Indicatorul spre Nord Stream - 2

Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei

150
(reînnoit 21:08 14.09.2020)
De deciziile Germaniei în cazul lui Navalnîi și în problema Nord Stream-2 depinde nu atât viitorul relațiilor ruso-germane, cât viitorul statului german.

MOSCOVA, 14 sep – Sputnik. Atunci când nu ești capabil să iei decizii, transferi toată responsabilitatea pe umerii altora. Berlinul declară că reacția la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, care ar putea include, posibil, și suspendarea construcției Nord Stream 2, depinde în mare parte de Rusia:

“Vom include în agendă toate variantele și la momentul oportun vom lua o decizie. Rusia, participând la investigație, ar putea aduce un aport ca o astfel de decizie (suspendarea construcției Nord Stream -2 n.r.) să nu fie luată”, a declarant ministrul Afacerilor Externe al Germaniei Heiko Maas. Adică, viitorul relațiilor ruso-germane depinde de Kremlin?

În realitate, anume conducerea Germaniei se află în fața unei opțiuni istorice: acțiunile ei în perioada imediat următoare vor determina niște consecințe istorice pentru viitor. Nu e vorba doar de relații ruso-germane, ci de viitorul Germaniei, prin urmare, a întregii Europe.

Pentru că toată povestea cu Navalnîi reprezintă acum un test nu atât pentru Rusia, cât pentru Germania și proiectului ei european. Istoria cu o otrăvire bizară (în cazul în care aceasta chiar a avut loc) a lui Navalnîi este una foarte neclară, însă tentativa de a o exploata pentru realizarea anumitor obiective geopolitice e una foarte clară. Se dorește forțarea Germaniei să stopeze Nord Stream – 2 chiar dacă se conștientizează că o renunțare la un proiect pe ultima sută de metri de finalizare va avea niște urmări foarte serioase. Nu pentru economia germană – zece miliarde de euro, cheltuite pentru construcție, sunt niște mărunțișuri pentru Germania, iar gazul rusesc oricum va ajunge prin teritoriul Ucrainei. Cea mai afectată va fi reputația Germaniei.

Rușii se vor dezamăgi definitiv în aspirația germană la independență, iar anglo-saxonii se vor convinge odată în plus, exact așa cum a fost și secolul trecut, că nemții pot fi manipulați, prin împingerea lor spre niște decizii iraționale, care nu răspund intereselor lor. Cea mai mare parte a europenilor (inclusiv italienii și austriecii, implicații direct în proiectele de gaz ale Rusiei) se vor convinge că Berlinul nu este capabil să țină cont de interesele comune europene. Mai mult – chiar nemții se vor convinge că nu au reușit să-și recâștige suveranitatea. Prin urmare, prețul răspunsului german la otrăvirea lui Navalnîi este unul foarte mare, în primul rând pentru Germania.

Nord Stream 2 e un simbol. În ciuda afirmațiilor lui Maas, Rusia nu are cum să-i ajute Berlinului: nicio investigație legată de cazul lui Navalnîi nu va scuti autoritățile germane de a necesitatea de a lua o decizie pe cont propriu. O decizie, care va fi mai importantă decât declanșarea războiului sancțiunilor cu Rusia după alipirea Crimeii.

În ultimii ani Berlinul s-a opus tentativelor anglo-saxonilor și sateliților lor din Europa de Est de a stopa Nord Stream – 2, invocând pretextul că lansarea acestui proiect ar putea lăsa Ucraina fără bani din transit (cum vom putea continua atunci operațiunea de îndepărtare a ei de Rusia?). Atunci când s-a convenit cu Moscova asupra păstrării tranzitului prin Ucraina, s-a recurs la argumentul că este imoral să cumperi gaz de la un tiran care își maltratează cetățenii și utilizează armele chimice în Europa (vezi cazul Skripalilor). Apoi, s-a ajuns să se afirme că Germania plătește insuficient americanilor pentru propria securitate, în schimbul apărării ei de ruși, însă continua să cumpere gaz rusesc.

