Localitățile fantomă ale Republicii Moldova

Video Mesajul unui moldovean pentru belaruși: Vreți ajungeți ca noi?

1346
(reînnoit 08:25 03.09.2020)
Ce cred moldovenii despre evenimentele din Belarus? Opiniile, cum e firesc, sunt împărțite. Interesant este să constatăm că mulți dintre conaționalii noștri își formează o părere despre ceea ce se întâmplă la Minsk făcând o paralelă dintre Moldova și Belarus.

Moldoveni de rând au reacționat în mod diferit la evenimentele din Belarus, spre deosebire de clasa politică care, în cea mai mare parte, s-a grăbit să facă pe placul partenerilor sau, mai bine zis, patronilor occidentali și să-i ceară în mod ultimativ "ultimului dictator al Europei" să renunțe la putere.

Este adevărat că o mare parte a societății a preluat tezele propagandiștilor liberali occidentali despre evenimentele din Belarus, mai ales că acestea sunt difuzate aproape non-stop la aproape toate posturile de televiziune, fapt pentru care sunt percepute de o parte a publicului ca fiind convingeri proprii, nu propagandă inoculată, cum este de fapt. Potrivit acestor teze, Lukașenko este un dictator feroce, care iată nu vrea să renunțe la putere nici după cinci mandate de președinte.

Alții, care în opinia mea au nițel mai mult discernământ, consideră că lucrurile nu trebuie privire în alb și negru, ele fiind, de fapt, mult mai nuanțate. Asta însemnând că o fi existat în Belarus o problemă cu succesiunea forțelor politice la guvernare, un fel de deficiență de democrație liberală (nu neapărat de democrație autentică, dacă aceasta, în general, există), lucru care unora nu le place, și cum să le placă dacă democrația liberală, liberalismul a ajuns astăzi mai mult decât o ideologie, ea este, de fapt, o religie pe care, dacă nu o accepți, nu o practici cu frenezie, riști nu doar să fii taxat și amendat, ci să ajungi și după gratii. Vedeți ce paradox: după gratii - dacă nu accepți liber și nesilit de nimeni democrația liberală.

Dar să revenim la gândul de mai sus: spuneam că unii dintre conaționalii noștri au capacitatea să vadă și reversul medaliei pe care este scris "liberalism". Iar acest revers este exact ceea ce avem noi astăzi în țară: debandadă totală, incultură, amoralitate, sărăcie, exodul moldovenilor peste hotare și multe, multe altele lucruri cu care nu avem cum să ne mândrim, decât doar dacă am fi liberali sadea.

Iată că acești moldoveni, care și-au păstrat capacitatea de a gândi, nu de a prelua automat tezele propagandistice enunțate la televizor, fac o paralelă: ce avem astăzi în plan social și economic în Belarusul neliberal și autoritar, și ce avem în Moldova noastră democratică și liberală, atât de liberală încât și partidele de stânga îmbrățișează doctrina liberală, iar partide conservatoare nici măcar nu avem. În mod evident, comparația nu este în favoarea Republicii Moldova.

O astfel de comparație a făcut și activistul pentru apărarea pieței interne și a producătorului local și național Alexandru Gâscă. El a făcut un filmuleț într-o zonă industrială a Capitalei în care le-a prezentat belarușilor toate avantajele democrației liberale moldovenești în raport cu autoritarismul belarus.

"(Mesaj – n.n.) pentru belaruși din Moldova însorită. Liberalizarea pieței a dus la o sărăcie generalizată, la prăbușirea economiei și la emigrarea în masă în ultimii 29 de ani. Elementar. Nu mai există făină de porumb moldovenească în supermarketuri. Vreți ca laptele pentru copii voștri să fie transportate în astfel de mașini?", îi întreabă, pe Facebook, Gâscă pe belarușii care protestează împotriva lui Lukașenko și susțin opoziția.

În acest video, care apropo a acumulat deja câteva mii de vizualizări, Alexandru Gâscă vorbește în rusești, ca să fie înțeles de cei cărora le este adresat mesajul – belarușii. De aceea, dăm mai jos traducerea în limba română.

