Donald Tramp

SUA își utilizează superarmele împotriva propriilor cetățeni: Ce a rezultat

187
(reînnoit 18:33 31.08.2020)
În SUA este în desfășurare un experiment unic, iar în rol de cobai se află toți alegătorii americani.

CHIȘINĂU, 31 aug - Sputnik. Esența experimentului: alegătorilor li se oferă două versiuni ale realității politice.

Conform versiunii oficiale, oferită americanilor de jurnaliștii din mainstream media, politicienii Partidului Democrat, vedetele de la Hollywood și idolii sportivi ai NBA, în SUA au loc proteste pașnice împotriva violenței poliției și o luptă nu mai puțin pașnică împotriva rasismului și pentru echitatea socială.

Conform versiunii reale, care poate fi observată de americanii ce nu se informează exclusiv din mass-media și care nu au încredere deplină în actorii și jucătorii de baschet milionari, în Statele Unite au loc acum revolte în masă, la care „luptătorii pentru dreptate socială” incendiază magazinele, îi bat pe trecători, iar primarii și guvernatorii ce reprezintă Partidul Democrat îi cer poliției să nu se amestece.

Apoteoza discrepanței dintre aceste două versiuni ale realității a devenit un subiect al canalului de televiziune american CNN, în care corespondentul stătea pe fundalul unei clădiri în flăcări, iar pe ecran era afișată inscripția: „Cu flăcări, dar un protest în general pașnic”.

Logica Partidului Democrat în acest caz este următoarea: să ceri poliției să intervină și să disperseze participanții la acțiunile de vandalism și jafuri ale magazinelor nu se poate, deoarece „protestatarii pașnici” sunt unul dintre principalele active politice ale Partidului Democrat.

De ce SUA au trimis un submarin secret spre țărmul Norvegiei
© AP Photo / U.S. Navy / Mass Communication Specialist 2nd Class Jermaine Ralliford

În al doilea rând, „acțiunile de protest” sunt necesare pentru ca alegătorii lui Trump să se teamă să-l voteze de frica unor viitoare violențe fizice. Mai mult, Partidul Democrat și, în special, aripa sa radicală (și cea mai activă în mass-media) s-au încadrat pe deplin în strategia de acuzare a lui Trump și a polițiștilor americani de rasism sistemic, iar aceasta ar înseamnă că poliția nu poate fi sprijinită în niciun caz: Biden însuși va apărea într-o lumină proastă, iar primarii și guvernatorii care au redus deja bugetele sau chiar aproape că au dizolvat departamentele locale de poliție vor arăta și mai prost.

La urma urmei, sub controlul fiefului lui Biden se află cea mai puternică mașină mass-media de pe planetă (chiar aceiași oameni care au inventat termenul „protestatari pașnici” pentru a descrie neo-naziștii înarmați de pe maidanul din Kiev). Ea și-a îndeplinit misiunea în ceea ce privește convingerea societății ucrainene și, cu atât mai mult, are bune șanse să facă față unui obiectiv similar pe câmpul său propriu de informații.

Anume prin aceasta se explică, pe de o parte, abordarea absolut formală a condamnării violenței împotriva proprietarilor și angajaților magazinelor, pizzeriilor și benzinăriilor, a căror proprietate este distrusă cu deplina îngăduință a autorităților locale și, pe de altă parte, sprijinul deplin și profund emoțional pentru „protestele pașnice” din partea oficialilor antrenați în campania lui Biden. Din punctul lor de vedere, cei care controlează televiziunea și rețelele sociale își pot permite orice batjocură la adresa realității și bunului simț.

Se poate părea că aceasta este o evaluare foarte cinică (mai ales atunci când este dată de „propaganda rusă”), dar chiar și unii jurnaliști americani care îl urăsc sincer pe Trump, exprimă aprecieri similare:

„Liderii democrați, de la aproape invizibilul primar din Kenosha (un oraș care a devenit locul luptelor de stradă și al revoltelor în masă cu victime - nota autorului) până la cei care participă la alegerile prezidențiale, nu vor să denigreze o cauză justă, să intensifice atacurile republicanilor sau să provoace furia bazei sale progresiste (electorale) (senatorul Chris Murphy din Connecticut a șters un tweet în care se afirma că atât împușcarea (afro-americanului) Blake (de către un polițist), cât și revolta au fost greșite, după ce comentatorii l-au acuzat că i-a pus pe aceeași treaptă.  Astfel, democrații continuă să atenueze reacția de violență și speră că aceasta se va diminua, chiar dacă aceasta a continuat pe tot parcursul verii. <...> Cu câteva excepții, mass-media a fost reticentă să reflecteze revoltele din vară și creșterea simultană a violenței. The New York Times a ignorat sau a minimalizat acest subiect vreme de săptămâni întregi ”.

