Ion Chicu

Așa chiar n-a mai făcut-o nimeni: Ce declară premierul Chicu despre suveranitatea țării

1269
(reînnoit 10:02 23.06.2020)
Prim-ministrul Ion Chicu a făcut ceea ce n-a mai făcut niciun alt premier al Republicii Moldova sau un alt demnitar de stat de la noi.

Întrebat de în cadrul unui interviu realizat recent în Studioul Sputnik Moldova, ce crede el despre evoluția Republicii Moldova de după proclamarea suveranității, premierul Chicu a dat un răspuns care pe mulți ar putea să-i șocheze, dar care constituie totuși un adevăr, chiar dacă unii se feresc să-l recunoască.

Pentru că astăzi se împlinesc exact 30 de ani din momentul în care a fost proclamată suveranitatea Republicii Moldova, vom reproduce mai jos declarația făcută de premierul Chicu.

El a punctat două chestiuni. Mai întâi, el a spus că moldovenii și-au recăpătat statul lor independent.

"Principala realizare este că moldovenii și-au recăpătat statul lor independent, recunoscut, inclusiv pe plan internațional. Aceasta este principala realizare", a declarat premierul în studioul Sputnik Moldova.

Ca mai apoi să constate ceea ce este o evidență: tot mai mulți dintre conaționalii că noștri își pierd încrederea în acest stat: "Dar cea mai mare problemă este că tot mai mulți dintre noi pierdem treptat încrederea între noi, în capacitatea noastră de a ne autoguverna și, undeva, încrederea în statul nostru".

Chicu susține că politicienii au erodat încrederea oamenilor în statul Republica Moldova

Și, spune premierul, de această stare de fapt se face vinovată clasa politică.

"Pe de o parte, avem statul nostru recunoscut. Pe de altă parte, parcă ne îndoim: trebuie, nu trebuie. Aici este problema principală. Și vina cea mai are, 100 de procente, nu este a cetățenilor, ci a forțelor politice care s-au tot perindat, care au încercat diferite procedee să se mențină la putere pentru că, în linii mari, politicienii au un obiectiv, care este firesc, să fii la putere, dar trebuie să faci ceva pentru țară, să contribui la realizarea intereselor țării", a spus premierul.

"Noi suntem printre puține popoare din lume care au statul lor, doar vreo 200 de popoare au statul lor. Sunt mii de popoare care nu au statul propriu. Iată că noi, așa cum suntem, câți am mai rămas, 3,5 milioane de oameni, și ar fi un mare păcat să continuăm să-l distrugem, cum facem în ultimii 30 de ani. De aceea noi trebuie să ne mândrim cu statul nostru, dar și să contribuim la dezvoltarea lui", a punctat.

Ion Chicu: Suntem niște paraziți

Premierul pune degetul pe rană și afirmă un adevăra care este evident pentru toți, dar pe care mulți preferă să-l ocolească: acum cetățenii moldoveni își asigură confortul din contul bunăstării create de generațiile precedente și din contul generațiilor viitoare (contractând credite pentru consum), dar ei înșiși nu sunt producători de bunăstare.    

"Am mai spus: noi, generațiile care trăim în acești ultimii 15-20 de ani, suntem paraziți. Noi beneficiem de ceea ce au creat părinții noștri, generațiile precedente, până în anul 1990, noi ne folosim de școli, spitale, drumuri, toată infrastructura care a fost creată, și în toată perioada, în loc să mai construim ceva pentru copiii noștri, noi ce facem? – noi angajăm credite și le lăsăm să le plătească copii noștri. Suntem generații de paraziți care în perioada respectivă am consumat ceea ce au făcut alții pentru noi și mai mult consumăm ceea ce trebuie să lăsăm noi pentru alții", a punctat premierul.

Astăzi premierul a emis un mesaj cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la proclamarea suveranității în care, chiar dacă s-a exprimat nițel mai diplomatic, a reiterat, de fapt, declarația făcută în studioul Sputnik Moldova. Iată câteva citate.

