Experții promit un mare șoc petrolier

„Se apropie sfârșitul epocii”: Experții promit un mare șoc petrolier

2042
Având în vedere lipsa acută de investiții în producția de petrol convențional din ultimii ani, se poate întâmpla ca după epidemie cererea să se recupereze, dar volumul de petrol nu va fi suficient pentru a satisface această cerere.

Pe strada adepților ideii că în Rusia toate merg rău și în curând va fi și mai rău este sărbătoare: surse informate ale Reuters de la OPEC au declarat agenției că alianța țărilor exportatoare de petrol ia în considerare un scenariu în care cererea de petrol nu se va recupera niciodată, iar acest lucru va avea consecințe destul de grave pentru țările producătoare de petrol, scrie Ivan Danilov pentru RIA Novosti.

Potrivit agenției britanice de știri, epidemia de coronavirus și scăderea concomitentă a prețurilor la petrol "i-au determinat pe unii oficiali ai OPEC, care a fost cel mai puternic susținător al (folosirii) petrolului de la fondarea sa acum 60 de ani, să se întrebe dacă nu cumva scăderea accentuată a cererii din acest an va fi o tendință constantă și cum este mai bine să fie gestionată aprovizionarea, în cazul în care epoca petrolului se apropie de sfârșit”.

În ciuda faptului că șapte surse ale agenției, inclusiv foști și actuali reprezentanți de rang înalt ai OPEC, susțin că prognozele pe termen lung ale OPEC în ceea ce privește consumul global de petrol ar trebui revizuit spre o scădere constantă, merită remarcat faptul că poziția oficială a organizației este departe de a fi atât de pesimistă.

De fapt, tocmai din acest motiv materialul Reuters a stârnit un interes atât de ridicat (s-ar putea spune chiar, scandalos): până la urmă, dacă se discută despre sfârșitul „erei petrolului” în culisele alianței țărilor producătoare de petrol, atunci aceasta este o schimbare cu adevărat serioasă a situației, ceea ce ar trebui să determine țări ca Rusia, Canada sau Norvegia să-și reconsidere planurile de viitor.

Cu toate acestea, trebuie menționat că nu este prima dată când cei din presa occidentală (și nu numai cea occidentală), împreună cu surse anonime (alteori nu) de rang înalt, declară solemn că „era petrolului” fie a trecut, fie este pe cale să apună. Șocul economic cauzat de coronavirus, de fapt, nu a adăugat nimic nou la imaginea pe termen lung privind reducerea preconizată a cererii la petrol, ci doar a completat lista care anterior conținea doar două elemente: măsurile pentru combaterea încălzirii globale și dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor energetice ecologice. Drept consecință, acești doi factori sunt acum suplimentați cu teza conform căreia coronavirusul va afecta economia globală, astfel încât nivelurile anterioare ale cererii de petrol nu vor fi niciodată atinse. Cu alte cuvinte, coronavirusul va duce la o astfel de schimbare a comportamentului consumatorului, încât chiar și odată cu recuperarea economiei per ansamblu consumatorii nu vor mai conduce automobile pentru a ajunge la muncă (toată lumea continua să lucreze de la distanță) și cu siguranță nu vor pleca nicăieri în vacanță, deoarece turismul va muri pe fundalul epidemiei.

Ținând cont de entuziasmul asociat cu restabilirea accesului la destinațiile turistice tradiționale, care se observă în diverse țări, este greu de luat în considerare un fel de schimbare permanentă a comportamentului consumatorilor în acest sens. Recuperarea economiei globale per ansamblu, chiar dacă durează doi sau patru ani, va încetini doar creșterea naturală a cererii de petrol. Despre trecerea unei părți semnificative a angajaților din câmpul muncii la munca de la distanță se discută încă din 2004 și începutul erei Internetului, dar majoritatea experimentelor de acest fel nu au avut succes, deoarece s-a dovedit că disciplina și productivitatea adesea este în scădere, iar angajații care lucrează de la distanță își dau seama că colegii lor de la birou comunică personal cu superiorii lor și se orientează mai bine în „politica corporativă”. În consecință, îi depășesc în urcarea pe scăra corporativă, ceea ce face ca munca la distanță să fie destul de neatractivă.

Singura amenințare cu adevărat serioasă pentru cererea de petrol poate fi doar o descoperire tehnologică reală care va face ca vehiculele electrice, precum și camioanele electrice și navele cu containere marine să devină competitive. Dar aici coronavirusul nu a adus nimic nou - riscul noilor tehnologii a fost întotdeauna prezent. În ceea ce privește abandonul forțat al petrolului sau introducerea unor tarife de protecție la hidrocarburi în țările preocupate de „lupta pentru salvarea climei” (adică în Uniunea Europeană), experiența lui Emmanuel Macron și a „vestelor galbene” (ale căror proteste au început după introducerea taxei draconice de mediu) arată foarte clar că încercarea de a construi o economie fără carbon prin aplicarea unor măsuri administrative este o idee foarte proastă și periculoasă, nu doar pentru producătorii de petrol, ci și pentru acei politicieni care își fac „iluzii verzi”.