Berlinul asculta toate aceste argumente, însă a continuat să construiască gazoductul. Marea Britanie a părăsit UE, în relațiile cu America apar tot mai multe probleme, iar într-o astfel de situație autoritățile germane aveau obligația să-și apere interesele naționale și dreptul său de a conduce cu o Europă unită. Totodată politicienii germani știu foarte bine că majoritatea nemților consideră SUA cea mai mare problemă pentru Germania, nu Rusia, iată de ce nu trebuiau să cedeze niciunei presiuni.

Tentativa de a asocia cazul lui Navalnîi cu soarta Nord Stream 2 părea din start o nouă provocare, pe care Berlinul va reuși s-o respingă cu succes. Însă în ultimele trei săptămâni agitația din presa germană și cercurile politice e la cel mai înalt nivel, de parcă altantiștii și-ar fi mobilizat toate forțele.

Așa, fostul ministru al Afacerilor Externe, Joschka Fischer, reflecta asupra “prețului moral pe care îl poate plăti mediul de afaceri cu dictaturi”, pronunțându-se, în esență, pentru stoparea Nord Stream-2:

“Guvernul federal a admis o mare eroare strategică atunci când a decis să sprijine de unul singur Rusia în construcția acestui gazoduct germano-rus, în pofida unei opoziții active în interiorul UE. Acum vedem unde am ajuns: daunele politice și economice sunt enorme”.

Fischer se întreabă:

“Cât de rațională este extinderea cooperării cu astfel de parteneri de neîncredere precum Rusia, dintr-o perspectivă pe termen lung? Cred că este extrem de nerațional. Noi doar știm cu cine avem de a face!”

Oare cu cine? Sunt enumerate “atentate similare cu otrăvirea lui Navalnîi” – cazul otrăvirii lui Skripal, “asasinarea ziua în amiaza mare a unui cecen care a primit azil în Germania în cartierul berlinez Tiergarten”. Desigur, se adaugă aici și “asasinarea unui politician de opoziție la Moscova”:

“Luând în considerație aceste crime, ar trebui să ne gândim în ce măsură putem avea încredere într-un partener pentru care asasinatele politice, evident, reprezintă nu o excepție tristă, ci o regulă. Cred că nu ar trebui să punem Nord Stream 2 între ghilimele”.

Fostului șef al lui Fischer, Gerhard Schröder, i se cere să decidă de partea cui este – vicepreședintele fracțiunii CDU/CSU din bundestag, Johann David Wadephul, l-a îndemnat pe fostul cancelar “să renunțe imediat la toate funcțiile și posturile deținute în Rusia” (în companiile Nord Stream și Rosneft):

“Dacă domnul Schröder posedă vreo integritate politică și niște valori, atunci pentru el ar fi inacceptabilă o cooperare cu niște companii și instituții care depind de un astfel de guvern”.

Schröder a fost atacat și de liderul fracțiunii Uniunea-90/Verzii, Katrin Göring-Eckardt, care a cerut fostului cancelar să decidă dacă susține democrația și drepturile omului.

Adică, Schröder este acuzat de lipsa de moralitate: cum ar putea activa cu acești asasini? Nici măcar nu se pune în discuții dacă e vorba de asasini sau nu, chiar dacă printre politicieni germani există mulți care critică acuzațiile dure în adresa Kremlinului și denunță ipocrizia celor care vorbesc despre principii morale. Fostul lider al Stângii, Sahra Wagenknecht, a declarat că cei care cer renunțarea la gazoductul Nord Stream – 2 în legătură cu cazul Navalnîi, trebuie să judece restul furnizorilor de materie primă conform aceleiași criterii, cerând sancțiuni și împotriva lor:

“Chiar dacă Kremlinul ar fi fost responsabil de aceste fapte (însă, deocamdată, nu există niciun fel de probe), nu e mai puțin dezgustător decât decapitarea opozanților sau biciuirea lor până la moarte, așa cum se practică în Arabia Saudită, de la care primim petrol. De asemenea, nu este mai dezgustător decât asasinarea civililor cu ajutorul dronelor, așa cum a procedat în mii de cazuri Statele Unite, care ne livrează gaz lichefiat”.

