Credite și ajutor nerambursabil

Credite și ajutoare nerambursabile: Câți bani atrage Moldova și pe ce sunt cheltuiți

55
Atât Rusia, cât și Uniunea Europeană sunt gata să ofere sprijin Moldovei. Cu toate acestea, conflictele politice împiedică țara să profite din plin de acest ajutor.

CHIȘINĂU, 22 iul — Sputnik. Recent Ministerul Finanțelor a anunțat că Moldova a primit 20 milioane euro din tranșa a doua de asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europenea. Restul tranșei - un ajutor nerambursabil în valoare de 10 milioane de euro, urmează să fie debursat pe parcursul săptămânii vitoare.

N-am reușit să absorbim cei 100 de milioane oferite de UE

Această tranșă de 30 de milioane de euro este a doua și ultima plată către Moldova în cadrul programului de asistență macrofinanciară a UE pentru reformele structurale. Prima tranșă, de asemenea în sumă de 30 de milioane de euro, a fost achitată în octombrie 2019. În total 60 de milioane de euro, 20 dintre care sunt sub formă de ajutor nerambursabil.

Cea de-a treia tranșă, convenită anterior, nu va ajunge în de Moldova, deoarece perioada de disponibilitate a programului s-a încheiat în iulie 2020.

”Nici unul din trei guverne care au fost în 2019, inclusiv renumitul guvern care a gestionat lucrurile în țară vara, nu a îndeplinit nicio condiționalitate din tranșa a treia”, a declarat Ion Chicu.

Problema alocării celei de-a doua și a treia tranșe a ajutorului UE a devenit o cauză constantă pentru conflictele dintre opoziție și guvern în perioada 2019-2020. Ambele tabere veneau cu reproșuri reciproce: partidele de opoziție veneau cu reproșuri în adresa Cabinetului de Miniștri „incapacitatea de a îndeplini condițiile UE”, iar ca răspuns Guvernul riposta prin a spune că opoziția „bloca deciziile importante în Parlament”.

O istorie dramatică cu iz politic

Inițial, a fost planificat să fie alocate până la 100 de milioane de euro pentru realizarea reformelor în țara noastră, inclusiv împrumuturi nerambursabile în valoare de 40 de milioane și alte 60 de milioane sub formă de împrumuturi pe termen mediu (timp de 15 ani), cu dobândă scăzută.

La solicitarea Guvernului Moldovei, această decizie a fost adoptată de Comisia Europeană la 13 ianuarie 2017, aprobată de Parlamentul European la 13 septembrie și a intrat în vigoare pe 23 septembrie. Ajutorul a fost planificat să fie alocat în trei tranșe și să completeze programul FMI aprobat pe 7 noiembrie 2016.

Cu toate acestea, după schimbarea sistemului electoral din Moldova, care a fost unul contrar recomandărilor anunțate de Comisia de la Veneția și UE, plata primei tranșe a fost amânată pentru 2018. Atunci rezultatele alegerilor pentru primarul general al Chișinăului au fost anulate, iar plata ajutorului a fost din nou amânată.

Ca urmare, prima tranșă a fost debursată abia în toamna anului 2019, după scoaterea de la putere a oligarhului Vladimir Plahotniuc. În urma demisiei din noiembrie 2019 a Cabinetului de Miniștri al Maiei Sandu, plata celei de-a doua tranșe a fost din nou amânată. Au apărut și noi condiții.

Ce prevedea memorandumul UE-MOldova

Ajutorul oferit Moldovei a fost legat de îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE și stabilite în Memorandumul de înțelegere.

Documentul prevedea domenii precum gestionarea finanțelor publice, administrația publică, lupta împotriva corupției și spălării banilor, sectorul energetic și mediul de afaceri, dezvoltarea zonei de liber schimb DFCTA, la care Moldova s-a alăturat după semnarea Acordului de Asociere cu UE.

De asemenea, angajamentele politice ale Guvernului Moldovei presupuneau implementarea reformei justiției (cu elaborarea de amendamente la Constituție), îmbunătățirea situației din mass-media și societatea civilă.

