Jocurile Militare Internaționale 2017

Cum vor arăta „Jocurile Militare 2020”

109
Pe 23 august vor fi lansate Jocurile Militare Internaționale, care se vor desfășura simultan în Rusia și alte patru state, iar militarii din mai multe țări își vor demonstra măiestria.

Competițiile internaționale “Jocurile Militare 2020” vor demara pe 23 august, simultan cu deschiderea forumului tehnico-militar “Army-2020” și se vor încheia pe 5 septembrie. Toate aceste 13 zile vor presupune sute de etape ale competițiilor tehnico-militare în 13 tipuri de concursuri, pe teritoriul a cinci state: Rusia, Azerbaidjan, Armenia, Belarus și Uzbekistan. Profesionalismul și voința de a învinge își vor demonstra câteva mii din cei mai buni specialiști militari (peste 160 de echipe) din 30 de state. Șase concursuri internaționale se vor desfășura în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Uzbekistan, restul – în Rusia.

Mai devreme, la eveniment au fost invitați participanți din 90 de state, inclusiv cele care fac parte din NATO. În premieră, la Jocurile Militare vor participa Arabia Saudită, Yemen și Palestina. Vor debuta în concursul chinologic internațional “Prietenul Fidel” o echipă de chinologi din Israel.

Din cauza restricțiilor legate de pandemia coronavirusului, nu toți doritorii au reușit să vină, iar Iran, India, Kazahstan, China, Mongolia și Sri Lanka au renunțat să desfășoare în 2020 pe teritoriul lor etapele Jocurilor Militare Internaționale. În pofida tuturor dificultăților ale organizării și logisticii, „ArMY-2020” promite să aducă mari emoții în competițiile echipajelor navelor, avioanelor, tancurilor și mașinilor blindate, unităților Forțelor Aeropurtate, trupelor de apărare antiaeriană și infanteriei navale, artileriștilor, scafandrilor, cercetașilor, lunetiștilor, geniștilor și altor maeștri ai militariei.

Majoritatea competițiilor, care includ 24 de tipuri de concursuri (inclusiv megapopularul “Biatlonul tancurilor”) se vor desfășura în Rusia. Pe teritoriul Armeniei va avea loc concursul măiestriei militare “Războinicul Păcii”. În Azerbaidjan sunt planificate competiții ale echipajelor navelor “Cupa Mării”. În Belarus vor fi organizate competiții ale trupelor cu destinație specială “Steaua Polară”, “Frontiera Lunetiștilor”. În Uzbekistan, în formatul concursului “Patrula rutieră”, se vor întâlni specialiștii inspecției auto militare din mai multe state.

Particularitățile competițiilor

În cadrul „ArMY-2020” sunt reuniți cei mai buni specialiști, învingători în cadrul unor concursuri de calificare la nivel local. Pentru a înțelege proporțiile evenimentului: în Rusia la competițiile de calificare au participat 440 mii de militari, de opt ori mai mult decât în anul 2019. În acest fel, cu mult până la demararea “ArMY” trupele (peste 50 la sută din Forțele Armate ale Rusiei) au obținut o experiență valoroasă care ar putea fi utilă în condițiile unei lupte reale.

În anul 2020 condițiile concursului “ArMY” au fost înăsprite, luând în considerație experiența acțiunilor militare din Siria și altor zone fiebinți ale planetei. În concursul unităților de apărare antiaeriană “Cerul Senin” a fost inclusă o etapă suplimentară - “Distrugerea aparatelor de zbor fără pilot”.

Competițiile piloților avioanelor militare în formatul “Aviadarts” au fost completate cu elementul “lupta aeriană manevrabilă la o altitudine medie în perechi”. Conform regulilor “ArMY-2020”, au fost modificate condițiile de desfășurate a exercițiilor “Ștafeta Militară” ale transmisioniștilor, fiind adăugată etapa “Activitatea cu echipamentul structurii IT”. În “Biatlonul Tancurilor” a fost majorat numărul țintelor și metodelor de atac (tragerea a devenit un indicator cheie). Toate aceste lucruri promit mai multă dinamicitate, focuri și emoții.