  • Ajunși la 30 de ani de suveranitate, avem un Produs Intern Brut mai mic decât cel al RSS Moldova.
  • Am pierdut mult în industria alimentară și în sectorul zootehnic, am pierdut uzine producătoare de mașini și calculatoare.
  • Sistemul de sănătate și cel de educație trăiesc pe infrastructura construită până în anul 1990.
  • Părinții și bunicii noștri au știut să construiască fabrici și uzine, școli și universități, grădinițe și spitale, căi ferate și drumuri.
  • Părinții și bunicii noștri au știut să fie uniți și să muncească cot la cot pentru binele lor și al societății.

Ca mai jos să facă paralela cu actuala generație.

"E timpul să recunoaștem că nu am știut să fim atât de buni și uniți precum părinții și bunicii. Suntem dezbinați și ne macină conflictele interne. E timpul să înțelegem că suntem Un Popor și avem O Țară – Republica Moldova. Sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne dezbină. Ne unesc drumurile nereparate și școlile vechi. Ne unesc spitalele îmbătrânite. Ne unește tristețea plecării copiilor care nu au încredere că Moldova poate fi la fel de dezvoltată ca alte țări. E timpul să lăsăm la o parte tot ce ne dezbină și, cot la cot, să reconstruim Moldova", a punctat premierul.

Și pentru că un om de stat este obligat să-și încheie mesajul pe o notă optimistă, așa procedează și premierul.

"Lucrând împreună vom construi zi de zi Suveranitatea Republicii Moldova. Vom demonstra dreptul nostru de a dispune liber de soarta noastră și vom convinge partenerii că pot avea încredere în responsabilitatea și înțelepciunea noastră. Vom crește nivelul de viață în toate localitățile Moldovei. Vom deveni mai uniți și mai prietenoși, și vom convinge copiii noștri să aleagă Moldova.

Cred că unitatea națională este ingredientul principal al Suveranității autentice. Cred în noi și în înțelepciunea noastră moștenită de la părinți și bunici. Cred în viitorul nostru și al Republicii Moldova. La mulți ani, Moldova!", a scris ]n mesajul său premierul Ion Chicu.

În loc de concluzii

Acum este mult prea devreme să dăm o apreciere mandatului de prim-ministru al lui Ion Chicu, mai ales că lui i-a revenit dificila misiune să administreze țara într-o perioadă extrem de dificilă: pe epidemie cu Coronavirus. Pentru că nu mai există o majoritate parlamentară care să-i asigure sprijinul, s-ar putea ca curând acest Guvern să pice.

I se vor aduce mult critici și, evident, unele vor fi întemeiate, cum ar fi, de exemplu, că măsurile restrictive impuse economiei au fost mult prea exagerate, fapt care mai că a dus la moartea acesteia. Așa este, doar că trebuie să se țină cont de faptul că aceste măsuri s-au luat într-o situație nu ordinară, ci extraordinară, când perspectiva de a avea spitalele pline cu bolnavi de COVID-19 părea iminentă.

Dar, atunci când acestui guvern și premierului i se vor trece în revistă și păcatele, și virtuțile, în cea de-a doua categorie trebuie să se spună că Ion Chicu a avut curajul să spună unele adevăruri, să spună unor lucruri pe nume. Aici se încadrează că declarația că actuala generație a moldovenilor apți de muncă este doar consumatoare de bunăstare, nu și creatoare de bunăstare. Și dacă e așa, cine poate să ne spună ce se va întâmpla peste un deceniu, două, cum vom marca atunci aniversarea suveranității și dacă vom mai avea ce marca.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1269
Tagurile:
moldova, paraziți, Suveranitate, Ion Chicu
Тема:
Moldova - 30 de ani de suveranitate (12)
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

181
(reînnoit 16:27 18.09.2020)
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vorb e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19
© Ruptly / РФПИ / WHO / Дмитрий Куракин/Пресс-служба Минздрава России

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

181
Tagurile:
Rusia, COVID-19, vaccin
Tematic
După vaccinul „Sputnik V”, Rusia anunță încă o veste mare
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19 este testat și în Belarus


Загрузка...
Protestul combatanților în fața Guvernului

Transnistria și combatanții cum vor influența alegerile?