Aici nu e vorba doar de niște standarde duble. În cazul lui Navalnîi sunt lipsite de orice temei nu doar acuzațiile în adresa conducerii ruse de implicare în otrăvire, dar și însăși existența faptului „otrăvirii”. Autoritățile germane tărăgănează intenționat răspunsurile la solicitările MAE al Rusiei, determinându-l pe Serghei Lavrov să declare că „e o atitudine absolut incorectă față de solicitările oficiale, pe care le-am expediat Berlinului” și să vorbească despre “un ton cu totul inacceptabil” cu care Berlinul informează opinia publică internațională despre “complicitatea Rusiei”.

Declarațiile MAE al Rusiei arată și mai dur. Astfel, ambasadorului german Géza Andreas Geyr i-a fost înaintată o notă de protest în legătură cu acțiunile guvernului Germaniei – “Este inacceptabilă înaintarea unor note ultimative și a unor acuzații lipsite de orice temei în adresa țării noastre”, dar și avertizează: dacă Berlinul nu va oferi materiale ale concluziilor medicale “ale experților din armata germană”, atunci Moscova va trata acest lucru ca un refuz al Germaniei de a stabili adevărul și o renunțare la o investigație obiectivă.

“În acest caz, acțiunile Germaniei vor fi tratate ca o provocare ostilă împotriva Rusiei, care va avea consecințe pentru relațiile ruso-germane (…) și va avea implicații grave pentru situația internațională”.

Astfel de avertizări dure reprezintă singurul ajutor pe care Rusia îl poate acorda autorităților germane. Totodată, luând decizii cu privire la măsurile de “penalizare a Rusiei” pentru Navalnîi, Berlinul ar trebui să reflecte nu doar asupra relațiilor ruso-germane, dar și asupra viitorului Germaniei, în calea ei spre independență și responsabilitate pentru toată Europa (care este un obiectiv central al politicii germane). Prețul plătit pentru aceste greșeli (provocate de lipsa de independență sau lipsa unei dorințe de a-și asuma responsabilitatea) va fi unul foarte mare. Însă nu de Rusia, ci de marele ei vecin occidental.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

150
Tagurile:
Germania, ajutor, Rusia
Tematic
Maas a expus poziția Germaniei în privința Nord Stream - 2
Lavrov a numit nelegitime sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2
Joe Biden

Serviciile speciale ale SUA: auziți o nouă gafă a lui Biden - știți, Putin este de vină

56
(reînnoit 20:50 30.09.2020)
Este chiar curios când oare autorii diferitor teorii conspiraționiste anti-rusești vor înceta să folosească cuvinte care denotă un grad sporit de probabilitate a implicării Kremlinului în anumite scandaluri, scrie editorialistul Vladimir Kornilov pentru RIA Novosti.

Am studiat deja expresia highly likely (”cu un grad sporit de probabilitate” în cazul Skripal), almost certainly („aproape sigur” în cazul acuzațiilor de furt de vaccin). Acum trebuie să ne obișnuim cu următorul cuvânt - probably („probabil”), notează editorialistul RIA Novosti Vladimir Kornilov.

De data aceasta, datorită publicației The Washington Post, am aflat că Vladimir Putin „probabil” conduce personal o operațiune secretă pentru discreditarea candidatului la președinția SUA, Joe Biden. Mai mult, acest lucru se face cu referire la un anumit raport CIA super-secret - atât de secret, încât jurnaliștii WP au putut să se familiarizeze cu conținutul său scurt în relatarea mai multor persoane.

Temeiul unei astfel de concluzii paradoxale este impresionant: se dovedește că a fost făcută de unii analiști pe baza „surselor de informații deschise, declasificate și clasificate”.