O altă condiție pentru a primi bani de la UE era înregistrarea unui progres în implementarea programelor cu FMI. Moldova a primit două tranșe de asistență macrofinanciară, deoarece în martie 2020, al șaselea program FMI, conceput pentru o perioadă de trei ani, a fost finalizat cu succes.

Alte 100 de milioane pentru depășirea crizei provocată de COVID-19

În mod separat, UE pune la dispoziția Moldovei și alte împrumuturi de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro, ca parte a deciziei de a acorda asistență macrofinanciară pentru zece țări partenere pentru a le ajuta să limiteze efectele economice negative provocate de epidemia de COVID-19.

Comisia este pregătită să acorde prima tranșă a acestei asistențe macrofinanciare în cel mai scurt timp, după adoptarea legală a Memorandumului de Înțelegere cu Republica Moldova. Memorandumul de Înțelegere stabilește acțiunile politice pentru a fi îndeplinite în schimbul ajutorului.

În data de 10 iulie, premierul Ion Chicu și-a exprimat speranța că procedurile de coordonare a documentului cu UE se vor încheia în săptămânile următoare.

Un nou program cu FMI

În iulie, negocierile Guvernului țării cu experții Fondului Monetar Internațional au continuat semnarea unui nou program de cooperare pentru 2020-2023.

Moldova speră să primească până la 550 de milioane de dolari, pe parcursul a trei ani. Cea mai mare parte a sumei va fi pentru susținerea bugetului, restul - pentru a reînnoirea rezervelor valutare.

În septembrie 2020, memorandumul va fi discutat de conducerea FMI, după care va fi luată o decizie.

În afară de aceasta, în aprilie, Consiliul de Administrație al FMI a aprobat un împrumut de urgență pentru Republica Moldova în sumă de aproximativ 235 de milioane de dolari, care a fost acordat pentru susținerea bugetului. În martie, Guvernul a solicitat FMI-ului să sprijine Moldova în procesul de depășire a consecințelor crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus.

Negocieri noi privind acordarea creditului rusesc

În iulie, premierul Ion Chicu a declarat în cadrul unui interviu acordat unui post TV național că speră să aibă o întâlnire cu premierul rus Mihail Mișustin în viitorul apropiat și să discute din nou problema acordării unui împrumut Moldovei.

Anterior, Chișinăul a ajuns la un acord cu Moscova privind obținerea unui împrumut de 200 de milioane de euro cu 2% pe an, timp de 10 ani. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a declarat la 7 mai că Acordul este unul neconstituțional. Sesizarea la Curtea Constituțională a fost făcută de opoziția parlamentară - deputați din fracțiunile PAS, DA și Pro Moldova.

Decizia Curții Constituționale de a recunoaște drept neconstituțional Acordul privind acordarea unui împrumut Chișinăului, în Rusia a fost considerată drept una politizată.

”Această decizie provoacă nedumerire și regret. Nedumerire pentru că, în primul rând, partea moldoveană a solicitat un împrumut, Rusia nu a impus nimic nimănui. Și, în al doilea rând, negocierile privind acordul au fost desfășurate în mod deschis și transparent, începând din noiembrie 2019. Acestea au fost mediatizate de mass-media din Moldova. Din anumite motive, nimeni nu a pus problema constituționalității negocierilor”, a declarat vicepremierul rus de externe, Andrei Rudenko.

În urma unei întâlniri cu șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Rusiei, reprezentantul special al președintelui rus pentru dezvoltarea comerțului și relațiilor economice cu Republica Moldova, Dmitri Kozak, la 25 iunie la Moscova, președintele Moldovei, Igor Dodon, a declarat că Chișinăul și Moscova vor relua negocierile privind acordarea unui împrumut de 200 de milioane de euro.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

55
Tagurile:
ajutor nerambursabil, credite
Tematic
Curtea Constituțională a decis soarta acordului de împrumut cu Federația Rusă
Sindromul european al Moldovei: Pe cât s-a realizat „visul albastru” al eurooptimiștilor
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

192
(reînnoit 16:27 18.09.2020)
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vorb e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19
© Ruptly / РФПИ / WHO / Дмитрий Куракин/Пресс-служба Минздрава России

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

192
Tagurile:
Rusia, COVID-19, vaccin
Tematic
După vaccinul „Sputnik V”, Rusia anunță încă o veste mare
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19 este testat și în Belarus


Загрузка...
Protestul combatanților în fața Guvernului

Transnistria și combatanții cum vor influența alegerile?

