Сельский дом

Misterul reformei administrației publice locale: Fără raioane și sute de primării închise

508
(reînnoit 12:29 04.06.2020)
Autoritățile, și mă refer aici, în special, la Guvern, la prim-ministrul Ion Chicu, nu au renunțat la intenția anunțată anterior de a reforma administrația publică locală și, în general, de a realiza o reformă administrativ-teritorială.

Acum vreo două zile, premierul a discutat la acest subiect cu niște experți germani, mai înainte de aceasta a anunțat că la Guvern există un concept al aceste reforme, pe care însă nimeni nu-l cunoaște.

Astăzi nimeni nu știe cum vor autoritățile centrale să reformeze autoritățile locale, raioanele, comunele. Toți se întreabă, în special cei care vor fi vizați sau de-a dreptul afectați de această reformă: vor fi sau nu vor fi lichidate raioanele; vom reveni sau nu la județe; vor fi lichidate primăriile din satele mici; câte sate sau câți locuitori vor crea o comună; cât de departe va fi primăria comunei de locuitorii din satele mici, din cătune; va conduce această reformă la dispariția satelor mici, va intensifica sau nu acest proces care deja are loc; cum va contribui noua administrației publică locală la dezvoltarea afacerilor locale, în special, a celor mici și mijlocii; care va fi baza fiscală a noii administrații locale?

Acestea și altele sunt întrebările pe care și le pune lumea, și nu pentru că așa ar fi ea… curioasă din fire, că ar manifesta o curiozitate exagerată, ci pentru că această reformă o va afecta direct. Foarte mulți se întreabă astăzi: va oferi această reformă o perspectivă de dezvoltare localității în care trăiesc sau, dimpotrivă, va distruge și ceea ce astăzi face ca localitatea respectivă să se mențină în viață. Dacă reforma administrativ-teritorială va afecta cumva activitatea unor instituții de menire socială, cum ar fi școala și grădinița, oamenii își vor lua lumea în cap, vor părăsi localitatea și vor fugi care la oraș, care peste hotare. Și temerea că lucrul acesta s-ar putea întâmpla nu este una chiar lipsită de sens, având în vedere că Guvernul intenționează să obțină finanțare pentru desfășurarea ei de la Fondul Monetar Internațional. Toată lumea știe care este finalitatea reformelor finanțate și condiționate de FMI.

Care vor fi "pârghii reale de guvernare în teritoriu"?

Să încercăm acum, din scundele informații pe care le avem, să creionăm o schiță, fie și foarte aproximativă, a reformei administrativ-teritoriale și a administrației locale pe care autoritățile vor să o realizeze.

Prima chestiune ar fi că autoritățile centrale intenționează să ofere administrației publice locale "pârghii reale de guvernare în teritoriu". Acest lucru a fost menționat în data de 2 iunie, în cadrul unei discuții pe care premierul Ion Chicu a avut-o cu echipa de experți German Economic Team (GET), din care fac parte și foști oficiali de rang înalt din Republica Federală Germania (ministru al finanțelor al unuia din landuri).

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în cadrul discuțiilor s-a vorbit despre eficientizarea administrației publice și, respectiv, de sporirea calității serviciilor prestate către cetățeni și business, obiectiv care poate fi atins "doar prin identificarea și implementarea unei formule optimale de distribuire a competențelor între APC și APL, astfel încât administrația locală să dețină pârghii reale de guvernare în teritoriu". Deci, viitoarea administrație publică locală va dispune de pârghii reale de guvernare în teritoriu, asta e clar, rămâne să aflăm care vor fi aceste pârghii.

Creșterea potențialului economic al localităților și consolidarea autonomiei financiare a APL

Al doilea obiectiv pe care și-l fixează puterea în realizarea acestei reformei este creșterea potențialului economic al localităților.

"Participanții la discuție au confirmat că delegarea mai multor competențe pentru administrația publică locală necesită și un potențial economic și managerial net superior celui existent. În acest context, delimitarea eficientă a competențelor și identificarea unei structuri teritorial-administrative optimale sunt elementele de bază ale acestei reforme", citat din același comunicat al Guvernului.

