Râșcani, suburbie a Chișinăului

Cum Chișinăul a devenit capitală și cum au dispărut moscheile basarabene

208
(reînnoit 08:58 11.09.2020)
În septembrie 1813 a demarat crearea eparhiei Chișinăului și Hotinului a Bisericii Ortodoxe Ruse, al cărei primul întâistătător, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, a contribuit la dezvoltarea vieții duhovnicești din regiunea Basarabiei Mari și în zona Mării Negre.

Igor Ivanenko
Pe la mijlocul secolului XVIII, cele mai importante orașe sud-basarabene aveau în temei un aspect otoman-musulman. Nucleul Cetății Albe, Chiliei, Tighinei, Ismailului era imaretul -  complexul central al orașului oriental. Acesta era alcătuit dintr-o moschee, medresă (școală), o curte pentru vizitatori, caravanserai, apeduct, baie și instituții de caritate publice.

În secolele XVI – XVII, în Cetatea Albă, cel mai vechi oraș din Basarabia, au fost construite aproximativ zece moschei, iar în Ismail și Chilia, ceva mai puțin. Moschei au existat în toate marile localități otomane și tătare din regiunea dintre Prut și Nistru. În regiune existau moșii ale comunităților dervișe (asceți sufiști).

Edificarea și repararea lăcașelor creștine, dimpotrivă, întâmpinau o opoziție din partea autorităților otomane. În legătură cu acesta fapt, în tratatul de la Kuciuk-Kainargi era prevăzut că otomanii nu vor mai împiedica “ridicarea noilor bisericii și repararea celor vechi, așa cum a fost în trecut”.

În timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, orașele din sudul Basarabiei, prin decizia împăratului Alexandru I, au trecut sub controlul autorităților moldovene. Populația musulmană a părăsit aceste locuri, iar moscheile au fost transformate în biserici creștine.

În 1809 a renăscut biserica ortodoxă din Cetatea Albă. Aceasta a primit hramul Icoanei Maicii Domnului din Kazan.

Tot atunci, la Bender moscheile au fost transformate în biserici dedicate cneazului Alexandr Nevski și sfântului Gheorghe Purtător de Biruință. În cetatea Ismail moscheea a fost transformată în lăcașul Înălțării Sfintei Cruci. De asemenea, în Ismail au fost restabilite bisericile Sfântului Nicolae, care în perioada dominației otomane a fost transformată în moschee. În Chilia, moscheile au fost transformate în Biserica Sfânta Adormire și catedrala Acoperământul Maicii Domnului.

În orașul dunărean Reni, mitropolitul Gavriil a dispus: “Să fie transformate moscheile în biserici și să fie sfințite cu numele Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat”. Însă, sosit la fața locului pentru sfințire, protoiereul Petr Kunițki, probabil la solicitarea localnicilor, a sfințit-o în cinstea Prorocului Premergătorul și Botezătorul Domnului Ioan.

În Hotin, fostele moschei au fost transformate în biserica Sfântului Nicolae și biserica Alexandr Nevski.

În anul înființării eparhiei de Chișinău și Hotin, pe teritoriul Basarabiei au fost deschise 14 biserici, peste un an – 16, iar în 1815 – 30. În total, în 9 ani de activitate, mitropolitul Gavriil a înființat aproximativ 200 de noi parohii. Dacă luăm în considerare că, în momentul alipirii Basarabiei la Imperiul Rus, în regiune existau 775 de biserici ortodoxe, majoritatea cărora se aflau într-o stare precară, numărul acestora a crescut timp de un deceniu de 3,5 ori.

Gavriil intenționa să ridice principala catedrală a Basarabiei – catedrala Nașterii Domnului din Chișinău. Construcția acesteia a început după moartea ierarhului, în 1830. Lăcașul a fost ridicat în stilul clasicismului rusesc de către cunoscutul arhitect rus Avraam Melnikov.