Primul rând al acestui raport cică ar menționa: ”Credem că președintele Vladimir Putin și majoritatea oficialilor ruși de rang înalt sunt conștienți și, probabil (acel probabil despre care menționam - n.a), conduc operațiuni de influență rusesască care vizează discreditarea fostului vicepreședinte american, susținând președintele SUA și stârnind discordia în societate înainte de alegerile din noiembrie din SUA”.

Deci iată cine îl discreditează pe fostul vicepreședinte! Acum devine clar cine îi scrie lui Biden discursurile sale cu gafe amuzante care ne fac să medităm despre starea sa de sănătate. Cu siguranță, Putin a fost cel care i-a băgat zilele trecute un text despre faptul că până la sfârșitul discursului său vor muri de coronavirus 200 de milioane de oameni. Pentru că nimeni nu l-ar putea discredita mai bine pe Biden.

Joe Biden
photo: Press Service of the President of Ukraine

Multe surse mass-media americane au atras atenția asupra unui raport similar din partea Departamentului american pentru Securitate Internă, care a ieșit ca și cum ar fi „pentru uz intern” (inundând imediat toate site-urile de știri) cu titlul „Rusia, probabil (de data aceasta likely, fără highly”. n.a), discreditează sănătatea candidaților americani pentru a influența alegerile din 2020". Atrageți atenția asupra pluralului cuvântului „candidați”. Acum să comparăm cu titlurile majorității covârșitoare ale mass-media americane despre această „senzație” - dacă le credeți, atunci vorbim despre „atacul rus împotriva sănătății mintale a lui Biden”.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că buletinul în sine menționează și atacurile actorilor iranieni și chinezi asupra stării mentale a lui Donald Trump. Dar acest lucru, după cum știți, nu deranjează deloc mass-media democratică din America. A-l numi schizofrenic pe actualul președinte american nu este deloc o interferență. Însă despre Biden nu se poate vorbi în așa fel.

Mai mult, se pare că insidiosul plan ruso-chinezo-iranian este pus deja în funcțiune. Potrivit unui sondaj recent din statele cheie ale campaniei din 2020, 51% dintre alegătorii de acolo consideră că Trump este „neadecvat mental” pentru președinție și 52% spun același lucru despre Biden. Adică, trebuie să presupunem că un număr imens de alegători americani care pun la îndoială starea mentală a ambilor candidați la președinția SUA este rezultatul „dezinformării rusești”. Și Trump și Biden înșiși, cu comportamentul lor excentric și, ca să spunem ușor, afirmații ambigue, nu au nimic de-a face cu asta? Ca de obicei, rușii sunt de vină pentru tot. Probably.

Iată că și în cazul raportului teribil de secret al CIA de la WP este o poveste similară. După ce a fost menționat Putin chiar în primele rânduri, care ar fi condus personal campania de discreditare a candidatului la președinția SUA, ulterior se vorbește  în exclusivitate despre acțiunile parlamentarului ucrainean Andrii Derkaci, cunoscut pentru faptul că publică cu regularitate fragmente audio ale conversațiilor dintre Petro Poroșenko și Joe Biden. Mai mult, el nu spune nimic despre „legăturile sale cu Putin”.

Atunci când mass-media americană vorbește despre „casetele Derkaci”, acestea au doar două argumente, dacă se poate numi așa: a) în zorii anilor nouăzeci, a absolvit Școala Superioară a KGB din Moscova, ceea ce înseamnă, desigur, că este „agentul Kremlinului”. ; b) înregistrările transmise de acesta sunt „editate”. Și toate, pe această bază, mass-media democratice refuză chiar să discute conținutul acestor „casete”, astupându-și urechile atunci când aud despre ele. A ajuns chiar la punctul în care Twitter a blocat instantaneu contul utilizatorului al cărui tweet despre „casetele Derkaci” a fost citat de Trump. Și niciun fel de cenzură. S-a spus: „agentul Kremlinului” răspândește „dezinformarea” la cererea aceluiași Kremlin. În consecință, verificarea datelor este interzisă.

