de liderul PPDA, Andrei Năstase, prin prisma Articolul 181 al Codului Penal. Iată la ce concluzii a ajuns juristul.

Apelul lansat de Andrei Năstase de a organiza împreună cu „bărbații în putere ai acestei țări” blocarea celor 42 de secții de votare, în care își pot exercita dreptul la vot cetățenii moldoveni care locuiesc în raioanele Republicii Moldova din stânga Nistrului, este un gest extrem de periculos. Acest apel al lui poate fi explicat atât printr-o stare de disperare, determinată de impasul politic în care se află formațiunea pe care o conduce, cât și printr-o eventuală comandă de destabilizare a situației din țară în ziua alegerilor, venită din afara țării.

Năstase, pasibil de a fi urmărit penal

Andrei Năstase este jurist de profesie. El ar trebui să știe că fiecare cetățean al Republicii Moldova, potrivit Constituției țării noastre, are dreptul de a alege și de a fi ales. Orice faptă de împiedicare a exercitării libere a acestui drept este pasibilă de urmărire penală.

Aici este cazul să invocăm Articolul 181 din Codul Penal al Republicii Moldova "Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activității organelor electorale".

"Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activității organelor electorale:

a) săvârșită prin blocarea sau atacarea localurilor secțiilor de votare prin orice mijloc şi în orice formă;

b) săvârșită prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale;

c) săvârșită cu periclitarea vieții persoanei;

d) însoțită de vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății;

e) soldată cu alte urmări grave,

se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 750 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani", prevede Articolul 181 din Codul Penal.

Astfel, Andrei Năstase, provoacă organele de drept ale Republicii Moldova să-l urmărească penal, probabil, încercând în acest mod să acumuleze ceva capital politic.

Năstase pune în pericol procesul de reglementare transnistreană

Totodată, acest apel este grav și prin faptul că pune în pericol procesul de reglementare transnistreană și perspectivele readucerii întregului teritoriu al Republicii Moldova în câmpul de control efectiv al autorităților constituționale.       

Acum să ne imaginăm că cetățenii moldoveni din raioanele de Est ale Republicii Moldova, rudele și prietenii lor din raioanele din dreapta Nistrului ar organiza o contra acțiune de apărare a dreptului lor la vot! Apare, evident, pericolul unor confruntări însoțite de violență între cetățenii țării cu preferințe politice diferite. Ce urmărește, deci, domnul Năstase? Să provoace și mai multă dezbinare în societate? Vă dați seama cum dânsul face și mai adâncă ruptura dintre cele două maluri? E foarte grav!

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

214
Tagurile:
cod pernal, Năstase, Andrei Nastase, mobilizare, Apel


Загрузка...
Societatea civilă din Republica Moldova

ONGocupație sub pretextul alegerilor în Moldova

82
Implicarea grosolană în campania electorală scoate la iveală capturarea statului Republica Moldova de către organizațiile finanțate din afară.

Pe măsură ce se apropie data alegerilor, războiul informațiilor compromițătoare între putere și opoziție devine tot mai virulent. “Grantofagii” occidentali îl acuză pe actualul președinte al țării, Igor Dodon, de colaborare cu Rusia. Dacă e adevărat, poate e un lucru rău, însă râde ciobul de oala spartă.

Cine invită fata la cină, acela dansează cu ea

Influența enormă a ONG-urilor occidentale asupra agendei politice interne și externe din Moldova, desigur, era un «Le secret de Polichinelle», însă cartea, lansată recent de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea “Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”, în care pe 800 de pagini sunt culese date despre volumele și beneficiarii „asistenței” străine, impresionează. După “euromaidanul” din Ucraina, Secretarul de Stat al SUA, Victoria Nuland, a anunțat că resursele alocate pentru “construcția democrației” într-o țară cu o populație de 45 de milioane vor constitui 5 miliarde de dolari. Iar în mica Moldova suma totală a injecțiilor a ajuns la 1,05 milioarde de euro.