Până la trecerea sub jurisdicția Imperiului Rus, Basarabia era împărțită între episcopii, ale căror centre administrative se aflau dincolo de Prut și Dunăre. Prin urmare, pentru crearea aici a unei noi eparhii, era nevoie de stabilirea unui centru al vieții bisericești.

Mitropolitul a pledat pentru Chișinău. El a argumentat prin poziționarea centrală a acestei localități, numărul mare de locuitori și vecinătatea pădurilor.

Ultimul argument era important din punct de vedere al asigurării structurilor administrative cu materiale de construcție și lemne de foc.

Existau și anumite obiecții, ținând contde faptul că orașul Chișinău se afla la poalele colinelor, pe malul râulețului Bâc. Zonă mlăștinoasă, cețuri dese, umiditate și miros urât, țânțari și lipsa oricărei infrastructuri urbane făcea orașul să pară inițial neatractiv pentru mulți basarabeni.

Cu toate acestea, în apropierea reședinței mitropolitului s-au instalate instituțiile de administrare regionale. În mare parte, acestui lucru corespundea tradițiiei politice moldovenești, unde mitropolitul este o persoană importantă în principat, membru cheie al divanului domnesc. Autoritățile laice ale Basarabiei au cerut în mai multe rânduri transferarea capitalei regiunii la Bender, însă țarul Alexandru I a respins de fiecare dată aceste solicitări.

Arhiepiscopia de Chișinău și Hotin a primit în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse un statul înalt, determinat de poziționarea importantă în ierarhia bisericească a întâistătătorului ei. Gavriil avea o experiență bogată de administrare a Mitropoliei de Kiev, a participat la lucrările Sfântului Sinod.

Хотинская крепость
Cetatea Hotin

Chiar și Ecaterina a II l-a decorat pentru merite deosebite cu distincții de onoare de care se învredniciseră doar cele mai importante personalități bisericești din Rusia: mitropoliții Sankt Petersburgului, Moscovei și Kievului. Împăratul Alexandru, pentru activitatea în fruntea exarhatului Moldo-Valah, i-a conferit lui Gavriil onoarea de a purta manta verde.

De asemenea, Bănulescu-Bodoni a fost și cavaler al celui mai înalt ordin de stat – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, fapt menționat în titulatura lui.

Evident că o persoană cu un astfel de statut avea o pondere semnificativă pe holurile puterii. El și-a folosit toată influența nu doar pentru promovarea intereselor eparhiei, dar și pentru apărarea statului autonom al Basarabiei, ordonarea vieții laice de aici.

Spre exemplu, anume la solicitarea mitropolitului Alexandru I a autorizat în 1816 deschiderea în Basarabia a primei instituții laice de învățământ – Școala Duhovnicească pentru copiii nobililor și funcționarilor.

Învățământul în școală se desfășura sub oblăduirea autorităților bisericești, însă era îndreptat spre pregătirea cadrelor pentru administrația locală.

Cea mai mare parte a lecțiilor erau predate aici de profesorii de la Seminarul Teologic din Chișinău.

Cursurile durau opt ani. Se studia Legea Dumnezeiască, limbile rusa, greacă, română, latină, germană și franceză. De asemenea, se preda retorica, poezia, istoria Rusiei și universală, geografia, matematica, filosofia și dreptul, muzica și desenul.

După examenele finale, absolvenții erau admiși în funcții de stat, fie își continuau studiile universitare. Peste un sfert din cei 40 de elevi ai școlii își făceau studii din contul statului. Ulterior, școala a fost înlocuit de un gimnaziu regional. Cunoscutul Liceu Richelieu din Odesa s-a deschis abia peste un an de la înființarea școlii din Chișinău.

Un alt aport important în educația poporului l-a avut o altă inițiativă a mitropolitului Gavriil – Seminarul Teologic din Chișinău. În momentul înființării arhiepiscopiei Basarabiei, exista problema pregătirii slabe a preoților din parohii, majoritatea cărora nu aveau niciun fel de studii.