82
(reînnoit 14:38 18.09.2020)
Viitoarele alegeri ale președintelui Republicii Moldova au intensificat dezbaterile pe toată gama de probleme socio-ecnomice și politice ale țării.

Adică, de la posibila reformă constituțională, până la alegerea celei mai optime strategii de combatere a pandemiei de coronavirus. Printre acestea, fără exagerări, pe primele locuri se află problema transnistreană.

Conflictul armat de pe Nistru s-a încheiat prin semnarea pe 21 iulie 1992 a Acordul privind principiile reglementării paşnice. Acest conflict este numit, de regulă, unul “înghețat”. În toată această perioadă acolo nu au existat niciun fel de acțiuni, însă un oarecare acord, care ar conveni tuturor părților, așa și nu a fost semnat. Procesul de negocieri pentru soluționarea celei mai dificile probleme politice a trecut prin perioade de ascensiune și prăbușire. Astăzi, deocamdată, ar fi problematic să vorbim despre o apropiere de o soluție de compromise.

E posibilă o “dezghețare”? 

Să spunem din start: conflictul nu mai este demult unul “înghețat” (dacă prin el presupunem nu doar aspectul militar). Multe din condițiile economice, în privința cărora s-a ajuns la anumite înțelegeri în diverse etape ale reglementării, au fost supuse unor anumite revizuiri. Nu există o unitate de opinii a tuturor jucătorilor implicați asupra prezenței Grupului operativ al forțelor armate rusești pe Nistru, asupra instalării punctelor de control comune moldo-ucrainene. S-au schimbat semnificativ și pozițiilor unor părți la negocieri (în primul rând, e vorba de unul din statele garante - Ucraina). În ce măsură alegerile ar putea schimba situația din Transnistria și din jurul ei? Nu cumva cele mai importante forțe politice de la Chișinău vor juca “cartea transnistreană” și vor abandona problema în acel punct în care aceasta se află acum?

Două maluri – două sisteme

Aici ar trebuie să avem în vedere un detaliu destul de important, care a rămas pe ultimul plan în spațiul informational moldovenesc. Da, pe 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Însă, mai târziu, pe 29 noiembrie, în autoproclamata republică moldovenească nistreană vor avea loc alegeri generale, în cadrul cărora vor fi aleși deputații Sovietului Suprem, consilierii raionali și locali. Desigur, cele două campanii au niște diferențe esențiale. În cazul celei dintâi, e vorba de un stat membru al ONU, în cazul celui din urmă – despre o formațiune nerecunoscută.

Indiferent de modul în care este perceput astăzi statutul Transnistriei, reprezentanței acesteia, alături de oficialii moldoveni, participă la formatul de negocieri “5+2”, în cadrul căruia părțile în conflict (anume în această calitate!) sunt egale. Mai întâi de toate, din punct de vedere al responsabilității pentru deciziile îndreptate spre reglementarea conflictului.

În contextul electoral ne-am putea aminti și de evenimentele de acum patru ani. În 2016, în Moldova și în formațiunea de facto, care este partea ei componentă, s-au schimbat președinții. Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au învins în alegeri. Imediat, ca dintr-un corn al ambundenței au curs comentarii despre oportunitățile de „consolidare a încrederii reciproce”. Cele două sisteme politice, cea din interiorul Moldova și cea din RMN, în ultimii patru ani, probabil, au devenit mult mai diferite decât în 2016.

Directorului de programe a Institutului de Studii Socio-Politice și Dezvoltării Regionale din Tiraspol, Vera Tabac, a oferit o apreciere destul de exactă a tendințelor din Transnistria: “S-a încheiat lupta între puterea legislativă, pe de o parte, și cea executivă și președinte, pe de altă parte. Energia politică s-a concentrat la nivelul relațiilor lucrative dintre președinte și guvern, Sovietul Suprem și președinte”.