Cea mai spectaculoasă competiție în cadrul Jocurilor Militare Internaționale, pe bună dreptate, este considerată “Biatlonul Tancurilor”. Conform rezultatelor “ArMY-2019” în acest an selecționatele sunt împărțite în două diviziuni. În prima vor evolua echipele din Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, China, Rusia, Serbia și Uzbekistan. În cea de-a doua – tanchiștii din Abhazia, Vietnam, Qatar, Congo, Laos, Myanmar, Tadjikistan și Oseția de Sud. În ziua inaugurării „ArMY-2020”, pe 23 august la cursele “Biatlonul Tancurilor” vor participa selecționatele Azerbaidjanului, Belarusului, Serbiei și Chinei (tanchiștii ruși vor intra în luptă pe 25 august).

Organizatorii au întreprins mai multe măsuri de protejare a participanților și oaspeților de coronavirus. Pregătirile pentru concurs au loc exclusiv în aer liber, iar echipele sunt găzduite în afara localităților. Funcționează reguli medico-sanitare stricte de carantinare și testare. Șeful Direcției Generale de Instruire Militară a Forțelor Armate a Rusiei, Ivan Buvalțev, a declarat anterior că Jocurile Militare Internaționale nu sunt mai riscante decât Parada Victoriei de la Moscova din 24 iunie.

Proporțiile geografice

Echipa rusească a inspectorilor auto se pregătește activ pe poligonul din Uzbekistan de concursul internațional “Patrula Rutieră”. În republică au sosit, de asemenea, echipe la probele medico-militare combinate din Belarus, Vietnam, Palestina, Rusia, Tadjikistan, care vor participa la “Ștafeta Medico-Militară”.

Militarii din Uzbekistan au demarat pregătirile cailor pe poligonul Kara-Haaj în Republica Tîva, pentru participarea la concursul “Maratonul ecvestru”. În Kabardino-Balkaria, la centrul de pregătire și supraviețuire montană “Terskol”, specialiștii unităților de munte ale armatei uzbece se pregătesc de concursul “Inelul Elbrus”, principalii lor rivali fiind colegii ruși.

Specialiștii uzbeci se antrenează și în regiunea Iaroslav pentru competiția echipajelor cercetașilor protecției chimice “Mediu sigur”. În zona “avariei tehnogene” vor acționa echipe din 20 țări.

În Sudul Rusiei, în orașul Eisk, participanții la concursul „Cerul Senin” din Belarus, Vietnam, Cambodgia, Pakistan, Rusia, Uzbekistan, Laos se pregătesc de tragerile din sistemele portabile de rachete antiaeriene „Igla-S”, de manevrarea transportatorului blindat BTR-82A și tragerile din noile automate AK-12.

În Belarus echipele se pregătesc de concursul “Procedeul sigur”, etapele căruia vor avea loc în premieră în baza Academiei Militare a Republicii Belarus și pe poligonul Urucie a celei de-a 120 brigăzi mecanizate de gardă. Ceremonia festivă de inaugurare a concursului transmisioniștilor va avea loc pe teritoriul complexului memorial “Cetatea Best – Erou”.

Mai devreme, ministrul Apărării al republicii, Viktor Hrenin, a apreciat înalt nivelul de pregătire și a oferit niște sfaturi participanților belaruși la “ArMY-2020”.

La baza navală militară „Puta” din Azerbaidjan, arbitrilor concursului internațional “Cupa Mării” le-au fost înmânate certificate de arbitrare. Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Rusiei în Azerbaidjan, Mihail Bocearnikov, a vizitat echipajele navelor de artilerie “Mahacikala” ale flotilei Caspice, care va concura cu echipajul navei azere de patrulare “G-122”.

Câteva nuanțe geografice vor permite să înțelegem proporțiile Jocurilor Militare, care promit multe noi recorduri și impresii vii.