Fiind sigur de susținerea autorităților imperiale, mitropolitul a purces la înființarea seminarului până la obținerea aprobării oficiale din Sankt Petersburg – în toamna 1812. Primii seminariști s-au așezat în bănci la începutul anului 1813, majoritatea dintre ei fiind copii fără carte. Până la lansarea cursurilor principale, aceștia au studiat în clase pregătitoare.

План Кишинева 1800 года
Planul Chișinăului, anii 1800

Timp de 10 ani, din 1813, în cadrul seminarului au studiat peste 1500 de persoane, care au constituit contingentul de bază al preoților eparhiei de Chișinău și Hotin. Celor din urmă le revenea sarcina organizării școlilor parohiale. În anii 30-40, numărul acestora a ajuns la 326, iar numărul elevilor – la peste cinci mii. De asemenea, anume preoții au devenit primii promotori ai școlilor Lancasterian.

Studierea de către preoți atât a limbii ruse, cât și a celei române a contribuit la introducerea cu succes de către Gavriil a bilingvismului în predicile bisericești.

Până la înființarea Seminarului Teologic din Odesa (1838), Seminarul de la Chișinău reprezenta principala instituție de învățământ din Sud-Vestul Imperiului Rus. Aici studiau nu doar basarabeni, dar și originari din Transnistria, Odesa și regiunea Nikolaev.

План Кишинева 1880-х гг
© Public Domain / New York Public Library
Planul Chișinăului, anii 1880

Despre capacitățile neordinare de administrare a lui Gavriil vorbește și pasul la care a recurs pentru atragerea în cadrul seminarului a copiilor de preoți. În primii ani după deschidere a Seminarului, printre seminariști predominau copiii mirenilor: nobili, burghezi, negustori și chiar oameni simpli. Pentru a stimula interesul copiilor preoților locali față de Seminarul Teologic din Chișinău, Gavriil a obținut publicarea unui decret cu privire la serviciul militar obligatoriu în cazul în care, la împlinirea a 15 ani, nu se vor înscrie la școală. Măsura a avut efectul scontat.

Dacă nu vom lua în considerare literatura tipărită în tipografia de campanie a cneazului Potemkin la sfârșitul secolului XVIII, am putea afirma cu certitudine că primele cărți pe teritoriul Basarabiei au fost tipărite la tipografia arhiepiscopiei de Chișinău și Hotin.

Кишиневская духовная семинария
© Public Domain /
Seminarul Teologic din Chișinău

Tipografia s-a deschis în 1814, iar în același an a fost tipărit într-un tiraj de 1200 exemplare manualul Bucoavna cu grafie chirilică. În următorul an a fost editat “Liturghierul” pentru desfășurarea slujbelor, cu același tiraj. A treia carte a fost Molebnicul. Ulterior, au fost editate gramatica ruso-moldovenească cu anexe, iar în 1819 – noua gramatică cu un dicționar și anexe cu fraze pentru conversație.

Prin eforturile lui Gavriil în Basarabia au fost editate peste 20 de mii de exemplare ale diverselor cărți. Acesta erau solicitate nu doar în Basarabia, dar și în Moldova de peste Prut. Mitropolitul adesea făcea singur munca de traducător și redactor.

Измаил, крепость
© Public Domain /
Ismail, cetatea

Mitropolitul și-a utilizat influența pentru a determina unor granițe neașteptate ale eparhiei Chișinăului și Hotinului. În 1813-1837 acestea includeau nu doar Basarabia, dar și 100 de parohii din Dubăsari, Tiraspol, Ovidiopol și chiar Odesa.

Gavriil era bine familiarizat cu Odesa, deoarece a condus eparhia de Ekaterinoslav (între 1793-1799) unde a ridicat primele lăcașuri din Odesa, precum și construcții civile. Două decenii mai târziu, mitropolitul Gavriil a contribuit și la înființarea în capitala ținutului Novorosisk a primei mănăstiri.