85
(reînnoit 14:38 18.09.2020)
Viitoarele alegeri ale președintelui Republicii Moldova au intensificat dezbaterile pe toată gama de probleme socio-ecnomice și politice ale țării.

Adică, de la posibila reformă constituțională, până la alegerea celei mai optime strategii de combatere a pandemiei de coronavirus. Printre acestea, fără exagerări, pe primele locuri se află problema transnistreană.

Conflictul armat de pe Nistru s-a încheiat prin semnarea pe 21 iulie 1992 a Acordul privind principiile reglementării paşnice. Acest conflict este numit, de regulă, unul “înghețat”. În toată această perioadă acolo nu au existat niciun fel de acțiuni, însă un oarecare acord, care ar conveni tuturor părților, așa și nu a fost semnat. Procesul de negocieri pentru soluționarea celei mai dificile probleme politice a trecut prin perioade de ascensiune și prăbușire. Astăzi, deocamdată, ar fi problematic să vorbim despre o apropiere de o soluție de compromise.

E posibilă o “dezghețare”? 

Să spunem din start: conflictul nu mai este demult unul “înghețat” (dacă prin el presupunem nu doar aspectul militar). Multe din condițiile economice, în privința cărora s-a ajuns la anumite înțelegeri în diverse etape ale reglementării, au fost supuse unor anumite revizuiri. Nu există o unitate de opinii a tuturor jucătorilor implicați asupra prezenței Grupului operativ al forțelor armate rusești pe Nistru, asupra instalării punctelor de control comune moldo-ucrainene. S-au schimbat semnificativ și pozițiilor unor părți la negocieri (în primul rând, e vorba de unul din statele garante - Ucraina). În ce măsură alegerile ar putea schimba situația din Transnistria și din jurul ei? Nu cumva cele mai importante forțe politice de la Chișinău vor juca “cartea transnistreană” și vor abandona problema în acel punct în care aceasta se află acum?

Două maluri – două sisteme

Aici ar trebuie să avem în vedere un detaliu destul de important, care a rămas pe ultimul plan în spațiul informational moldovenesc. Da, pe 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Însă, mai târziu, pe 29 noiembrie, în autoproclamata republică moldovenească nistreană vor avea loc alegeri generale, în cadrul cărora vor fi aleși deputații Sovietului Suprem, consilierii raionali și locali. Desigur, cele două campanii au niște diferențe esențiale. În cazul celei dintâi, e vorba de un stat membru al ONU, în cazul celui din urmă – despre o formațiune nerecunoscută.

Indiferent de modul în care este perceput astăzi statutul Transnistriei, reprezentanței acesteia, alături de oficialii moldoveni, participă la formatul de negocieri “5+2”, în cadrul căruia părțile în conflict (anume în această calitate!) sunt egale. Mai întâi de toate, din punct de vedere al responsabilității pentru deciziile îndreptate spre reglementarea conflictului.

În contextul electoral ne-am putea aminti și de evenimentele de acum patru ani. În 2016, în Moldova și în formațiunea de facto, care este partea ei componentă, s-au schimbat președinții. Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au învins în alegeri. Imediat, ca dintr-un corn al ambundenței au curs comentarii despre oportunitățile de „consolidare a încrederii reciproce”. Cele două sisteme politice, cea din interiorul Moldova și cea din RMN, în ultimii patru ani, probabil, au devenit mult mai diferite decât în 2016.

Directorului de programe a Institutului de Studii Socio-Politice și Dezvoltării Regionale din Tiraspol, Vera Tabac, a oferit o apreciere destul de exactă a tendințelor din Transnistria: “S-a încheiat lupta între puterea legislativă, pe de o parte, și cea executivă și președinte, pe de altă parte. Energia politică s-a concentrat la nivelul relațiilor lucrative dintre președinte și guvern, Sovietul Suprem și președinte”.