Reamintesc, „ArMY-2019” a bătut un record la numărul participanților și numărul concursurilor – cinci mii de militari din 39 de state au participat la 32 de competiții. Totodată, anul trecut India, Mongolia și Uzbekistan au găzduit în premieră niște etape separate ale jocurilor. În cei cinci ani de desfășurare, la Jocurile Internaționale Militare au participat peste 20 de mii de reprezentanți a zeci de armate, iar acest lucru a contribuit semnificativ la consolidarea relațiilor de încredere la nivel internațional.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

109
Tagurile:
2020, militare, jocuri
Tematic
Avioane americane interceptate şi escortate de avioanul rusesc Su-30 deasupra Mării Negre
Avioane-spion ale Franței și Marii Britanii, interceptate deasupra Mării Negre
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

100
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

100
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Председатель Еврокомиссии Урсула фон дер Ляйен.

Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic

109
(reînnoit 19:54 25.09.2020)
Noul Război Rece, deja declarat de facto de către Occident, intră într-o fază complet nouă, când retorica anti-rusească este inevitabil urmată de apeluri la persecuția propriilor disidenți, ale căror opinii nu se încadrează în ideologia oficială.

Și pe măsura evoluției situației, se dovedește că Rusia nu mai reprezintă ținta principală a tuturor acestor atacuri și sancțiuni anti-rusești, reflectează editorialistul RIA Novosti.

S-ar părea că ultimele rezoluții ale Parlamentului European cu privire la Rusia și politica rusească, care conțin chiar și o cerere de modificare a Constituției noastre, nu puteau fi mai dure decât atât. Însă iată că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește de la tribuna aceleiași instituții - și în discursul ei oficial a menționat Rusia doar o singură dată. Dar ce mențiune! Ea îi amenință direct „pe cei care favorizează relațiile mai strânse cu Rusia”. Adică, este mai degrabă un apel nu atât față de Moscova, cât către acele state și mai ales grupuri politice din cadrul Uniunii Europene însăși, care încă îndrăznesc să spere la o abordare mai sănătoasă a Bruxelles-ului față de politica externă. Fostul ministru german al Apărării avertizează astfel opoziția europeană: „Mergem după voi”.

Mai mult decât atât, presa occidentală în acest discurs extins scoate în evidență această scurtă mențiune a Rusiei ca mesaj principal, plasând-o pe primele pagini: ”Liderul Uniunii Europene avertizează împotriva menținerii unor legăturilor cu Rusia”. Adică, această teză ar trebui adusă la cunoștința publicului și auzită de toți cei care sunt etichetați cu regularitate de aceeași presă drept „idioți utili ai Kremlinului”.

Nu există nicio îndoială că înăsprirea puternică a atitudinilor față de opoziția internă nu este o reacție la scandalul din jurul „pacientului de la Berlin”, așa cum susțin unii politicieni europeni. Este mai degrabă un răspuns la scandarea masivă "Putin! Putin!" la zidurile ambasadei ruse la Berlin. Este, de asemenea, teama de a auzi cuvântul adevărului, care, după cum se dovedește, câștigă din ce în ce mai mult respect în Germania însăși.

Ziarul german ”Süddeutsche Zeitung” a indicat direct zilele trecute asupra acestei „probleme”. Iată citatul: ”Influența mass-mediei de stat ruse este mare în Germania, unde otrăvirea lui Navalnîi a provocat o mulțime de controverse. Articolele din ”RT Deutsch”, departamentul germanofon al televiziunii de stat, sunt incredibil de populare: conform SEAE (Serviciul European pentru Acțiune Externă. - Nota autorului) este al doilea cel mai citat site pe rețelele de socializare din Germania".

Autorii ”Süddeutsche Zeitung” nu sunt în stare să mediteze asupra faptului de ce se întâmplă acest lucru, precum și de ce popularitatea ziarelor germane a scăzut brusc în ultimii ani. În opinia lor, principalul obiectiv al mediilor de informare rusești în Europa este de a „pune totul la îndoială” în cadrul armonioasei societăți europene. Mă întreb, de când consideră jurnaliștii occidentali că a avea îndoieli este ceva rău și teribil? O Europă aparent democratică a condamnat întotdeauna (cel puțin în cuvinte) totalitarismul și consensul oficial. Și acum jurnaliștii și politicienii occidentali sunt sincer surprinși de ce compatrioții lor, încercând să găsească ceva sens în știrile despre „otrăviri” și „ingerințe”, caută o alternativă sănătoasă ziarelor locale și canalelor de știri care, fără nicio analiză critică, transmit doar „singura versiune corectă" lansată de sus.