Creșterea potențialului economic al localităților este un obiectiv extrem de important - dacă autoritățile vor reuși să-l realizeze, putem socoti că suntem salvați, nu ne mai paște pericolul ca Republica Moldova să ajungă depopulată, o țară cu localități moarte. Neclar rămâne, cel puțin pentru mine, cum, prin ce mijloace au de gând autoritățile să atingă acest obiectiv?   

Tot din citatul de mai sus înțelegem că vom avea o reformă teritorial-administrativă.

„Numai în asemenea circumstanțe se poate consolida autonomia financiară a APL, iar cu ea și crearea condițiilor pentru dezvoltarea regiunilor țării. O țară puternică cu teritorii slabe nu poate exista”, a spus în cadrul aceleiași discuții premierul Ion Chicu. Dar iarăși nu știm ce aranjare administrativ-teritorială își doresc autoritățile.

Raioane sau județe?

Cel mai probabil că Guvernul se gândește să lichideze raioanele. Și spun acest lucru făcând referire la o postare mai veche de-a premierului pe Facebook (22 mai).

"La Guvern este pregătit Conceptul acestei reforme, iar revenirea în 2023 la o structură administrativ-teritorială rațională (similară celei de până în 2003) este absolut imperativă", a scris atunci premierul. Dar până la reforma din 2003 am avut județe, nu raioanele, deci la raioane se va renunța. Acum rămâne de văzut dacă se intenționează revenirea la județe și dacă da, atunci în ce formă, în cea de până la 2003? Sau nu vor fi nici raioane, nici județe, ci alte unități teritoriale de nivelul doi? Sau poate nu vom avea în general unități teritoriale de nivelul doi, ci doar de nivelul întâi: comune sau plase, căci unii vehiculează la modul serios această idee?

O certitudine: Vor fi închise sute de primării

Și încă un lucru pe care în mod sigur Guvernul vrea să-l realizeze în cadrul reformei administrativ-teritoriale este reducerea numărului primăriilor, în primul rând, a celor cu mai puțin de 1000 de locuitori.

"Avem cel mai mare aparat administrativ local/per capita în toată Europa. Sute de primării cu mai puțin de 700-1000 de locuitori. Anual, miliarde de lei se cheltuie irațional pentru întreținerea a mii de funcționari. Cel mai grav, că nici serviciile prestate cetățenilor în asemenea circumstanțe nu au cum fi calitative. Firește, nici de-o autonomie financiară a APL nu poți vorbi, când în primărie ai mai puțin de 100 de oameni care lucrează, iar agenți economici 1-2", a scris premierul pe Facebook.

Deci, vor fi închise sute de primării, iar satele respective vor deveni parte a unor comune, lucrul pe care îl avem și astăzi.

Realizarea acestui obiectiv, care este unul absolut necesar, comportă mari riscuri dacă primăriile vor fi închise și, odată cu aceasta, va fi închis și accesul cetățenilor la serviciile publice. Această greșeală a fost făcută în cazul reformei din 1998, când au fost create nouă județe, motiv pentru care, dar și dintr-un șir de raționamente politice și populiste, comuniștii au revenit în 2003 la vechea divizare administrativ-teritorială pe raioane.

Care este totuși riscul cel mai mare

Dar nu acesta este riscul cel mai mare, în opinia mea, ci faptul că autoritățile vor să obține bani de la Fondul Monetar Internațional pentru desfășurarea acestei reforme și această reformă, realizată după placul FMI, va deveni o condiție pusă Republicii Moldova în vederea continuării finanțării.

"Lansăm în curând negocierile cu FMI pentru un Program pe termen de 3 ani. Sunt sigur, că pentru reformele de mai sus, putem obține (și prin acest instrument) o susținere financiară solidă", a scris premierul, pe Facebook, în data de 22 mai.