Vadim Krasnoselski, în perioada primului său mandat, și-a consolidat, nu și-a pierdut pozițiile. Însă nu toți din Tiraspol sunt dispuși (public sau neoficial) să accepte această tendință. Se aud voci care se plâng de lipsa unei concurențe politice în Transnistria, parlamentul a încetat să mai fie o platformă de dezbateri, iar partidul “Obnovlenie”, dimpotrivă, s-a transformat într-o forță dominantă. Însă faptele rămân a fi fapte. Parlamentul și-a pierdut rolul de altădată, a fost redus numărul deputaților și a consilierilor de toate nivelurilor, a fost coborât pragul de validare a alegerilor.

Alegerile din 2020 în Transnistria sunt privite ca o repetiție generală pentru campania prezidențială din anul viitor. Aceasta urmează să formeze un Soviet Suprem și niște consilii locale loiale liderului autoproclamatei republici, sporind șansele lui Krasnoselski de a fi reales. În acest fel, procesele din politica moldovenească nu vor influența nicidecum situația de la Tiraspol.

O vocea sau mai multe voci?

Dacă ar fi să vorbim despre Moldova, în cei patru ani, Igor Dodon, în pofida tuturor eforturilor depuse spre consolidarea propriei puteri, nu a reușit să devină “șeful cel mare”, care ar fi putut, fără a lua în considerație o multitudine de factori (guvernul, parlamentul, Curtea Constituțională, Procuratura Generală și factorul extern) să poarte un dialog cu Tiraspolul.

Până în 2019 am putea vorbi chiar de niște politicieni “transnistreni” (precum și “externi”) la Chișinău. Desigur, toți politicienii moldoveni, indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, susțin integritatea teritorială a țării. Însă dincolo de acest principiu de bază încep divergențele, care blochează orice decizie legată de Transnistria. Practic, orice decizie! Pașii spre o ipotetică „federalizare”, precum și o ipotetică „restabilire a ordinii” și „descurajarea separatiștilor”, nu se vor bucura de o susținere socio-politică unanimă. Dimpotrivă, ar putea provoca noi divergențe. Alegerile prezidențiale din 2020 nu vor schimba nimic în acest sens, indiferent cine va învinge.

În acest context merită să atragem atenție la o întrevedere recentă a lui Vadim Krasnoselnki și ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Unele publicații au apreciat aceste negocieri ca o adevărată răsturnare în politica din Tiraspol. Între timp, într-adevăr, RMN, în pofida statutului său nerecunoscut, este implicată în toate întrevederile care vizează procesul de reglementare a conflictului. E vorba nu doar de oficialii care reprezintă SUA, dar și Rusia, UE, OSCE. În cazul lui Hogan, Krasnoselski a încercat să arate că este un partener de dialog mai de încredere decât cei de la Chișinău. Iată de ce face trimiteri la “peripețiile partidelor” și “ciclurile electorale” din Moldova, care încetinesc negocierile și, prin urmare, orice avansare spre scopul final – instaurarea păcii.

Într-un viitor fără trecut?

Care este cauza absența unor prognoze optimiste? Mai întâi de toate, la Chișinău problema transnistrează este instrumentalizată mereu în rezolvarea unor probleme de conjunctură. Oponenții lui Dodon critică politicele președintelui, acuzându-l de „privatizarea” problemei transnistrene și de promovarea proiectului de federalizare. Dacă ar fi să ne amintit de istoria alegerilor parlamentare din 2019, atunci una din problemele centrale a fost utilizarea așa-numitor „voturi transnistrene” (la secțiile de vot, deschise pentru transnistrenii cu drept de vot). E adevărat că atunci principalul beneficiar al acestei combinații era oligarhul Vladimir Plahotniuc. Astăzi, oponenții lui Dodon vorbesc despre el ca despre unul din principalii beneficiari ai “factorului transnistrean”.

Merită să atragem atenția că actualul an politic din Moldova decurge sub acompanimentul protestelor combatanților, participanții la conflictul de la Nistru și a veteranilor structurilor de forță. Pe 2 martie (28 de ani de la operațiunea de restabilire a ordinii constituționale în Transnistria), aceștia s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale, cerând demisia guvernului, îmbunătățirea situației socio-economice participanților la conflict, retragerea grupului operativ al forțelor armate rusești. Drept pretext formal pentru aceste proteste a devenit aprecierea făcută de ministrul Afacerilor Externe, Aurel Ciocoi, față de rolul Rusiei în reglementarea conflictului din 1992. Însă motivele activizării socio-politice ale veteranilor sunt mult mai adânci.