Vadim Krasnoselski, în perioada primului său mandat, și-a consolidat, nu și-a pierdut pozițiile. Însă nu toți din Tiraspol sunt dispuși (public sau neoficial) să accepte această tendință. Se aud voci care se plâng de lipsa unei concurențe politice în Transnistria, parlamentul a încetat să mai fie o platformă de dezbateri, iar partidul “Obnovlenie”, dimpotrivă, s-a transformat într-o forță dominantă. Însă faptele rămân a fi fapte. Parlamentul și-a pierdut rolul de altădată, a fost redus numărul deputaților și a consilierilor de toate nivelurilor, a fost coborât pragul de validare a alegerilor.

Alegerile din 2020 în Transnistria sunt privite ca o repetiție generală pentru campania prezidențială din anul viitor. Aceasta urmează să formeze un Soviet Suprem și niște consilii locale loiale liderului autoproclamatei republici, sporind șansele lui Krasnoselski de a fi reales. În acest fel, procesele din politica moldovenească nu vor influența nicidecum situația de la Tiraspol.

O vocea sau mai multe voci?

Dacă ar fi să vorbim despre Moldova, în cei patru ani, Igor Dodon, în pofida tuturor eforturilor depuse spre consolidarea propriei puteri, nu a reușit să devină “șeful cel mare”, care ar fi putut, fără a lua în considerație o multitudine de factori (guvernul, parlamentul, Curtea Constituțională, Procuratura Generală și factorul extern) să poarte un dialog cu Tiraspolul.

Până în 2019 am putea vorbi chiar de niște politicieni “transnistreni” (precum și “externi”) la Chișinău. Desigur, toți politicienii moldoveni, indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, susțin integritatea teritorială a țării. Însă dincolo de acest principiu de bază încep divergențele, care blochează orice decizie legată de Transnistria. Practic, orice decizie! Pașii spre o ipotetică „federalizare”, precum și o ipotetică „restabilire a ordinii” și „descurajarea separatiștilor”, nu se vor bucura de o susținere socio-politică unanimă. Dimpotrivă, ar putea provoca noi divergențe. Alegerile prezidențiale din 2020 nu vor schimba nimic în acest sens, indiferent cine va învinge.

În acest context merită să atragem atenție la o întrevedere recentă a lui Vadim Krasnoselnki și ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Unele publicații au apreciat aceste negocieri ca o adevărată răsturnare în politica din Tiraspol. Între timp, într-adevăr, RMN, în pofida statutului său nerecunoscut, este implicată în toate întrevederile care vizează procesul de reglementare a conflictului. E vorba nu doar de oficialii care reprezintă SUA, dar și Rusia, UE, OSCE. În cazul lui Hogan, Krasnoselski a încercat să arate că este un partener de dialog mai de încredere decât cei de la Chișinău. Iată de ce face trimiteri la “peripețiile partidelor” și “ciclurile electorale” din Moldova, care încetinesc negocierile și, prin urmare, orice avansare spre scopul final – instaurarea păcii.

Într-un viitor fără trecut?

Care este cauza absența unor prognoze optimiste? Mai întâi de toate, la Chișinău problema transnistrează este instrumentalizată mereu în rezolvarea unor probleme de conjunctură. Oponenții lui Dodon critică politicele președintelui, acuzându-l de „privatizarea” problemei transnistrene și de promovarea proiectului de federalizare. Dacă ar fi să ne amintit de istoria alegerilor parlamentare din 2019, atunci una din problemele centrale a fost utilizarea așa-numitor „voturi transnistrene” (la secțiile de vot, deschise pentru transnistrenii cu drept de vot). E adevărat că atunci principalul beneficiar al acestei combinații era oligarhul Vladimir Plahotniuc. Astăzi, oponenții lui Dodon vorbesc despre el ca despre unul din principalii beneficiari ai “factorului transnistrean”.

Merită să atragem atenția că actualul an politic din Moldova decurge sub acompanimentul protestelor combatanților, participanții la conflictul de la Nistru și a veteranilor structurilor de forță. Pe 2 martie (28 de ani de la operațiunea de restabilire a ordinii constituționale în Transnistria), aceștia s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale, cerând demisia guvernului, îmbunătățirea situației socio-economice participanților la conflict, retragerea grupului operativ al forțelor armate rusești. Drept pretext formal pentru aceste proteste a devenit aprecierea făcută de ministrul Afacerilor Externe, Aurel Ciocoi, față de rolul Rusiei în reglementarea conflictului din 1992. Însă motivele activizării socio-politice ale veteranilor sunt mult mai adânci.