Un astfel de belșug financiar nu revine tuturor celor 13670 de ONG-uri înregistrate în țară, printre care, indiscutabil, există multe structuri utile și oneste, care apără interesele membrilor săi și rezolvă multe probleme ale vieții sociale, nu servesc interesele a sute de “baroni”, cum s-a exprimat Țîrdea. Nu vom obosi cititorul cu cifrele prezentate pe larg de Bogdan Țîrdea la lansarea lucrării lui. Vom menționa doar că, în cazul în care aceste miliarde ar fi ajuns în economia reală a țării, acum o parte a populației Moldovei nu ar visa să se contopească cu România, ci invers. Ar fi suficient să remarcăm că fluxurile străine depășesc bugetele unor instituții de stat, inclusiv cele ale Ministerul Justiției și Ministerului Apărării și depășeasc sumele alocate de stat medicinei, învățământului, asistență social, ecologie etc.

Aici ne vine în minte întrebarea retorică din piesa lui Vladimir Vîsoțki “Unde-s banii, Zino?” Răspunsul e unul simplu: în ONG-uri. În toată lumea acestea reprezintă “un lucru în sine”, cu un contur de finanțare închis și o echipă de “grantofagi”, care consumă milioanele primite fără a oferi nimic în schimb celor din jur.

Drept exemplu ar putea servi “milionul lui Soros”, oferit, cică, pentru învățământ. Din această sumă 115 mii de dolari au ajuns la Institutul pentru Politici Publice (IPP), care ulterior a devenit “un centru de idei și resurse umane” pentru PAS și PPDA, la asociația “Catalactica” – 100 mii de dolari, la “Pro Didactica” – 34 de mii dolari, iar celor 140 de experți care lucrau asupra “reformei programelor de învățământ” – 270 de mii dolari. Rezultatul acestor “reforme” în perioada Maiei Sandu a fost lichidarea a 113 școli.

În schimb, pentru lupta politică, “promovarea democrației”, “dezvoltarea jurnalismului independent”, “egalitatea de gen” și alte „valori europene” se găsesc foarte ușoir sute de mii de dolari. Suntem cu toții niște oameni maturi, iată de ce înțelegem foarte bine că un astfel val financiar nu poate exista fără o masă de condiții și angajamente, pe care beneficiarul de asistență străină sunt obligați să o respecte. De fapt, nimeni nici nu ascunde acest fapt.

“Valori” de import

Sarcinile pe care și le propun ONG-urile sunt destul de simple. Pentru toate statele lumii e vorba de un set standard al unor abordări economice ultraliberale sau chiar libertariene, globalism, secularizarea și protecția „minorităților”, mai exact a celor sexuale.

Ce înseamnă ONG-crația la putere cetățenii Moldovei ar putea înțelege cu ușurință, dacă ar analiza modelul țării vecine Ucraină, unde triumfează ideile promovate de ONG-uri. Odată cu schimbarea puterii în 2019, național-patrioții bine cunoscutului în Moldova Petro Porșenko au fost înlocuiți cu “puii din cuibarul lui Soros”, care finalizează reformele lansate în conformitate cu recomandările FMI și dispozițiile Acordului de Asociere cu UE. Reamintim că acestea au dus la majorarea vârstei de pensionare, majorarea tarifelor la serviciile comunale, reducerea numărului școlilor și universităților. Sistemul medical a fost transformat în unul cu trei nivele, în care doar primul este gratuit. Vladimir Zelenski a realizat promisiunea de a anula moratoriul la vânzarea terenurilor agricole, pas pe care îl evita predecesorul său. Iar în cadrul alegerilor locale, care au avut loc pe 25 octombrie, partidul pro-prezidențial “Slujitorul Poporului” a organizat un sondaj în care propune legalizarea drogurilor ușoare.

De fapt, toate acestea nu reprezintă o noutate nici pentru moldoveni, pentru că și în perioada guvernărilor proeuropene au fost reduse cheltuielile în sfera socială, fermierii au fost abandonați (exact așa cum s-a întâmplat în Ucraina acum câțiva ani), au crescut tarifele la serviciile comunale, a încetat construcția drumurilor, a fost suspendat programul “Un doctor pentru tine” etc. În ceea ce privește vânzarea terenurilor agricole, din 2019 Moldova a primit din partea “investitorilor străini” o “Carte albă a reformelor”, în care se solicită oferirea dreptului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole pentru persoanele juridice cu un capital social parțial sau total străin.