Pe moșiile din Odesa, donate de boierul moldovean Alexandru Tăutul, a fost construită inițial Curtea arhierească, iar apoi s-a trecut la ridicarea mănăstirii de călugări Sfânta Adormire.

În acest fel, mitropolitul Gavriil nu doar a întemeiat arhiepiscopia Basarabiei, dar și a extins-o semnificativ spre Est, a devenit părinte duhovnicesc pentru multe localități din Moldova, Transnistria și de la  Marea Neagră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

208
Tagurile:
Gavriil Bănulescu Bodoni, capitală, Chișinău
Tematic
Ca în Roma păgână: Prigoana creștinilor în Capitala Republicii Moldova – Video
Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

Karabah: Frontul informațional al știrilor false și al dezmințirilor

66
(reînnoit 11:42 01.10.2020)
Contrapropaganda în război este folosită în mod tradițional pentru a demoraliza inamicul - prin exagerarea pierderilor acestuia și exagerarea imaginii propriilor succese.

Și totuși, actuala confruntare armată dintre Azerbaidjan și Armenia din Nagorno-Karabakh în septembrie 2020 se distinge printr-un număr fără precedent de informații care sunt urmate aproape imediat de o dezmințire de către cealaltă parte. Acest lucru complică analiza situației de către observatorii internaționali, generează neîncredere în orice declarații oficiale ale autorităților de la Baku și Erevan.

Cifre îndoielnice, fapte, episoade netransparente din perioada zilelor de ostilități din septembrie s-au acumulat foarte multe. De exemplu, potrivit Ministerului Apărării din Armenia, 49 de drone azere au fost doborâte, dar a fost publicată o fotografie cu resturile unui singur dispozitiv. La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat distrugerea a 18 UAV-uri armene, precum și a 80 de tancuri armene și un întreg regiment (aproximativ două mii de oameni).

În ultimul deceniu de turbulențe politico-militare în zona republicii nerecunoscute, Armenia și Azerbaidjanul au pierdut în lupte doar aproximativ 20 de drone. Pentru distrugerea rapidă a regimentului armean, ale cărui poziții pe front în apărare ocupă mai mult de un kilometru, ar fi necesare probabil arme de distrugere în masă. Cu toate acestea, Ministerul Apărării din Armenia a anunțat și lichidarea a 790 de militari azeri. Dacă acestea sunt pierderi reale, atunci într-un asemenea ritm, atunci două armate nu vor fi suficiente până în iarnă. Permiteți-mi să vă reamintesc că, potrivit diverselor estimări, înainte de mobilizare, Azerbaidjanul avea de la 65.000 la 126.000 de „baionete”, în armatele Armeniei și în Nagorno-Karabahul nerecunoscut erau până la 65.000 de militari activi.

Avionul de luptă F-16 împotriva avionului de atac Su-25

Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că, pe 29 septembrie, un avion de luptă F-16 al Forțelor Aeriene Turce a decolat de pe aerodromul azer din Ganja și a doborât un avion de atac armean Su-25 lângă Vardenis. Pilotul maior Valeri Danelin a fost ucis. Au fost publicate fotografii cu aeronava distrusă, în care este dificil de stabilit cauza accidentului. Departamentul militar armean promite să ofere dovezi mai complete ale implicării forțelor turcești în ostilități. Între timp, Azerbaidjanul și Turcia au negat informații despre atacul aerian. Baku a menționat că nu utilizează în general avioane militare.

Potrivit consilierului președintelui Azerbaidjanului Hikmet Hajiyev, două avioane de luptă armene Su-25 au explodat, prăbușindu-se în munți. Acest lucru se mai întâmpla anterior, în condiții de vizibilitate redusă - în Armenia și în alte țări. Avionul ar fi putut cădea și din cauza uzurii tehnice și a focurilor accidentale (prietenoase) ale sistemelor de apărare aeriană armene. Dacă Su-25 armean a fost doborât de inamic, prin ce mijloace au urmărit specialiștii Ministerului Apărării din Armenia zborul avionului de luptă turc F-16 și de ce nu au ripostat, cel puțin la aerodromul Ganja? Toate acestea par discordante deocamdată.