Amintim că la sfârșitul lunii aprilie FMI a acordat Republicii Moldova un credit de urgență în valoare de 235 de milioane de dolari. Acest acord de creditare a fost aprobat în Parlament în aceeași zi cu acordul de creditare semnat cu Rusia, în valoare de 200 de milioane de euro, pe care însă ulterior Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional.

Iată că acum urmează să se negocieze un nou program de finanțare cu FMI, asta însemnând că Fondul va cere, ca de obicei și în primul rând, reducerea cheltuielilor sociale, fapt care, de-a lungul anilor, a avut câteva consecințe nefaste, sinistre chiar: degradarea nivelului de trai în Republica Moldova, o tranziție interminabilă de la rău la mai rău și implementarea unor reforme care ne oferă o singură perspectivă - cea de a fi sclavi: mergem să muncim ca robii în Europa occidentală, după care, revenind acasă, procurăm tot produsele occidentalilor. Iar noi nu producem nimic, asta însemnând să fim slugi, robi - nu stăpâni. Dar acesta este deja un alt subiect, la care merită se revenim pe viitor.

De dragul adevărului trebuie să menționăm că în relația cu FMI mult depinde de faptul cum știi să negociezi cu această organizație internațională. Până acum, guvernele de la Chișinău care au semnat acorduri de creditare nu au fost prea inspirate, respectiv și rezultatele acestei finanțări au fost pe măsură. Dacă Guvernul Chicu crede că poate negocia un contract în avantajul Republicii Moldova, atunci să o facă, mai ales că acum suntem în plină criză, după paralizia economică provocate de restricțiile impuse de pandemie.

Post-Scriptum. După ce a fost scris textul de mai sus, președintele Igor Dodon s-a pronunțat, în cadrul unei emisiuni realizată de Radio Sputnik Moldova, în chestiunea reformei administrației publice locale și a celei administrativ-teritoriale. Îmi permit să afirm că și președintele împărtășește temerile pe care le avem noi. El a spus că reforma administrației publice locale este necesară, însă acesta nu trebuie să fie pe placul experților străini, ci în strictă conformitate cu interesul național.

”Este o vorbă la moldoveni, să nu aruncam copilul odată cu apa. Nu trebuie să facem reforme de dragul reformelor care să fie pe placul unor experți, trebuie să ținem cont de interesul nostru național”, a accentuat președintele Dodon.

Totodată el a spus că nu susține divizarea administrativă a țării pe județe și ncii reducerea drastică a numărului primăriilor.

”Una dintre propunerile dure pe care eu le-am văzut acum 3-4 ani este că o primărie trebuie să aibă cel puțin 5 mii de locuitori. În cazul acesta rămânem cu 200 de primării la nivel de țară, să unim 6-7 sate împreună? Reforma este necesară, dar trebuie să facem în așa fel ca să nu sufere cetățenii”, a subliniat președintele Dodon, accentuând că reforma trebuie făcută ținându-se cont de specificul țării noastre.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

508
Tagurile:
primării, județe, raioane, apl, reforma
Генерал морской пехоты Фрэнк Маккензи, верховный командующий США на Ближнем Востоке (слева), прибывает в Эр-Рияд, Саудовская Аравия

Nu doar rușii vin. Americanii, strâmtorați de un nou jucător puternic

135
În ce măsură Rusia și China pot ocupa pozițiile SUA în Orientul Mijlociu, așa cum avertizează militarii americani.

MOSCOVA, 15 iun – Sputnik, Sofia Melniciuk. “China a pus ochiul pe Orientul Mijlociu”, “Contractul de 400 de miliarde de dolari îi sporește influența”, “Rușii și chinezii vor pune mâna pe prânzul nostru” – astfel de titluri apar în ziarele americane. Militarii sunt îngrijorați că Beijingul și Moscova le vor ocupa locul în regiune, în cazul în care își vor relaxa pozițiile De altfel, există motive de îngrijorare: China este principalul cumpărător al petrolului din Orientul Mijlociu și cel mai mare partener economic al multor țări, iar fără Rusia este imposibilă soluționarea problemelor politice. Cine cu adevărat este capabil să elimine SUA din regiune, aflați într-o analiză RIA Novosti.