Îmi amintesc în această privință conferința de presă a șefului SBU Valentin Nalivaicenko în iulie 2014, imediat după căderea Boeing-ului malaezian la Donbass. A doua zi, „casetele” oferite de el au fost citate pe primele pagini ale tuturor ziarelor importante din lume. Rețineți că nimeni nu și-a amintit atunci că Nalivaicenko a studiat la Institutul de Informații KGB din Moscova, deoarece nimeni din Occident nu a fost îngrijorat de faptul că înregistrările audio nu au fost doar editate, ci și falsificate. Doar că acele falsuri cu versiunea că MH17 a fost doborâtă de niște „cazaci din Cernuhino”, la acea vreme, erau destul de mulțumiți de jurnaliștii occidentali. Dar „casetele lui Derkaci” nu li se potrivesc în niciun fel - nu se încadrează în obiectivele campaniei electorale. Prin urmare, orice informație despre acestea trebuie cenzurată fără milă.

Și la urma urmei, nimeni nu pune în mod deosebit la îndoială autenticitatea vocilor lui Poroshenko și Biden pe aceste înregistrări. Dar este un păcat de moarte să le discutăm sau să le cităm. Mass-media americană a reacționat aproximativ în același mod la raportul a două comisii din Senat cu titlul elocvent „Hunter Biden, Burisma și corupția”, publicat acum câteva zile. Raportul este voluminos și conține confesiunile uimitoare ale oficialilor americani conform cărora conducerea superioară a Statelor Unite, inclusiv vicepreședintele Joe Biden și secretarul de stat John Kerry, a fost avertizată în mod repetat cu privire la schemele de corupție ale companiei de gaze ucrainene Burisma și cu privire la problemele pentru Statele Unite care vor fi asociate cu activitatea în această firmă a lui Hunter Biden, fiul vicepreședintelui.

Este chiar imposibil să ne imaginăm cum ziarele l-ar răstigni pe Trump dacă ar fi scos la iveală actele de corupție ale copiilor săi și ar fi închis ochii, de fapt, încurajându-i să facă acest lucru. Dar raportul Senatului a fost ignorat în unanimitate de către mass-media sau pur și simplu numit „o campanie rusească de dezinformare”. Pe baza acestui fapt, se poate presupune că senatorii SUA sunt „agenți ai Kremlinului”. Dar raportul conține fapte și mărturii care nu pot fi contestate chiar ale oficialilor care au raportat personal despre corupția din cadrul ”Burisma” și activitatea lui Biden Jr. acolo.

Drept răspuns, democrații și-au pregătit rapid contra-raportul, în care au încercat să spargă sau mai degrabă să dilueze argumentele adversarilor lor. Și, desigur, principala concluzie a democraților este că ancheta Senatului reproduce „atacul rusesc asupra alegerilor din 2020”. Adică suntem din nou de vină.

Se pare că Rusia a fost cea care l-a numit pe Biden Jr. într-o companie coruptă din Ucraina, iar apoi i-a dictat lui Biden Sr. cum să-l demită pe procurorul general ucrainean Viktor Șokin, care a îndrăznit să investigheze acuzațiile de corupție ale Burisma. Deci, ar trebui să ne așteptăm la noi sancțiuni pentru acțiunile „agenților Kremlinului” americani în Senat și în Casa Albă. La urma urmei, vina Rusiei a fost dovedită din nou, deși nu fără de ajutorul unui alt probably.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

56
Tagurile:
Putin, Joe Biden, SUA
Tematic
Sfatul lui Gorbaciov pentru viitorul președinte al SUA: Dialogul trebuie reluat
”Bat în ușa deschisă”: Moscova atenționează SUA asupra unei mari greșeli


Загрузка...
Cât de periculos este vaccinul

Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile

123
(reînnoit 21:31 30.09.2020)
Dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează cu adevărat sănătății umane, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie.