Destul de multe mijloace ONG-urile primesc pentru promovarea LGBT. Astfel, GenderDoc-M a primit din partea fundațiilor străine 427,3 mii de dolari, iar Centrul de Drept al Femeilor – 544,1 mii. Dreapta face activ lobby pentru ratificarea Convenției de la Istanbul, care sub pretextul combaterii violenței în familie promovează ideea genului în calitate de contruct social (adică, dreptul de a alege identitatea de gen) și a sancționării atitudinilor critice față de LGBT.

Dacă considerați că Moldova a fost ocolită de propaganda consumului de droguri, atunci vă înșelați amarnic. Necesitatea narcotizării populației este extrem de profitabilă pentru marile companii farmaceutice. Potrivit Barclays Bank, anul trecut volumul pieței legale de canabis a constituit 28 de miliarde de dolari, iar potrivit prognozelor Grand View Research, piața mondială de canabis, un produs din cânepă, precum și tehnologiile de producere și răspândire a lui spre anul 2025 va ajunge la 66 de miliarde de dolari.

Realizarea acestor mofturi ale sponsorilor ONG-urilor nu sunt deloc voluntare. De realizarea acestui program depind ajutoarele financiare oferite Moldovei din partea SUA și UE, precum și creditele FMI. Așa cum a declarat deschis eurodeputatul român Dragoș Tudorache, “cei care determină soarta Republicii Moldova la nivel de președinte și guvern au responsabilitatea deplină pentru ceea ce fac în Moldova în schimbul creditelor pe care le contractează, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor, pentru atitudinea față de partenerii externi, pentru că Republica Moldova este reprezentată de acești actori politici”.

Vrei, nu vrei – bea, Grigore, aghiazmă

Nu este un secret că principalii beneficiari ai asistenței externe sunt partidele de dreapta, care primesc din partea ONG-urilor un sprijin informațional, financiar și resurse umane. Nu vom arăta cu degetul, însă un șir de funcționari ai partidelor politice, deputați, miniștri, procurori etc. și-au început cariera în ONG-uri și invers: atunci când rămân fără un loc de muncă, se angajează în structurile fundațiilor internaționale și presa „independentă”. Practic, e imposibil să faci o separare între reprezentanții partidelor liberale și de dreapta și personalul ONG-urilor, pentru că sponsorii lor tratează eșecurile partenerilor lor la nivelul politicii interne drept un eșec propriu. Iată de ce se face o agitație directă pentru un anumit candidat în alegeri.

Pentru obținerea victoriei de către cei de dreapta au fost mobilizate toate forțele „armatei postmoderniste”, așa cum numește Țîrdea această alianță. E vorba nu doar de o activitate coordonată a unei armate numeroase de jurnaliști ai “imperiului Soros”. Europa este dispusă, la nevoie, să recurgă la forță. În decembrie 2017, Departamentul de Stat al SUA a anunțat un concurs pentru organizarea și desfășurarea în Moldova a programului de “susținere a presei independente”. În martie 2018, a fost lansat un program de granturi pentru ONG-uri, al Departamentului de Stat al SUA, sarcina căruia este “restabilirea încrederii în parcursul european al Moldovei”. Centrul de Documentare NATO a inițiat programul “Jurnalismul în domeniul protecției și securității”.

Așa cum nota Sputnik, între 24 și 27 octombrie 2019, la Chișinău a avut loc conferința CampCamp2019, oganizată de Centrul Societății Civile de la Praga (Prague Civil Society Centre, PCSC). Centrul beneficiază de finanțare din bugetul de stat al SUA, alocat în cadrul legii “Cu privire la contracararea inamicilor Americii prin intermediul sancțiunilor” (CAATSA). La evenimentul organizat în condițiile unei conspirații totale, unde au reușit să ajungă jurnaliștii Sputnik Moldova, profesioniștii din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Georgia, Armenia și alte zeci de state din Europa de Est și-au împărtășit experiența răsturnării puterii în țările lor și a contracarării “influenței rusești”. Pentru astfel de schimburi de experiență, între 2018-2019 au fost alocați 250 de mii de dolari.