La o întâlnire din 30 septembrie cu jurnaliștii, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a evitat un răspuns direct cu privire la o posibilă utilizare împotriva Azerbaidjanului (și a F-16) a avioanelor de luptă Su-30SM și Sistemelor Iskander.

Rusia și majoritatea țărilor comunității mondiale fac apel la Baku și Erevan la încetare imediată a focului. Pe 29 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, într-o conversație cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian, și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu ostilitățile din zona de conflict și a atras atenția asupra necesității deescaladării.

O conversație între președintele rus Vladimir Putin și omologul său azer Ilham Aliyev va avea loc în caz de necesitate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

66
Tagurile:
Fake, Karabah
Tematic
Părţile vorbesc despre pace, dar schimburile de focuri continuă în Karabah
Imagini din zona de luptă, la frontiera dintre Karabah şi Azerbaidjan
Azerii au preluat controlul asupra a 6 localități din Karabah


Загрузка...
Joe Biden

Serviciile speciale ale SUA: auziți o nouă gafă a lui Biden - știți, Putin este de vină

103
(reînnoit 20:50 30.09.2020)
Este chiar curios când oare autorii diferitor teorii conspiraționiste anti-rusești vor înceta să folosească cuvinte care denotă un grad sporit de probabilitate a implicării Kremlinului în anumite scandaluri, scrie editorialistul Vladimir Kornilov pentru RIA Novosti.

Am studiat deja expresia highly likely (”cu un grad sporit de probabilitate” în cazul Skripal), almost certainly („aproape sigur” în cazul acuzațiilor de furt de vaccin). Acum trebuie să ne obișnuim cu următorul cuvânt - probably („probabil”), notează editorialistul RIA Novosti Vladimir Kornilov.

De data aceasta, datorită publicației The Washington Post, am aflat că Vladimir Putin „probabil” conduce personal o operațiune secretă pentru discreditarea candidatului la președinția SUA, Joe Biden. Mai mult, acest lucru se face cu referire la un anumit raport CIA super-secret - atât de secret, încât jurnaliștii WP au putut să se familiarizeze cu conținutul său scurt în relatarea mai multor persoane.

Temeiul unei astfel de concluzii paradoxale este impresionant: se dovedește că a fost făcută de unii analiști pe baza „surselor de informații deschise, declasificate și clasificate”.

Primul rând al acestui raport cică ar menționa: ”Credem că președintele Vladimir Putin și majoritatea oficialilor ruși de rang înalt sunt conștienți și, probabil (acel probabil despre care menționam - n.a), conduc operațiuni de influență rusesască care vizează discreditarea fostului vicepreședinte american, susținând președintele SUA și stârnind discordia în societate înainte de alegerile din noiembrie din SUA”.

Deci iată cine îl discreditează pe fostul vicepreședinte! Acum devine clar cine îi scrie lui Biden discursurile sale cu gafe amuzante care ne fac să medităm despre starea sa de sănătate. Cu siguranță, Putin a fost cel care i-a băgat zilele trecute un text despre faptul că până la sfârșitul discursului său vor muri de coronavirus 200 de milioane de oameni. Pentru că nimeni nu l-ar putea discredita mai bine pe Biden.

Joe Biden
photo: Press Service of the President of Ukraine

Multe surse mass-media americane au atras atenția asupra unui raport similar din partea Departamentului american pentru Securitate Internă, care a ieșit ca și cum ar fi „pentru uz intern” (inundând imediat toate site-urile de știri) cu titlul „Rusia, probabil (de data aceasta likely, fără highly”. n.a), discreditează sănătatea candidaților americani pentru a influența alegerile din 2020". Atrageți atenția asupra pluralului cuvântului „candidați”. Acum să comparăm cu titlurile majorității covârșitoare ale mass-media americane despre această „senzație” - dacă le credeți, atunci vorbim despre „atacul rus împotriva sănătății mintale a lui Biden”.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că buletinul în sine menționează și atacurile actorilor iranieni și chinezi asupra stării mentale a lui Donald Trump. Dar acest lucru, după cum știți, nu deranjează deloc mass-media democratică din America. A-l numi schizofrenic pe actualul președinte american nu este deloc o interferență. Însă despre Biden nu se poate vorbi în așa fel.