"Belaruși, fraților, voi vreți să aveți astfel de mașini, astfel de drumuri ca în Moldova de după liberalizarea pieței. Iată ce drumuri avem după anul 1991, iată ce drumuri, iată ce mașini. Agricultura este distrusă total. Liberalii noștri … această democrație în putrefacție, oamenii de cultură, scriitorii, ei ne-au adus țara în această situație. Priviți, mașina este produsă în anul 1970. Priviți ce drumuri avem noi, aceasta este o zonă industrială. Eu nu vă doresc asta. Voi aveți mașini noi, cisterne din metal inoxidabil, MAZ…", afirmă în acest video Alexandru Gâscă.

Ca să fim corect înțeleși, nu subscriem neapărat tuturor concluziilor făcute de Alexandru, mai ales că unele sunt discutabile. Nu suntem ahtiați după regimurile autoritare, nu blamăm democrația și nici crize de nostalgie după trecutul sovietic nu avem. Vrem să credem că ar fi bine să învățăm a privi lucrurile în complexitatea lor, fără a trage concluzii sugerate de la televizor. Dacă am fi făcut lucrul acesta până acum, va sigur că astăzi eram într-o situație mult mai bună. Iată de ce este bine să știm că există și alte puncte de vedere, există și oameni care gândesc ca Alexandru Gâscă. Să știm că deja nu este puțin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1346
Tagurile:
liberalism, liberal, moldova, Belarus
Președintele SUA, Donald Trump

SUA vor distrugă ONU, Rusia vrea salvarea ei

64
(reînnoit 19:12 23.09.2020)
Cum au contrastat discursurile și mesajele liderilor celor trei mari puteri ale lumii - SUA, China și Rusia, adresate Adunării Generale a ONU.

MOSCOVA, 23 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Formatul video, la distanță, prin intermediul căruia liderii mondiali au participat la jubileul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU oferă în mod involuntar mai multă informație și prilej de meditație decât discursurile tradiționale rostite de la tribuna din sediul organizației la New York. Chiar și simplul anturaj în care se află conducătorii de stat este cât se poate de simbolic.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Așa cum era de așteptat, cel mai mare interes l-au provocat discursurile a trei cei mai influenți oameni ai planetei.

Discursul lui Donald Trump a devenit un eveniment preelectoral care nu doar a accentuat vectorul principală în politica lui externă, cea antichineză, dar și a subliniat atitudinea indulgent-disprețuitoare a americanului față de Organizația Națiunilor Unite în sine.

Trump s-a prezentat în maniera obișnuită pentru conferințele de presă de la Casa Albă, pe fundalul drapelului de stat și drapelul președintelui Statelor Unite – fără nicio aluzie că discursul este adresat ONU sau cel puțin publicului internațional.

Liderul american a declarat în mai multe rânduri anterior că, odată ce țara lui este cea mai mare sursă de finanțare a Organizației Națiunilor Unite, aceasta este subordonată Washingtonului și are obligația să-i îndeplinească indicațiile. Fără îndoială, predecesorii lui gândeau la fel, însă Trump a devenit primul care și-a permis enunțarea deschis a acestei poziții, amenințând cu penalități în cazul “neascultării”. Iată de ce folosirea de către el a discursului pentru rezolvarea unor probleme electorale se încadrează perfect în logica unei astfel de abordări.

Presa rusă a remarcat că președintele american nu a menționat Rusia. În schimb, China a fost menționată de 12 ori (SUA au fost amintite doar de 10 ori). Anume acest scandalos spirit antichinez a devenit esența discursului lui Trump. Cât face simplul îndemnat de a pedepsi Beijingul pentru răspândirea coronavirusului și utilizarea în discurs a termenului “virusului chinez”.

Caracterul evident de covfruntare al raportului american contravine tradițiilor existente și regulilor nescrise ale ONU. Beijingul s-a așteptat la un astfel de demers, însă problema nu constă în faptul că reprezentantul Chinei a răspuns la atacurile președintelui american.