Un vid al ajutoarelor

Șefului comandamentului central, generalul Frank Mckenzie, în timpul unui turneu recent prin Orientul Mijlociu prognoza: “Vidul format după plecarea noastră va fi umplut de ruși și chinezi”.

Washingtonul vrea să-și redirecționeze atenția spre Asia de Est. Acest lucru contravine intereselor saudiților, care mizează pe Washington în lupta cu insurgenții husiți, menționase Mckenzie.

Beijingul, în opinia generalului, are niște obiective pe termen lung de extindere a forței economice și de creare a unui baze militare în regiune. Rusia, la rândul ei, este dispusă să vândă mijloace de apărare antiaeriană și alte arme.

“Sunt deplin de acord că China reprezintă o amenințare, pe care ar trebui să ne concentrăm”, a menționat Mckenzie. “În același timp, noi suntem o putere globală și trebuie să gândim global”. Generalul a recunoscut că în timpul deplasării a fost întrebat frecvent din partea localnicilor: rămân Statele Unite angajate în parteneriat și pe ce ajutoare pot miza.

Parteneriat suspect

Probabil, militarii sunt îngrijorați de recentul turneu al ministrului chinez de Externe în Orientul Mijlociu, Wang Yi. În aprilie acesta a vizitat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Bahrain, Iran și Turcia. A discutat acolo despre conflictul palestino-israelian, despre Siria, Libia, Yemen, despre divergențele dintre statele din Golful Persic.

Ministrul a înaintate inclusiv niște propuneri concrete – ceea ce nu a existat în trecut. Spre exemplu, China este dispusă să devină o platformă pentru un dialog multilateral cu privire la mecanismele de asigurare a securității obiectelor petroliere și a căilor maritime. În afară de aceasta, Wang Yi a mulțumit statelor arabe pentru neimplicarea în problemele interne ale Chinei și pentru susținerea “măsurilor antiteroriste” în regiunea autonomă Uygur din Xinjiang (operațiune considerată de Casa Albă un genocide al populației musulmane).

Cu Teheran a fost semnat un acord de livrare a petrolului pentru o perioadă de 25 de ani. Detaliile nu au fost făcute publice, însă intenția Chinei de a investi în infrastructura energetică și de transport în Iran, în valoare de 400 de miliarde de dolari, a devenit cunoscută acum un an, datorită unei scurgeri a drafturilor documentului.

Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о всеобъемлющем стратегическом партнерстве в Тегеране
© AP Photo / Ebrahim Noroozi
Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о "всеобъемлющем стратегическом партнерстве" в Тегеране

Observatorii menționează că Beijingul încearcă să fie “discret” atunci când e vorba de proiectele din Orientul Mijlociu. Contractele în cadrul inițiativei “Noul Drum al Mătăsii” sunt prezentate adesea în alte regiuni cu mare fast. Cu toate acestea, majoritatea documentelor cu privire la cooperarea cu țările din Orientul Mijlociu nu sunt publicate nici în limba chineză, nici în engleză, nici în cea locală.

Foarte puține detalii sunt cunoscute despre investițiile fondului bunăstării naționale Abu Dabi în compania chineză care studiază inteligența artificială, SenseTime, care dezvoltă inclusiv sistemul de identificare facială. Cooperarea cu China în astfel de domenii îi îngrijorează pe americani, care au temeri că în acest fel Beijingul plantează “elemente de autoritarism”.

Totuși, Iranul nu este nici pe departe cel mai important partener al Chinei în regiune. Arabia Saudită și Irakul întrec Teheranul în livrarea petrolului, volumul schimburilor comerciale, investiții directe și achiziții de arme. Vânzările de arme chinezești în Orientul Mijlociu, chiar dacă nu ajung la nivelul celor americane, au crescut puternic în ultimii ani.