Dar nu se limitează totul la activiști de stradă. Potrivit șefului Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, americanii pregătesc un scenariu “revoluționar” și pentru Moldova, care în noiembrie urmează să-și aleagă președintele… Există informații despre pregătirea expedierii în Moldova a unui grup de specialiști americani în “revoluții colorate”, care trebuie să îndeplinească niște sarcini concrete.

E destul de verosimil, dacă ar fi să ne amintim de implicarea deschisă în campania electorală a lui Donald Tusk și Annegret Kramp-Karrenbauer. Corului de agitatori s-a alăturat și România. Potrivit declarației MAE al României, după întrevederea dintre șeful diplomației române și secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, “ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea cu privire la situația din Republica Moldova și a reiterat poziția consecventă a României de susținător al parcursului european al Republicii Moldova, aceasta fiind singura opțiune în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a acesteia în beneficiul direct al cetățenilor săi. Cei doi oficiali au agreat ca SUA și România să păstreze o coordonare apropiată pe această temă”.

Poporul Moldovei a fost privat de dreptul de a alege.

Ce-i este permis lui Jupiter...

Lansarea studiului amplu al lui Bogdan Țîrdea a fost tratat ca o amenințare în adresa propriei „armate” de către reprezentanții UE. Potrivit ambasadorului UE la Chișinău, Peter Mihalko, “pentru orice stat care se consideră democratic și modern, o societate civilă puternică și vibrantă, precum și mass-media independente sunt elemente necesare, care asigură progresul, dezvoltarea și transparența și oferă mai multe împuterniciri cetățenilor”. Diplomatul a pus la îndoială dorința Moldovei de a respecta Acordul de asociere. E adevărat că secretarul de stat al Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova, Ana Guțu, a fost mult mai sinceră, declarând că singura sarcină a ONG-urilor este “contracararea amenințării rusești”.

Însă ONG-urile își distrag atenția de la misiunea lor principală și se ocupă, de pildă, de combaterea corupției, ceea ce este important, “însă nu trebuie să se preocupe de ea în dauna geopoliticii, în timp ce societatea moldovenească este divizată pe criterii geopolitice: unii își văd viitorul cu Rusia, alții – cu Europa”. Totuși, cum rămâne cu progresul, democrația și oportunitățile cetățenilor??? Nu cumva Europa dă dovadă de ipocrizie aici?

Să ne amintim că anume sub presiunea UE în Moldova a fost adoptată legea cu privire la ONG-uri, care nu limitează în niciun fel finanțarea lor externă. Mai mult, ONG-crația a primit dreptul de a oferi servicii partidelor politice, iar partidele politice își pot înființa proprii ONG-uri. Recent, Curtea Constituțională a permis organizațiilor neguvernamentale să ofere partidelor servicii contra cost, ceea ce, în esență, va deveni un transfer de granturi dintr-un buzuran în altul. Adică, țara și-a deschis larg porțile influenței și manipulării din afară, imixtiunilor externe în problemele interne și finanțării externe a proceselor politice. Pentru orice tentative de a apăra suveranitatea țării, Moldova este amenințată cu “revoluții”.

Pe de altă parte, statele care sponsorizează ONG-urile se protejează activ de orice imixtiune. În anul 1939, în SUA a fost adoptată legea cu privire la agenții străini (Foreign Agents Registration Act, FARA), care cere înregistrarea și dezvăluirea informațiilor de către “agentul principalului străin” (foreign principal) fie direct, fie prin altă persoană implicată în activități politice, care servește în calitate de consultant în relații cu publicul, agent de publicitate, colaborator al agenției de informații sau consultant politic, solicită, colectează, plătește sau distribuie cotizații, împrumuturi, bani sau alte obiecte de valoare pentru principalul strain sau în interesele lui, reprezintă interesele principalului strain în fața oricărei agenții sau a demnitarului guvernului SUA.

Informația care se răspândește din partea unei surse străine trebuie să fie marcată, iar agenții străini se înregistrează în mod obligatoriu. Pentru nerespectarea legii este prevăzută privarea de libertate până la cinci ani, o amendă de 250 de mii de dolari. Așa cum precizează site-ul Ministerului Justiției din SUA, “FARA este adoptată pentru asigurarea transparenței influenței străine în Statele Unite prin asigurarea faptului că guvernul SUA și societatea cunosc sursa unei informații a agenților străini, destinată influențării opiniei publice americane, politicii și legislației”. Anume cu astfel de activități se ocupă ONG-urile din Moldova.