Discursul consistent al lui Xi Jinping a fost dedicat problemelor acute ale prezentului (în primul rând luptei mondiale cu COVID-19), păstrându-și un ton obișnuit și echilibrat.

Doar că liderul Chinei vorbea pe fundalul unei imagini care prezenta Marele Zid Chinezesc și peisajele naturii chineze. Aici poate fi întrevăzut un subtext simbolic, inclus în această compoziție: în spatele lui Xi Jinping se află o țară cu vechime și grandoare, care este gata să se opună oricărei amenințări externe.

În contrast cu discursul liderului american și a celui chinez, discursul președintelui rus, Vladimir Putin, a fost cel mai tradițional: de la o gamă largă de probleme fundamentale ale contemporanității, până la anturaj în spiritul ONU pe fundalul căruia a vorbit. A fost respectată chiar și o astfel de particularitate a liderului rus la participarea în în cadrul unor evenimente internaționale precum citirea textului exclusiv de pe hârtie, fără utilizarea prompterului.

Putin a vorbit despre rolul important pe care îl joacă ONU în menținerea stabilității strategice pe planet, despre inadmisibilitatea distorsionării istoriei, despre necesitatea păstrării controlului asupra înarmărilor și, desigur, despre importanța eforturilor colective internaționale în lupta cu epidemia de coronavirus și urmările social-economice ale acesteia.

În esență și după formă, a fost un discurs al unui om de stat, al cărui țară nu doar urmărește alunecarea lumii într-o epocă a haosului, dar și întreprinde totul pentru a nu admite un final teribil.

Putin a reamintit că în cei 75 de ani de existență a sistemului de cooperare internațională, a dialogului și înțelegerii reciproce, în trecut a fost plătit un preț îngrozitor. Iar Rusia, care și-a adus atunci o contrubuție enormă, va fi până la sfârșit o insula a normalității și bunului simț, pe care planeta va putea miza întotdeauna.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

64
Tagurile:
ONU, Sua, Rusia
Tematic
Putin, despre pandemie și vaccin pentru angajații ONU


Загрузка...
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

61
(reînnoit 16:53 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

61
Tagurile:
gaze, uragan, 2020
Tematic
Bloomberg: o mare putere petrolieră rămâne cu visteria goală
Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei


Загрузка...

Foto - Incendiu la Filarmonica Națională din Chișinău

0
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
  • Пожар в здании Филармонии
Deși au adus tocmai zece echipaje care luptă cu flăcările, pompierii nu pot stinge focul care a distrus deja acoperișul Filarmonicii Naționale în totalitate. Tavanul sălii centrale s-a prăbușit.

Incendiul din incinta Filarmonicii Naționale din Chișinău s-a produs în jurul prânzului. Deși au adus tocmai zece echipaje care luptă cu flăcările, pompierii nu pot stinge focul care a distrus deja complet acoperișul Filarmonicii. Tavanul sălii centrale s-a prăbușit.

Toată zona este îmbâcsită de fum dens. Sute de oamenii s-au adunat în jurul clădirii și privesc cum pompierii luptă cu flăcările, deocamdată fără succes.

Directorul Filarmonicii, Svetlana Bivol, a declarat că în clădire se efectuau lucrări de sudare, iar focul a izbucnit de la o scânteie.

Corespondenții Sputnik Moldova transmit că există riscul ca să se prăbușească și etajul doi, iar clădirea să fie total mistuită de flăcări. Deja a ars în totalitate intrarea de serviciu, prin care intră artiștii la cabinele de probă.

 

Anul acesta Filarmonica Naționale a ajuns la 80 de ani de la fondare. Directoarea instituției spune că după acest incendiu devastator s-ar putea ca clădirea să fie total compromisă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

  • Пожар в здании Филармонии
    © Sputnik / Mihai Caraus.

    Incendiu la Filarmonica Națională

Tagurile:
incendiu, Filarmonica
Tematic
Foto, Video: Incendiu la Filarmonica din Chișinău


Загрузка...