Mai mult, se pare că insidiosul plan ruso-chinezo-iranian este pus deja în funcțiune. Potrivit unui sondaj recent din statele cheie ale campaniei din 2020, 51% dintre alegătorii de acolo consideră că Trump este „neadecvat mental” pentru președinție și 52% spun același lucru despre Biden. Adică, trebuie să presupunem că un număr imens de alegători americani care pun la îndoială starea mentală a ambilor candidați la președinția SUA este rezultatul „dezinformării rusești”. Și Trump și Biden înșiși, cu comportamentul lor excentric și, ca să spunem ușor, afirmații ambigue, nu au nimic de-a face cu asta? Ca de obicei, rușii sunt de vină pentru tot. Probably.

Iată că și în cazul raportului teribil de secret al CIA de la WP este o poveste similară. După ce a fost menționat Putin chiar în primele rânduri, care ar fi condus personal campania de discreditare a candidatului la președinția SUA, ulterior se vorbește  în exclusivitate despre acțiunile parlamentarului ucrainean Andrii Derkaci, cunoscut pentru faptul că publică cu regularitate fragmente audio ale conversațiilor dintre Petro Poroșenko și Joe Biden. Mai mult, el nu spune nimic despre „legăturile sale cu Putin”.

Atunci când mass-media americană vorbește despre „casetele Derkaci”, acestea au doar două argumente, dacă se poate numi așa: a) în zorii anilor nouăzeci, a absolvit Școala Superioară a KGB din Moscova, ceea ce înseamnă, desigur, că este „agentul Kremlinului”. ; b) înregistrările transmise de acesta sunt „editate”. Și toate, pe această bază, mass-media democratice refuză chiar să discute conținutul acestor „casete”, astupându-și urechile atunci când aud despre ele. A ajuns chiar la punctul în care Twitter a blocat instantaneu contul utilizatorului al cărui tweet despre „casetele Derkaci” a fost citat de Trump. Și niciun fel de cenzură. S-a spus: „agentul Kremlinului” răspândește „dezinformarea” la cererea aceluiași Kremlin. În consecință, verificarea datelor este interzisă.

Îmi amintesc în această privință conferința de presă a șefului SBU Valentin Nalivaicenko în iulie 2014, imediat după căderea Boeing-ului malaezian la Donbass. A doua zi, „casetele” oferite de el au fost citate pe primele pagini ale tuturor ziarelor importante din lume. Rețineți că nimeni nu și-a amintit atunci că Nalivaicenko a studiat la Institutul de Informații KGB din Moscova, deoarece nimeni din Occident nu a fost îngrijorat de faptul că înregistrările audio nu au fost doar editate, ci și falsificate. Doar că acele falsuri cu versiunea că MH17 a fost doborâtă de niște „cazaci din Cernuhino”, la acea vreme, erau destul de mulțumiți de jurnaliștii occidentali. Dar „casetele lui Derkaci” nu li se potrivesc în niciun fel - nu se încadrează în obiectivele campaniei electorale. Prin urmare, orice informație despre acestea trebuie cenzurată fără milă.

Și la urma urmei, nimeni nu pune în mod deosebit la îndoială autenticitatea vocilor lui Poroshenko și Biden pe aceste înregistrări. Dar este un păcat de moarte să le discutăm sau să le cităm. Mass-media americană a reacționat aproximativ în același mod la raportul a două comisii din Senat cu titlul elocvent „Hunter Biden, Burisma și corupția”, publicat acum câteva zile. Raportul este voluminos și conține confesiunile uimitoare ale oficialilor americani conform cărora conducerea superioară a Statelor Unite, inclusiv vicepreședintele Joe Biden și secretarul de stat John Kerry, a fost avertizată în mod repetat cu privire la schemele de corupție ale companiei de gaze ucrainene Burisma și cu privire la problemele pentru Statele Unite care vor fi asociate cu activitatea în această firmă a lui Hunter Biden, fiul vicepreședintelui.