Acest lucru este valabil nu doar pentru Germania. Practic în orice țară din Europa veți constata discuții despre motivul pentru care punctul de vedere „pro-rus” este atât de popular în mass-media non-sistemică și în rețelele sociale. Expertul ceh Jan Shir, de exemplu, explică acest lucru prin „nepregătirea” jurnaliștilor. Ei trebuie doar să fie „corect orientați”: iată dacă i-ați face ca să nu-i numească ”separatiști” pe rebelii din Donbass, ci „armata rusă” - și vom obține imediat rezultatul dorit. Și cui îi pasă că nimeni nu a găsit armata rusă în Donbass în toți acești ani! Principalul lucru, la urma urmei, este să le impui cititorilor o imagine „neestompată” care să nu permită punerea la îndoială și interpretări diferite. Și pentru aceasta, potrivit lui Shire, ar trebui invitați la televiziunea cehă numai experți „corecți”, care nu își permit (ce groază!) să se îndoiască de „interesul regimului rus în otrăvirea lui Navalnîi și că asta s-a făcut cu ajutorul substanței ”Novichok”.

Oare Shire și alți experți ca și el nu știu că orice persoană cu o gândire sănătoasă, aflând informații despre „ocupanții” ruși sau „Putin otrăvitorul” în toate ziarele fără excepție, va încerca, mai devreme sau mai târziu, să găsească o confirmare acestor „fapte” senzaționale.

Și, fără a găsi nimic în ziare, sigur că va apela la surse alternative. De fapt, aceasta (și nu unele intrigi ale inamicului intern) explică faptul că mass-media rusească este din ce în ce mai populară în Europa. Aceasta oferă posibilitatea să privești măcar la o problemă sau alta din diverse unghiuri și să tragi propriile concluzii. Iată de ce se tem experții occidentali, obsedați de lupta împotriva Rusiei și de curățarea disidenței în Europa.

Un alt exemplu recent, care scoate la iveală această obsesie, sunt alegerile locale desfășurate în această săptămână în mai multe regiuni ale Italiei. Speriați de perspectiva victoriei partidului de opoziție „Liga” care gravitează spre flancul drept, în Toscana tradițional „roșie”, mass-media a scos din nou la lumină cartea anti-rusească, care a reamintit de povestea demult uitată despre „finanțatorii din Rusia”. Principala „dovadă”: un anumit proprietar al unei companii electrice, asociat odată cu „Liga”, are o soție rusoaică și ... și-a transferat banii în Rusia. Deși un astfel de „scandal” dezminte de fapt acuzațiile aduse „Ligii”, se dovedește că banii merg în Rusia și nu invers. Dar cititorul trebuie să fie convins în orice caz de legăturile opoziției cu Kremlinul, indiferent dacă acest lucru este logic sau nu.

Declarațiile liderului „Ligii”, Matteo Salvini, despre faptul că nimeni nu a găsit „nici o rublă, nici o matrioșka” la el în toți acești ani nu prezintă deloc interes pentru mass-media liberală italiană și pentru politicienii de la Bruxelles. Susținând aceste speculații, unul dintre ideologii și principalul purtător de cuvânt al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, în sala Parlamentului European îl acuză public pe Salvini că a primit „bani de la Putin”. „Personal, consider că este un scandal faptul că acești oameni care încearcă să ne dea lecții primesc bani pentru a distruge Uniunea Europeană”, a spus fostul prim-ministru al Belgiei.

De fapt, aceasta este esența „acuzațiilor” aduse împotriva opoziției interne - nu contează dacă este într-adevăr pro-rus, dacă are sau nu legături cu Moscova. Principalul lucru este să-i închidem gura. Și ce ar putea să răspundă adversarul tău dacă îi spui în față că unul dintre susținătorii săi are o soție rusoaică sau o matrioșka? O metodă care a fost testată mult timp în mai multe țări europene.