Aceștia se poziționează ca adevărați patrioți, apărători ai „integrității teritoriale”. În această calitate, probabil, aceștia își vor găsi aliați printre forțele de opoziție. În iulie 2020, combatanții au protestat împotriva posturilor de carantină ale “separatiștilor”, instaurate, potrivit Tiraspolului, pentru a limita extinderea pandemiei de coronavirus. În august și septembrie, aceștia au devenit mai activi, cerând micșorarea vârstei de pensionare în cazul lor și oferirea unei asigurări medicale gratuite pe viață. Acțiunile veteranilor din Moldova sunt deseori comparate cu protestele participanților la conflictul din Donbas, deveniți un factor important în politica ucraineană.

Probabil, orice comparații sunt convenționale. Însă activizarea acestei categorii a cetățenilor, implicați în conflict, nu în soluționarea lui, provoacă anumite temeri, cel puțin. Politizarea protestului combatanților este o realitate, de care trebuie să se țină cont. Nu este exclus că în alegeri aceștia vor aduce un rezultat scontat sau după alegeri, dacă va învinge actualul președinte, fapt care va nemulțumi oponenții lui. Însă, în plan strategic, orice încercare de a edifica o pace durabilă, mizând pe cei care au încercat să rezolve acest conflict prin forță, nu la masa de negocieri, nu e una din cele mai bune căi! Arată ca un deja vu!

Serghei Markedonov este expert al Institutului de Studii Internaționale ale al Institutul de Stat pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, redactorul șef al revistei “Analiza Internațională”.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

85
Tagurile:
Krasnoseliski, Dodon, Transnistria, Tiraspol, combatanți, alegeri


Загрузка...
Luminița Suveică

Dureri de cap și oboseală: Cum înfrunți astenia de toamnă

0
(reînnoit 20:48 19.09.2020)
Toamna este sezonul asteniei - afecțiune caracterizată printr-o stare de epuizare și oboseală a organismului, cauzată de schimbarea anotimpului, căreia i se adaugă stări de melancolie și, în cazurile mai grave, chiar episoade depresive.
Dureri de cap și oboseală: Cum să depășiți astenia de toamnă

Zile mai scurte, temperaturi tot mai scăzute şi peisaje care îndeamnă la melancolie. Reducerea intensităţii luminii provoacă diverse schimbări în organism: scade producţia de serotonină, considerat hormon al fericirii, vitamina D se asimilează mai greu, iar deficitul ei este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietăţii. Lipsa acestei vitamine stimulează producţia de melatonină, considerat hormon al somnului. 

Somnolenţa prelungită, insomniile, slăbiciunea fizică, lipsa de energie, melancolia şi predispoziţia pentru răceli şi infecţii sunt printre primele semnale ale dereglărilor fiziologice şi psihice cu care corpul se confruntă la început de toamnă.

Deși această afecțiune poate trece în câteva săptămâni, când organismul se obișnuiește cu noul anotimp, există câteva posibilități de a grăbi acest proces de adaptare și de a preveni simptomele care pot afecta activitatea zilnică.

"În această perioadă imunitatea este mai scăzută, de aceea principalul mod prin care putem influența lucrurile spre bine este alimentația. Recomandarea mea este să consumați cât mai multe alimente bogate în vitamina C, magneziu, Vitamina E, fier și calciu. Consumați legume și fructe proaspete și respectați un regim echilibrat de somn", a menționat doctorul în medicină Luminița Suveică.

Ea menținează că plimbările în aer liber, activitățile sportive, gândirea pozitivă și practicarea unui hobby pot fi cele mai bune remedii pentru astenia de toamnă.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Vitamine, simptome, dureri de cap, astenie, toamnă
Tematic
Vitamina B modulează un răspuns imun: ar putea trata COVID-19 - studiu


Загрузка...