Este chiar imposibil să ne imaginăm cum ziarele l-ar răstigni pe Trump dacă ar fi scos la iveală actele de corupție ale copiilor săi și ar fi închis ochii, de fapt, încurajându-i să facă acest lucru. Dar raportul Senatului a fost ignorat în unanimitate de către mass-media sau pur și simplu numit „o campanie rusească de dezinformare”. Pe baza acestui fapt, se poate presupune că senatorii SUA sunt „agenți ai Kremlinului”. Dar raportul conține fapte și mărturii care nu pot fi contestate chiar ale oficialilor care au raportat personal despre corupția din cadrul ”Burisma” și activitatea lui Biden Jr. acolo.

Drept răspuns, democrații și-au pregătit rapid contra-raportul, în care au încercat să spargă sau mai degrabă să dilueze argumentele adversarilor lor. Și, desigur, principala concluzie a democraților este că ancheta Senatului reproduce „atacul rusesc asupra alegerilor din 2020”. Adică suntem din nou de vină.

Se pare că Rusia a fost cea care l-a numit pe Biden Jr. într-o companie coruptă din Ucraina, iar apoi i-a dictat lui Biden Sr. cum să-l demită pe procurorul general ucrainean Viktor Șokin, care a îndrăznit să investigheze acuzațiile de corupție ale Burisma. Deci, ar trebui să ne așteptăm la noi sancțiuni pentru acțiunile „agenților Kremlinului” americani în Senat și în Casa Albă. La urma urmei, vina Rusiei a fost dovedită din nou, deși nu fără de ajutorul unui alt probably.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
Putin, Joe Biden, SUA
Tematic
Sfatul lui Gorbaciov pentru viitorul președinte al SUA: Dialogul trebuie reluat
”Bat în ușa deschisă”: Moscova atenționează SUA asupra unei mari greșeli


Загрузка...
Ursula von der Leyen

UE pedepsește Londra: infringement împotriva Marii Britanii

0
(reînnoit 21:58 01.10.2020)
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva Marii Britanii cu privire la noua lege britanică privind piaţa internă, semn că epoca post-Brexit este încă plină de necunoscute.

BRUXELLES, 1 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat astăzi lansarea procedurii de infringement împotriva Marii Britanii, în conformitate cu prevederile Acordului de retragere. Penalizarea Londrei are legătură cu noua lege britanică privind piaţa internă.

”În această dimineaţă, Comisia a decis să trimită o scrisoare de notificare oficială guvernului Regatului Unit. Acesta este prima etapă într-o procedură de infringement. Acest proiect de lege este prin natura sa o încălcare a obligaţiei de bună credinţă incluse în Acordul de retragere”, a anunțat Ursula von der Leyen.

Marea Britanie beneficiază acum de un termen de 30 de zile pentru a răspunde scrisorii Comisiei Europene.

În urmă cu trei săptămâni, Comisia Europeană a dat termen Regatului Unit până la finalul lunii septembrie pentru a retrage proiectul de lege ce repune în discuţie angajamentele asumate de Londra în cadrul Brexitului, care a adus ''atingere gravă încrederii'', subliniind că Uniunea Europeană nu va ezita să se adreseze justiţiei.

Legea privind piaţa internă îi conferă premierului Boris Johnson puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere care i-ar impune provinciei Irlanda de Nord reguli vamale diferite de restul Regatului Unit în perioada post-Brexit.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Marea Britanie, Londra, UE
Tematic
Crimă şocantă la Londra: Adolescent înjunghiat mortal în plină zi


Загрузка...