Acum a apărut o problemă pentru establishment-ul american, care a mizat în general că aripa de putere a Partidului Democrat îi va putea speria pe alegătorii lui Trump cu metodele testate de „Sectorul de dreapta” și de organizațiile similare din Ucraina, iar sprijinul deplin al mass-media le va permite democraților să-și păstreze respectabilitatea. Experimentul de creare a unei realități media care s-o poată învinge pe cea reală poate învinge prezentul se apropie de un rezultat negativ pentru cei care cred în atotputernicia propagandei media și a violenței de stradă.

Potrivit portalului de știri Axios, „democrații din anturajul lui Joe Biden sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că jafurile și violența urbană l-ar putea ajuta pe președintele Trump, în special în rândul americanilor indeciși sau ezitanți. De ce contează acest fapt: este o poveste de amploare care ajută la explicarea stării competiției (electorale), în timp ce unii democrați au intrat în panică că Trump poate câștiga”.

Chiar și în condițiile în care mulți susținători ai lui Trump refuză să discute cu angajații companiilor sociologice, de teama dezanonimizării, a problemelor ulterioare la locul de muncă sau a amenințărilor de violență împotriva lor, grupurile de discuții și sondajele din statele-cheie arată că numărul simpatizanților săi crește. Tocmai aceasta provoacă „panica” de care se plâng jurnaliștii din mainstream media.

Deși prognozele mainstream și modelele matematice ale sociologilor care au prezis victoria lui Hillary Clinton în 2016 prezic în unanimitate victoria lui Joe Biden, se formează impresia că miza pe intimidarea puternică a societății și a manipulărilor mass-media se poate transforma într-o surpriză neplăcută pentru democrați.

Posibil, jurnaliștilor și experților desprinși de realitatea „de pe pământ” le este greu să creadă că fiecare mic magazin incendiat sau cafenea de familie este o campanie publicitară puternică în sprijinul lui Trump. Iar atunci când devastatorii distrug în mod intenționat afacerile aparținând minorităților etnice, nici chiar CNN, împreună cu toate vedetele NBA, nu-i vor putea convinge pe alegători că vandalii luptă pașnic pentru echitate socială și împotriva „rasismului alb”.

Proprietarul unui restaurant vietnamez distrus din Minneapolis, Yum Nguyen, și-a împărtășit emoțiile reporterilor:

"Este atât de sfâșietor să-i urmărești pe vandalii care distrug restaurantul nostru de familie. Ei fac aceasta râzând și rânjind. Nu voi minți, aproape că am împușcat un bărbat astăzi. El a aruncat cu această piatră ***** în fotografia mea de familie și s-a uitat direct la mine. Am spus: "***** ..." Lacrimile s-au cotilit imediat pe fața mea. Pur și simplu nu mai suport ... "

Poate fi invidiată reținerea proprietarului restaurantului, care probabil a înțeles că împușcarea unui devastator în Minneapolis - adică într-un oraș și un stat controlate de politicieni ai Partidului Democrat – înseamnă să te închizi în pușcărie fără nicio speranță la o justiție corectă. Dar, fără îndoială, de fiecare dată când se întâmplă așa ceva, într-un anumit segment al societății americane crește cel puțin determinarea de a-l vota pe Trump, iar dacă acest lucru va fi insuficient, atunci să-și apere dreptul la viață și proprietate cu armele în mâini pe străzile Washingtonului.

Din toată această poveste trebuie trase două concluzii importante. Prima: presa nu este atotputernică și încercările nesfârșite de a îmbrăca propaganda mediatică pe realitatea globului nu duce la o schimbare a realității, ci la faptul că încrederea în mass-media este sfâșiată în bucăți. Și a doua concluzie, mult mai importantă: dacă elitele americane își reglează conturile între ele cu utilizarea devastatorilor înarmați, care terorizează cetățenii de rând și dau foc cartierelor întregi (cu îngăduința completă a autorităților și a unei părți a celor din organele de drept), atunci nu mai avem în față o hegemonie mondială, ci un banal „bantustan”, care, din păcate, încă mai are arme nucleare și control asupra elementelor cheie ale sistemului financiar global.

Iar aceasta este deja o configurație destul de alarmantă, dacă o privești din punctul de vedere al riscurilor pe care Statele Unite le prezintă pentru întreg restul lumii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

187
Tagurile:
super, arme, SUA
Tematic
Zaharova: Declarațiile privind implicarea Rusiei în protestele din SUA, o manipulare
Eu sunt George Floyd: protestele din SUA s-au extins în toată lumea
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

130
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

130
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Председатель Еврокомиссии Урсула фон дер Ляйен.

Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic

115
(reînnoit 19:54 25.09.2020)
Noul Război Rece, deja declarat de facto de către Occident, intră într-o fază complet nouă, când retorica anti-rusească este inevitabil urmată de apeluri la persecuția propriilor disidenți, ale căror opinii nu se încadrează în ideologia oficială.