Aceștia se poziționează ca adevărați patrioți, apărători ai „integrității teritoriale”. În această calitate, probabil, aceștia își vor găsi aliați printre forțele de opoziție. În iulie 2020, combatanții au protestat împotriva posturilor de carantină ale “separatiștilor”, instaurate, potrivit Tiraspolului, pentru a limita extinderea pandemiei de coronavirus. În august și septembrie, aceștia au devenit mai activi, cerând micșorarea vârstei de pensionare în cazul lor și oferirea unei asigurări medicale gratuite pe viață. Acțiunile veteranilor din Moldova sunt deseori comparate cu protestele participanților la conflictul din Donbas, deveniți un factor important în politica ucraineană.

Probabil, orice comparații sunt convenționale. Însă activizarea acestei categorii a cetățenilor, implicați în conflict, nu în soluționarea lui, provoacă anumite temeri, cel puțin. Politizarea protestului combatanților este o realitate, de care trebuie să se țină cont. Nu este exclus că în alegeri aceștia vor aduce un rezultat scontat sau după alegeri, dacă va învinge actualul președinte, fapt care va nemulțumi oponenții lui. Însă, în plan strategic, orice încercare de a edifica o pace durabilă, mizând pe cei care au încercat să rezolve acest conflict prin forță, nu la masa de negocieri, nu e una din cele mai bune căi! Arată ca un deja vu!

Serghei Markedonov este expert al Institutului de Studii Internaționale ale al Institutul de Stat pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, redactorul șef al revistei “Analiza Internațională”.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

82
Tagurile:
Krasnoseliski, Dodon, Transnistria, Tiraspol, combatanți, alegeri


Загрузка...
Luminița Suveică

Dureri de cap și oboseală: Cum înfrunți astenia de toamnă

0
(reînnoit 20:48 19.09.2020)
Toamna este sezonul asteniei - afecțiune caracterizată printr-o stare de epuizare și oboseală a organismului, cauzată de schimbarea anotimpului, căreia i se adaugă stări de melancolie și, în cazurile mai grave, chiar episoade depresive.
Dureri de cap și oboseală: Cum să depășiți astenia de toamnă

Zile mai scurte, temperaturi tot mai scăzute şi peisaje care îndeamnă la melancolie. Reducerea intensităţii luminii provoacă diverse schimbări în organism: scade producţia de serotonină, considerat hormon al fericirii, vitamina D se asimilează mai greu, iar deficitul ei este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietăţii. Lipsa acestei vitamine stimulează producţia de melatonină, considerat hormon al somnului. 

Somnolenţa prelungită, insomniile, slăbiciunea fizică, lipsa de energie, melancolia şi predispoziţia pentru răceli şi infecţii sunt printre primele semnale ale dereglărilor fiziologice şi psihice cu care corpul se confruntă la început de toamnă.

Deși această afecțiune poate trece în câteva săptămâni, când organismul se obișnuiește cu noul anotimp, există câteva posibilități de a grăbi acest proces de adaptare și de a preveni simptomele care pot afecta activitatea zilnică.

"În această perioadă imunitatea este mai scăzută, de aceea principalul mod prin care putem influența lucrurile spre bine este alimentația. Recomandarea mea este să consumați cât mai multe alimente bogate în vitamina C, magneziu, Vitamina E, fier și calciu. Consumați legume și fructe proaspete și respectați un regim echilibrat de somn", a menționat doctorul în medicină Luminița Suveică.

Ea menținează că plimbările în aer liber, activitățile sportive, gândirea pozitivă și practicarea unui hobby pot fi cele mai bune remedii pentru astenia de toamnă.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Vitamine, simptome, dureri de cap, astenie, toamnă
Tematic
Vitamina B modulează un răspuns imun: ar putea trata COVID-19 - studiu


Загрузка...