Trebuie menționat că, în mod paradoxal, în momentele de maximă îngrijorare cu privire la viitorul unei industrii care extrage resurse, investițiile în această industrie se dovedesc a fi cele mai atractive. Poate într-un an sau doi discuțiile actuale despre viitorul deplorabil al producției mondiale de petrol vor părea ridicole, deoarece pot apărea probleme nu atât cu cererea, cât și cu oferta de petrol.

De exemplu, într-un interviu acordat Financial Times, președintele uneia dintre cele mai vechi companii independente de șisturi Parsley Energy, Matt Gallagher, a declarat că Statele Unite au trecut deja de vârful producției de petrol, care nu se va recupera la un nivel record de 13,1 milioane de barili pe zi în viitorul previzibil și că domnul Gallaher însuși nu se așteaptă să vadă acest nivel în timpul vieții sale.

Mai mult, acum, când foarte puțini oameni sunt interesați de acest lucru, se dovedește că rezervele de petrol de șist din Statele Unite au fost în mare parte false. Și aceasta nu este o evaluare a „propagandei Kremlinului”, ci rezultatul unei investigații a agenției americane de știri Bloomberg: „În interviurile cu participarea a cinci ingineri actuali și foști ingineri geologi care au discutat (cu Bloomberg) în condiții de anonimat, ei descriu o cultură (corporativă) care răsplătește supra-optimismul. Doi dintre inginerii intervievați precizează că managerii (companiilor de șisturi petroliere. - n.red) le-au spus direct să „umfle” rezervele.

”Alții susțin că astfel de solicitări au fost doar discutate și au fost promovați doar inginerii care propuneau evaluări mai agresive. Unii spun că ei sau colegii lor au fost concediați pentru că nu au dorit să „deseneze” unii indicatori cheie”.

Având în vedere lipsa cronică a investițiilor în producția de petrol convențională din ultimii ani, se poate întâmpla ca după epidemie cererea să se recupereze, dar volumul de petrol nu va fi suficient pentru a-l satisface.

Și în cazul unui astfel de scenariu, care este mult mai probabil decât pare la prima vedere, alianța OPEC+ se va confrunta și cu sarcina gestionării corecte a producției - numai în condiții de prețuri mult mai mari.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2042
Tagurile:
petrolier, Șoc
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

57
(reînnoit 16:53 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

57
Tagurile:
gaze, uragan, 2020
Tematic
Bloomberg: o mare putere petrolieră rămâne cu visteria goală
Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei


Загрузка...
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

286
(reînnoit 16:27 18.09.2020)
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vorb e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19
© Ruptly / РФПИ / WHO / Дмитрий Куракин/Пресс-служба Минздрава России

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

286
Tagurile:
Rusia, COVID-19, vaccin
Tematic
După vaccinul „Sputnik V”, Rusia anunță încă o veste mare
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19 este testat și în Belarus


Загрузка...
Soare deasupra orașului

Câte zile mai trebuie așteptăm până vor veni ploile

0
(reînnoit 20:36 22.09.2020)
Ne așteptăm ca vremea să se răcească, dar meteorologii anunță totuși temperaturi în creștere. În același timp, spre sfârșitul săptămânii vor cădea ploi.

CHIȘINĂU, 23 sept - Sputnik. Potrivit meteorologilor, astăzi, aerul se va încălzi până +23..+26 de grade Celsius în nord, +24..+27 de grade în centru și +25..+28 de grade în sud. Presiunea atmosferică va fi ridicată. Vântul va sufla din sud-est, cu o viteză de 2-7 metri pe secundă.

Prognoza meteo pentru 23-29 septembrie
Prognoza meteo pentru 23-29 septembrie

Vreme secetoasă și maxime de până la 30 de grade Celsius vom avea și în următoarele zile. Totuși, începând cu 26 septembrie sunt anunțate ploi în regiunile de nord și centru ale țării. În urma precipitațiilor, termometrele vor indica între 23..26 de grade Celsius în nord, 24..27 de grade în centru și 25..28 de grade în sud, potrivit celei mai recente prognoze meteo.

Codul Portocaliu și Codul Galben de secetă hidrologică au fost prelungite până pe 28 septembrie. Codul Portocaliu de secetă hidrologică a fost instituit de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) pentru râurile mici din bazinul inferior al râului Răut și bazinele râurilor Botna, Cogâlnic, Ialpug și Cahul.

Codul Galben de secetă hidrologică a fost anunțat pentru râul Prut, pe sectorul Criva – Costești și pentru râurile mici și bazinele acvatice din țară. Până pe 25 septembrie este în vigoare și Codul Galben de pericol excepțional de izbucnire a incendiilor din cauze naturale, ca efect al secetei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
temperaturi, Prognoze, meteo
Tematic
Echinocțiul de toamnă: Ce se întâmplă astăzi cu ziua-lumină
Echinocțiul de toamnă – începutul toamnei astronomice: Obiceiuri, tradiții, superstiții


Загрузка...