Și pe măsura evoluției situației, se dovedește că Rusia nu mai reprezintă ținta principală a tuturor acestor atacuri și sancțiuni anti-rusești, reflectează editorialistul RIA Novosti.

S-ar părea că ultimele rezoluții ale Parlamentului European cu privire la Rusia și politica rusească, care conțin chiar și o cerere de modificare a Constituției noastre, nu puteau fi mai dure decât atât. Însă iată că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește de la tribuna aceleiași instituții - și în discursul ei oficial a menționat Rusia doar o singură dată. Dar ce mențiune! Ea îi amenință direct „pe cei care favorizează relațiile mai strânse cu Rusia”. Adică, este mai degrabă un apel nu atât față de Moscova, cât către acele state și mai ales grupuri politice din cadrul Uniunii Europene însăși, care încă îndrăznesc să spere la o abordare mai sănătoasă a Bruxelles-ului față de politica externă. Fostul ministru german al Apărării avertizează astfel opoziția europeană: „Mergem după voi”.

Mai mult decât atât, presa occidentală în acest discurs extins scoate în evidență această scurtă mențiune a Rusiei ca mesaj principal, plasând-o pe primele pagini: ”Liderul Uniunii Europene avertizează împotriva menținerii unor legăturilor cu Rusia”. Adică, această teză ar trebui adusă la cunoștința publicului și auzită de toți cei care sunt etichetați cu regularitate de aceeași presă drept „idioți utili ai Kremlinului”.

Nu există nicio îndoială că înăsprirea puternică a atitudinilor față de opoziția internă nu este o reacție la scandalul din jurul „pacientului de la Berlin”, așa cum susțin unii politicieni europeni. Este mai degrabă un răspuns la scandarea masivă "Putin! Putin!" la zidurile ambasadei ruse la Berlin. Este, de asemenea, teama de a auzi cuvântul adevărului, care, după cum se dovedește, câștigă din ce în ce mai mult respect în Germania însăși.

Ziarul german ”Süddeutsche Zeitung” a indicat direct zilele trecute asupra acestei „probleme”. Iată citatul: ”Influența mass-mediei de stat ruse este mare în Germania, unde otrăvirea lui Navalnîi a provocat o mulțime de controverse. Articolele din ”RT Deutsch”, departamentul germanofon al televiziunii de stat, sunt incredibil de populare: conform SEAE (Serviciul European pentru Acțiune Externă. - Nota autorului) este al doilea cel mai citat site pe rețelele de socializare din Germania".

Autorii ”Süddeutsche Zeitung” nu sunt în stare să mediteze asupra faptului de ce se întâmplă acest lucru, precum și de ce popularitatea ziarelor germane a scăzut brusc în ultimii ani. În opinia lor, principalul obiectiv al mediilor de informare rusești în Europa este de a „pune totul la îndoială” în cadrul armonioasei societăți europene. Mă întreb, de când consideră jurnaliștii occidentali că a avea îndoieli este ceva rău și teribil? O Europă aparent democratică a condamnat întotdeauna (cel puțin în cuvinte) totalitarismul și consensul oficial. Și acum jurnaliștii și politicienii occidentali sunt sincer surprinși de ce compatrioții lor, încercând să găsească ceva sens în știrile despre „otrăviri” și „ingerințe”, caută o alternativă sănătoasă ziarelor locale și canalelor de știri care, fără nicio analiză critică, transmit doar „singura versiune corectă" lansată de sus.

Acest lucru este valabil nu doar pentru Germania. Practic în orice țară din Europa veți constata discuții despre motivul pentru care punctul de vedere „pro-rus” este atât de popular în mass-media non-sistemică și în rețelele sociale. Expertul ceh Jan Shir, de exemplu, explică acest lucru prin „nepregătirea” jurnaliștilor. Ei trebuie doar să fie „corect orientați”: iată dacă i-ați face ca să nu-i numească ”separatiști” pe rebelii din Donbass, ci „armata rusă” - și vom obține imediat rezultatul dorit. Și cui îi pasă că nimeni nu a găsit armata rusă în Donbass în toți acești ani! Principalul lucru, la urma urmei, este să le impui cititorilor o imagine „neestompată” care să nu permită punerea la îndoială și interpretări diferite. Și pentru aceasta, potrivit lui Shire, ar trebui invitați la televiziunea cehă numai experți „corecți”, care nu își permit (ce groază!) să se îndoiască de „interesul regimului rus în otrăvirea lui Navalnîi și că asta s-a făcut cu ajutorul substanței ”Novichok”.