Acesta este sensul amenințărilor flagrante care au răsunat la adresa adversarilor din gura noii „doamne de fier” a Europei, Ursula von der Leyen. Războiul rece este imposibil fără o vânătoare de vrăjitoare. Europa nu va lua prizonieri în cursul acestui război, amenințând că îi va distruge pe toți cei pe care îi declară „a cincea coloană”. Și acesta este doar începutul.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

109
Tagurile:
liberalism, Europa
Tematic
Ambasada Rusiei în SUA, despre raportul Departamentului de Stat cu privire la „propagandă”
Cum SUA au descoperit secretele „ecosistemului de propagandă și dezinformare” al Rusiei


Загрузка...
Концерт в зале филармонии.

Filarmonica din Chișinău: Îndrăgită, confortabilă și renumită

0
(reînnoit 23:39 25.09.2020)
Clădirea Filarmonicii Naționale din Chișinău a fost întotdeauna considerată una dintre cărțile de vizită ale Capitalei Moldovei, acest templu al artei a obținut faima departe de granițele țării noastre.

CHIȘINĂU, 25 sept - Sputnik, Irina CarușActuala clădire a Filarmonicii a fost mai întâi un circ: clădirea a fost proiectată de celebrul arhitect al Chișinăului Mihail Cekerul-Kush, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Iar Filarmonica de Stat a Moldovei a fost constituită ca instituție în 1940. După Al Doilea Război Mondial, Filarmonica a primit un nou avânt, devenind treptat centrul vieții culturale al țării și principala sală de concerte din Chișinău.

Цирк в здании нынешней филармонии, межвоенный период
© Photo : Мой город Кишинев
Clădirea Filarmonicii de la Chișinău a fost inițial un circ al orașului.

Două decenii mai târziu, în anii 1960, clădirea a fost reconstruită. Lucrarea a fost supravegheată de talentatul arhitect moldovean Vladimir Voițehovski.

S-a decis nu numai renovarea sălilor mari și mici, ci și schimbarea fațadei: atunci intrarea principală a clădirii a fost decorată cu un portic cu șase coloane.

Filarmonica a dobândit un aspect solemn și monumental, rămânând în același timp confortabil și atractiv.

Putem spune cu certitudine că marele vedete de operă, de extradă și a artei simfonice au făcut primii pași în Filarmonica de la Chișinău. Aici au răsunat vocile Mariei Biesu și Mihail Munteanu, Nicolae Sulac și Tamara Ciobanu. Au evoluat ansamblurile „Joc”, „Flueraș”, „Lăutarii” și figuri proeminente ale culturii moldovenești - Timofei Gurtovoi, Veronica Garștea, Boris Miliutin, Dumitru Goia, Ghita Strahilevici, Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinski, Nicolae Botgros.

De asemena, la Filarmonică au evoluat celebrele ansambluri de estradă „Noroc” și „Plai”, au cântat Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Maria Codreanu și Mihai Dolgan.

Colectivele filarmonice adesea plecau în turnee dar și, cu ospitalitatea tradițională moldovenească, primea oaspeți de renume mondial în templul artei: Dmitri Șostakovici, Aram Haciaturian, Tihon Hrennikov, Sveatoslav Rihter, Dmitri Oistrah, Mihail Rostropovici.

În 2003, Filarmonicii Naționale i s-a dat numele lui Serghei Lunchevici.

Mândria Filarmonicii Naționale moderne o reprezintă grupurile de renume mondial - Orchestra Simfonică și Corul Academic Doina, fondat în 1930.

Играет симфонический оркестр Национальной филармонии имени Сергея Лункевича
© Sputnik / Мирослав Ротарь
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale. S. Lunchevici.

Din 2006, orchestra folclorică de muzică populară funcționează ca parte a Filarmonicii Naționale, iar din 2012 - grupul Millennium. Pe scenă cântă artiști moldoveni de renume: Constantin Moscovic, Sergiu Mușat, Anatoli Lapicus și Iuri Mahovici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

0
Tagurile:
Chișinău, Filarmonica
Tematic
Cronica coșmarului de la Filarmonica Națională – Video
Foto - Ce a rămas din Filarmonica Națională: Îngrozitor


Загрузка...