Legea cu privire la agenții străini a fost adoptată și în Israel. Toate ONG-urile sunt obligate de raporteze simestrial sumele primite din afara țării. Organizațiile sunt obligate să informeze publicul cu privire la producția informațională, elaborată în cadrul proiectelor realizate cu finanțare străină. Ignorarea acestor cerințe este penalizată. În Australia agenții străini, persoanele care activează sub controlul guvernelor străine, trebuie să-și introducă informații cu privire la activitățile lor într-un registru public. Încălcarea acestei reguli este sancționată cu o amendă sau privațiune de libertate de până la cinci ani. În Ungaria parlamentul țării a adoptat o lege care înăsprește controlul asupra ONG-urilor cu finanțare străină în valoare de peste 24 de mii de euro pe an. ONG-urile trebuie să se înregistreze în calitate de “organizații care beneficiază de finanțare străină”, să indice acest fapt la toate evenimentele și publicațiile, să prezinde un raport anual cu privire la activitatea sa. În Germania, organizațiile care beneficiază de finanțare străină și care au cetățeni străini în organele de conducere trebuie să ofere rapoarte suplimentare.

Inclusiv Marea Britanie intenționează să se apere de imixtiuni străine, fapt care nu a împiedicat-o deloc să-și construiască o rețea de influențare a altor state “Inițiativa onestității”, controlată de serviciile de informații britanice, care activează inclusiv în Moldova.

Oare nu este vorba de niște standarde duble? Resursele financiare enorme ale ONG-urilor, influența lor, protejarea “artileriei grele” în persoana guvernelor occidentale și organizațiilor internaționale, pătrunderea în structurile de stat și paridele politice ne permite să vorbim despre o capturare a Moldovei de către ONG-uri. Oare au nevoie cetățenii țării de acești ocupanți? Cred că întrebarea este una retorică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

82
Tagurile:
Moldova, alegeri, ONG
Tematic
Legea cu privire la ONG-uri, care a generat scandal, a fost votată de Parlament


Загрузка...
Alertă cu bombă la Primăria Chișinău

Imagini de la Primăria Chișinău: Alertă cu bombă

0
Corespondenții Sputnik Moldova se află la sediul Primăriei Chișinău care este încercuită și securizată după ce un necunoscut a anunțat că în clădirea Primăriei, dar și în a Ambasadei Ucrainei se află plasate obiecte explozive. Iată ce se întâmplă acolo.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Oamenii legii au fost alertați în această dimineață după ce un bărbat a sunat la Serviciul de Urgență 112 și a spus că în incinta Primăriei Chișinău și la Ambasada Ucrainei se află obiecte explozibile.

Alertă cu bombă la Primăria Chișinău
© Sputnik / Mihai Caraus
Alertă cu bombă la Primăria Chișinău

Potrivit ofițerului de presă al Direcției de Poliție Chișinău, Natalia Stati, apelul a fost înregistrat la ora 07:00.

Alertă cu bombă la Primăria Chișinău
© Sputnik / Mihai Caraus
Alertă cu bombă la Primăria Chișinău

La fața locului s-au deplasat toate serviciile specializate, zonele fiind încercuite, securizate, iar transportul a fost redirecționat.

Alertă cu bombă la Primăria Chișinău
© Sputnik / Mihai Caraus
Alertă cu bombă la Primăria Chișinău

”La momentul actual toate serviciile specializate activează, sediile sunt verificate. Angajații poliției întreprind toate măsurile în identificarea persoanei care a efectuat apelul, toate circumstanțele urmează a fi stabilite”, a precizat Natalia Stati.

Alertă cu bombă la Primăria Chișinău
© Sputnik / Mihai Caraus
Alertă cu bombă la Primăria Chișinău

Deocamdată, nu a fost stabilită identitatea persoanei care a anunțat. Oamenii legii vor reveni ulterior cu informații.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Ucrainei, ambasada, primăria Chişinău, Primăria, bombă, Alertă


Загрузка...