Oare Shire și alți experți ca și el nu știu că orice persoană cu o gândire sănătoasă, aflând informații despre „ocupanții” ruși sau „Putin otrăvitorul” în toate ziarele fără excepție, va încerca, mai devreme sau mai târziu, să găsească o confirmare acestor „fapte” senzaționale.

Și, fără a găsi nimic în ziare, sigur că va apela la surse alternative. De fapt, aceasta (și nu unele intrigi ale inamicului intern) explică faptul că mass-media rusească este din ce în ce mai populară în Europa. Aceasta oferă posibilitatea să privești măcar la o problemă sau alta din diverse unghiuri și să tragi propriile concluzii. Iată de ce se tem experții occidentali, obsedați de lupta împotriva Rusiei și de curățarea disidenței în Europa.

Un alt exemplu recent, care scoate la iveală această obsesie, sunt alegerile locale desfășurate în această săptămână în mai multe regiuni ale Italiei. Speriați de perspectiva victoriei partidului de opoziție „Liga” care gravitează spre flancul drept, în Toscana tradițional „roșie”, mass-media a scos din nou la lumină cartea anti-rusească, care a reamintit de povestea demult uitată despre „finanțatorii din Rusia”. Principala „dovadă”: un anumit proprietar al unei companii electrice, asociat odată cu „Liga”, are o soție rusoaică și ... și-a transferat banii în Rusia. Deși un astfel de „scandal” dezminte de fapt acuzațiile aduse „Ligii”, se dovedește că banii merg în Rusia și nu invers. Dar cititorul trebuie să fie convins în orice caz de legăturile opoziției cu Kremlinul, indiferent dacă acest lucru este logic sau nu.

Declarațiile liderului „Ligii”, Matteo Salvini, despre faptul că nimeni nu a găsit „nici o rublă, nici o matrioșka” la el în toți acești ani nu prezintă deloc interes pentru mass-media liberală italiană și pentru politicienii de la Bruxelles. Susținând aceste speculații, unul dintre ideologii și principalul purtător de cuvânt al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, în sala Parlamentului European îl acuză public pe Salvini că a primit „bani de la Putin”. „Personal, consider că este un scandal faptul că acești oameni care încearcă să ne dea lecții primesc bani pentru a distruge Uniunea Europeană”, a spus fostul prim-ministru al Belgiei.

De fapt, aceasta este esența „acuzațiilor” aduse împotriva opoziției interne - nu contează dacă este într-adevăr pro-rus, dacă are sau nu legături cu Moscova. Principalul lucru este să-i închidem gura. Și ce ar putea să răspundă adversarul tău dacă îi spui în față că unul dintre susținătorii săi are o soție rusoaică sau o matrioșka? O metodă care a fost testată mult timp în mai multe țări europene.

Acesta este sensul amenințărilor flagrante care au răsunat la adresa adversarilor din gura noii „doamne de fier” a Europei, Ursula von der Leyen. Războiul rece este imposibil fără o vânătoare de vrăjitoare. Europa nu va lua prizonieri în cursul acestui război, amenințând că îi va distruge pe toți cei pe care îi declară „a cincea coloană”. Și acesta este doar începutul.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

115
Tagurile:
liberalism, Europa
Tematic
Ambasada Rusiei în SUA, despre raportul Departamentului de Stat cu privire la „propagandă”
Cum SUA au descoperit secretele „ecosistemului de propagandă și dezinformare” al Rusiei


Загрузка...
Schimb valutar

Cât costă valutele în weekend la cursul BNM și la bănci 

0
(reînnoit 22:31 25.09.2020)
Cursul valutar oficial anunțat de BNM pentru vineri, 25 septembrie, ultima zi lucrătoare a săptămânii, este valabil și în weekend, pe 26 și 27 septembrie. Vă spunem și cât costă euro și dolarul la bănci.

CHIȘINĂU, 26 sept – Sputnik. La cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru 25-27 septembrie, un dolar american echivalează cu 16,77 lei, un euro – cu 19,53 lei, o hrivnă ucraineană – cu 59 de bani, un leu românesc – cu 4,00 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 22 de bani.

Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie
Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie

Prețul dolarului american a urcat cu 8 bani în cotațiile oficiale ale BNM de la sfârșitul săptămânii. Prețul euro a coborât cu un ban.

Hrivna ucraineană, leul românesc și rubla rusească au înregistrat fluctuații nesemnificative și au rămas la prețul anterior.

Cele mai importante bănci din Chișinău cumpără zilele acestea dolarul cu 16,77 lei - 16,78 lei și îl vând în medie cu 16,98 lei - 16,99 lei.

Băncile cumpără euro cu 19,62 lei – 19,66 lei și îl vând cu 19,85 lei – 19,88 lei.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde și 391 de milioane de dolari americani  la sfârșitul lunii august curent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
preț, cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul
De ce cursul rublei rusești este atât de mic în Moldova
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...