Responsabili pentru securitate

Chinezii au reușit să pătrundă și pe piețele tradițional americane, remarcă într-o discuția cu RIA Novosti șeful sectorului Centrului de studii europene și internaționale complexe, Vasili Kașin.

“Arabia Saudită a devenit un cumpărător major al armelor chineze, mai întâi de toate, ale dronelor militare, au lansat chiar și un proiect al unei uzine de asamblare. Au existat niște livrări limitate ale rachetelor balistice. Le vând artilerie și tehnică blindată”.

Și chiar dacă Beijing este principalul partener economic al multor state din regiune și dispune de o bază în Djibouti, China nu joacă deocamdată un rol militar atât de puternic precum SUA și Rusia.

Dar și cooperarea chinezilor cu Orientul Apropiat este mai dificilă decât cu Africa, menționează interlocutorul agenției. “Aici știu cum să-și apere dur pozițiile. Chiar și Iran, care se află într-o izolare, a întrerupt niște acorduri când Beijingul nu și-a respectat angajamentele”, specifică expertul.

Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе
© AFP 2021 / STR
Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе

Expansiunea economică a Chinei îi irită pe americani, însă ei nu sunt în stare să schimbe mersul lucrurilor, menționează managerul proiectelor pentru Orientul Mijlociu al Consiliului Rusesc pentru Afaceri Internaționale, Ruslan Mamedov. “În realitatea creată, toți sunt nevoiți să accepte compromisuri într-o ordine regională și mondială în transformare”, a declarat acesta într-un interviu oferit RIA Novosti.

“Modul în care este percepută China în statele din Orientul Mijlociu este mai curând pozitivă. Cei de acolo înțeleg că în decursul deceniilor hegemonul erau Statele Unite, fapt care îi lega pe mulți de mâini: actorul extern își promova politica, iar cei de la nivel regional erau nevoiți să se supună”, reflectă Mamedov. “Tentativele de a opune orice rezistență erau sortite eșecului. Un exemplu în acest sens sunt Irakul, care dispunea de una din cele mai puternice armate din regiune, însă SUA au băgat această țară în haos”, mai adaugă el.

Pe de altă parte, declarațiile reprezentanților Pentagonului nu pot fi tratate ca un îndemn la acțiuni serioase, cu atât mai mult că americanii cooperează deocamdată cu Rusia în oriental Mijlociu, adaugă expertul.

Mckenzie nu a spus nimic nou, consideră Maxim Sucikov, directorul Centrului de Studii Americane de Perspectivă. “Prezența în Orientul Mijlociu în proporțiile precum cele din trecut devenise o povară pentru Washington, însă tentativele lui Barack Obama și Donald Trump de a o optimiza au întâmpinat o rezistență din partea militarilor, amintește el. Aici e și o chestie profesională și personală: comandamentul central s-a aflat de obicei în epicentrul celor mai mari operațiuni militare ale SUA și șefii lui nu-și doreau să cedeze întâietatea internă comandamentului din Pacific, dictată de logica descurajării Chinei. De aici vin tentativele de a arăta conducerii importanța Orientului Mijlociu prin prisma problemei de o importanță strategică a confruntării cu China și Rusia”.

În realitate, nici Beijingul, nici Moscova nu au ambiții, nici resurse pentru a domina “în stil american”, consideră interlocutorul. “În lumea actuală nici nu e nevoie de acest lucru: experiența americană, propriu-zisă, arată că o prezență militară de proporții nu se convertește automat într-un succes politic extern”, explică Sucikov.

În același timp, nu putem susține teza slăbirii toate a influenței americane în regiune, specific el. SUA dispun în continuare de suficiente resurse. Iată de ce militarii americani nu sunt sinceri atunci când încearcă să convingă propriul public din Washington că Rusia și China “le fură prânzul”.

135
Tagurile:
China, Rusia, SUA


Загрузка...

Rezultatul se știe din timp. Ce nu se va întâmpla după summitul de la Geneva