Problemele vaccinului AstraZeneca, dezvoltat în comun de compania farmaceutică britanico-suedeză cu același nume și de Universitatea din Oxford, au luat o nouă turnură, scrie editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

SUA nu doar că n-au reluat testările înghețate în urmă cu câteva săptămâni, dar totodată principalele medii de informare americane își pun tot mai multe întrebări cu privire la siguranța medicamentului. Cei mai vocali au fost jurnaliștii de la CNN.

Un prim lot de vaccin Sputnik V, livrat în Belarus
РФПИ и Центр имени Гамалеи

După cum știți, studiile clinice ale AstraZeneca au fost suspendate de două ori - în iulie și septembrie: un cuplu de voluntari au prezentat simptome neobișnuite de origine neurologică. S-a constatat că ambele cazuri nu au legătură cu vaccinul administrat oamenilor, iar studiile sunt în curs de desfășurare în majoritatea țărilor, inclusiv în Marea Britanie.

Cu toate acestea, oamenii de știință americani și profesioniștii din domeniul sănătății din SUA s-au dovedit a fi mai băgăreți și au constatat discrepanțe grave în rapoartele privind efectele secundare.

AstraZeneca a explicat incidentul din iulie cu un caz de scleroză multiplă nediagnosticat anterior. Dar pe site-ul Universității din Oxford, el este descris ca „simptome neurologice inexplicabile”.

În cea de-a doua istorie, din septembrie, compania a declarat public că femeia voluntară a dezvoltat o „boală inexplicabilă”. Dar în documentația internă acest caz apare ca mielită transversă (o boală neurologică rară).

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Drept urmare, americanii pun acum întrebări absolut logice cu privire la motivele acestei discrepanțe. AstraZeneca a primit deja plângeri serioase cu privire la transparența activității sale privind vaccinul, iar controversa care a apărut acum subminează și mai mult credibilitatea medicamentului și siguranța acestuia.

În plus, este și aspectul cu privire la natura generală a problemelor de sănătate întâmpinate de voluntari. Așa cum s-a exprimat direct unul dintre profesorii-imunologi americani în legătură cu acest lucru: faptul că ambele boli sunt de natură neurologică este de-a dreptul „șocant”.

Poate că AstraZeneca a avut doar ghinion și este într-adevăr o coincidență nefericită care nu are nimic de-a face cu vaccinul dezvoltat. Dar bunul simț necesită cel puțin clarificarea acestui moment - și ar trebui să aducem un omagiu serviciilor responsabile americane, care nu și-au îngropat capul în nisip și le-au înghețat testările.

Aici este destul de surprinzătoare poziția colegilor lor europeni, care au preferat să nu observe toate aceste ciudățenii și au permis să continue testele.

În orice caz, seninătatea autorităților UE și a companiei în sine pe un subiect atât de sensibil care amenință să se transforme în probleme uriașe (dacă vaccinul este cu adevărat nesigur) are o explicație simplă.

Recent, Agenția de Presă Reuters, citând un oficial al UE, a raportat că AstraZeneca a primit ”imunitate” parțială ca parte a unui acord de vaccinare cu Uniunea Europeană.

Acordul a fost semnat în august, dar unele dintre detaliile sale delicate au fost anunțate abia acum.

Concluzia este că compania farmaceutică va furniza Uniunii Europene preparatul la un preț relativ mic, dar în schimb nu va fi responsabilă financiar (peste o anumită limită) pentru efectele secundare ale utilizării lui. Scopul exact al tranzacției nu a fost dezvăluit, dar se știe că Europa va plăti AstraZeneca 2,5 euro pentru o doză. Producătorul francez de produse farmaceutice Sanofi, care își dezvoltă medicamentul împreună cu concernul GlaxoSmithKline, l-a vândut Europei cu zece euro - și nu i s-a acordat imunitate.

Apropo, ambele companii au primit deja plăți nerambursabile în avans din partea UE. Pentru AstraZeneca plățile au constituit 336 de milioane de euro pentru 400 de milioane de doze, iar Sanofi a primit 324 milioane pentru 300 de milioane de doze.

Astfel, dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează sănătății umane într-un număr semnificativ de cazuri, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie. Guvernele naționale, sau mai bine zis contribuabilii din țările respective, vor plăti despăgubiri victimelor.

De asemenea, este impresionant faptul că establishmentul european mizează pe două vaccinuri cu abordări atât de diferite de dezvoltare. Este clar că acest lucru oferă multe oportunități de manipulare socială și politică. Va fi interesant să vedem în ce state ale UE ce preparat va ajunge, precum și modul în care vor fi distribuite în interiorul țărilor în sine, în funcție de bunăstarea regiunilor și de statutul social al persoanelor care locuiesc în ele.

Ceva sugerează că pentru europeni aleși, a căror sănătate nu poate fi periclitată de un medicament dubios, medicamentul Sanofi va fi întotdeauna la îndemână, pentru care va trebui să ofere garanții compania franceză însăși, ceea ce înseamnă că există mult mai multă încredere în siguranța și eficacitatea acestuia.

În acest context, realitățile rusești arată aproape exotice, unde mulți cetățeni cunoscuți și de rang înalt au devenit participanți la studiile vaccinului rusesc. Și mass-media mondială a susținut chiar că reprezentanții elitei ruse au fost vaccinați cu un medicament care nu a trecut testele clinice de mai multe luni.

Putem doar ghici cum se leagă acest lucru cu atacurile lor asupra ”Sputnik-V”, legate de o posibilă nesiguranță a acestuia.

Probabil că Occidentul este pur și simplu sortit ca în raport cu Rusia să se ghideze de principiul ”pe care și ce-l doare”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

123
Tematic
Liderii religioși protestează: vaccinul AstraZeneca folosește celule de fetus avortat
AstraZeneca a oprit testările pentru vaccinul anti-COVID - iată din ce cauză


Загрузка...
Ian Lisnevschi

Atribuțiile președintelui: Unii candidați promit imposibilul

0
(reînnoit 21:41 30.09.2020)
Salarii și pensii mai mari – asta promit unii candidați la alegerile prezidențiale. Ce promisiuni pot face în realitate politicienii și care sunt de fapt atribuțiile președintelui?
Atribuțiile președintelui: Unii candidați promit imposibilul

În cadrul emisiunii "ATITUDINI", politologul Ian Lisnevschi a declarat că unii candidați la alegerile prezidențiale din această toamnă vin cu diverse promisiuni care de fapt depășesc atribuțiile președintelui Republicii Moldova.

Potrivit lui, în mare parte, politicienii pun accent pe așteptările și nevoile oamenilor, precum majorarea salariilor sau a pensiilor. Aceste domenii însă nu țin de împuternicirile președintelui țării. Unii candidați la prezidențiale fac uz de declarații cu tentă populistă doar pentru a atrage mai multe voturi.

"Președintele nu are aceste atribuții decât dacă nu are susținerea Parlamentului, care va accepta aceste majorări numai în condițiile în care președintele are o conlucrare bună cu Legislativul", a explicat Lisnevschi.

În opinia politologului, o declarație reală pe care poate și trebuie să o facă candidații la funcția de președinte este să promită că vor respecta și vor apăra imaginea Republicii Moldova.

Amintim că alegerile președintelui Moldovei sunt programate pentru 1 noiembrie curent. Campania electorală începe pe 2 octombrie. Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

CEC a înregistrat până în prezent șase pretendenți la fotoliul de șef al statului. Este vorba de președinta PAS Maia Sandu, candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase, Renato Usatîi din partea formațiunii „Partidul Nostru”, liberal-democratul Tudor Deliu, Igor Dodon, ales de adunarea cetățenilor, și Violeta Ivanov din partea Partidului „ȘOR”.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
președinte, candidați, alegeri prezidenţiale
Tematic
Codurile pe raioane și alegerile: Există sau ba o legătură


Загрузка...